73 de ani de la cedarea Ardealului de Nord-Vest

PRM: Sa nu uitam crimele horthyste!

ardeal

Anul acesta, la 30 august, se împlinesc 73 de ani de la adoptarea Diktatului de la Viena, document odios ce a contribuit la sfârtecarea trupului ţării și a declanșat nenumărate atrocităţi și crime îndreptate împotriva poporului român. După cedarea teritoriul de nord vest și după retragerea armatei și a autorităţilor civile române, trupele horthyste de ocupaţie, adesea incitate și sprijinite de localnici unguri au pornit o greu de imaginat prigoană împotriva românilor din zona cedată. Au intrat deja în istorie crimele săvârșite cu bestialitate și sânge rece cărora le-au căzut victime români, evrei sau ţigani nevinovaţi din numeroase localităţi transilvane, între care: Ip, Trăsnea, Huedin, Sărmaș, Ţaga, Sântioana etc.

Acestora, li se adaugă acțiunile sistematice ale autorităților ungurești de ocupație vizând alungarea și expulzarea a sute de mii de români din satele și orașele lor, prigoana îndreptată împotriva intelectualității române rămase, îndeosebi împotriva învățătorilor și preoților satelor și orașelor românești.

Nu avem dreptul să uităm nici distrugerea a mii de lăcașuri de cult, închiderea școlilor în limba română sau în limbile minorităților trăitoare în teritoriul cedat, preluarea samavolnică, fie de autorități, fie de localnici unguri colaboraționiști ai regimului de ocupație, a proprietăților mobile și imobile ale românilor și evreilor din Ardealul de Nord-Vest, cum nu trebuie să uităm nici faptul că, spre a-și ascunde jaful și crimele săvârșite, ocupanții unguri au susținut soluția finală nazistă îndreptată împotriva evreilor, contribuind la deportarea către lagărele morții a sute de mii de evrei nevinovați. În cei patru ani de ocupație horthystă în Ardealul de Nord-Vest aproape că nu a rămas nici o familie care să nu fi fost îndoliată și afectată de crimele și atrocitățile săvârșite de acele bestii cu chip uman.

Având în vedere acest autentic holocaust căruia românii i-au căzut victime, PRM solicită Parlamentului României adoptarea unui act normativ de condamnare a crimelor săvârșite pe teritoriul Ardealului de Nord-Vest cedat vremelnic forțelor revizionist revașarde și horthyste ungurești.

PRM consideră că se impune ca Președintele Republicii Ungare să ceară Parlamentului României permisiunea ca, la deschiderea, la 1 septembrie a.c., a noii sale sesiuni, să se poată adresa poporului român și să-i ceară scuze pentru crimele săvârșite de-a lungul timpului de unguri împotriva românilor. Acest gest, în opinia P.R.M., ar arăta lumii că Ungaria este un stat civilizat, capabil să-și asume greșelile și ororile trecutului. În acest sens, PRM reamintește că președintele Putin și cancelarul Merkel au cerut iertare victimelor agresiunilor și crimelor naziste și sovietice.

De asemenea, PRM cere primului ministru al României adoptarea unei hotărâri de înființare a unui muzeu și centru de studiere a crimelor Diktatului de la Viena, a crimelor horthyste, a cărui inaugurare să aibă cel mai târziu loc la 30 august 2015 spre a marca trei sferturi de veac de la aceste tragice evenimente. Totodată, PRM cere Ministerului Culturii și Ministerului Finanțelor Publice să găsească soluții de sprijinire materială și financiară a asociațiilor, ligilor, uniunilor românești consacrate perpetuării memoriei cu privire la suferințele poporului român din perioada 1940-1945. În egală măsură, P.R.M. solicită primului ministru al Guvernului României să se implice personal spre a sista finanțarea UDMR și a oricăror organisme pretins culturale, ce promovează ura împotriva României și urmăresc distrugerea unității sale teritoriale.

PRM solicită Academiei Române și insitutelor de istorie din subordinea acesteia să elaboreze lucrări științifice care, pe bazaactelor oficiale și a documentelor existente în fonduri arhivistice, să facă cunoscute lumii suferințele poporului român în perioada ocupației horthyste spre a se înțelege neliniștea și îngrijorarea de acum a românilor ardeleni ca urmare a perpetuării și intensificării demersurilor revizionist revanșarde susținute și finanțate de autoritățile de la Budapesta, îndrumate și încurajate de oficiile consulare ungurești de la Cluj-Napoca și Timișoara.

Nu în ultimul rând, PRM cere primului ministru al Guvernului să dispună demolarea oricăror monumente ridicate pe teritoriul României și dedicate unor criminali unguri, care au incitat și săvârșit omorârea a sute de români, evrei sau țigani nevinovați, iar Ministerului Public să demareze urmărirea penală împotriva celor ce au autorizat și finanțat ridicarea unor astfel de monumente destinate omagierii făptuitorilor de crime împotriva poporului român, în vederea trimiterii lor în fața instanțelor de judecată.

PRM nu admite nici un fel de toleranță împotriva autorilor unor crime abominabile și cere aplicarea legii cu dreaptă măsură.

BIROUL PERMANENT AL PARTIDULUI ROMÂNIA MARE ALES LA CONGRESUL DE LA ALBA IULIA

 Sursa: FrontPress

Azi, 30 august – Sfântul ierarh Alexandru, patriarhul Constantinopolului

„Preafericite Alexandru, făcutu-te-ai păstor al Bisericii şi apărător al dreptei credinţe, eresul lui Arie surpându-l înţelepţeşte. Căci cu rugăciunile tale, cu care te-ai rugat, preaînţelepte, l-ai făcut a-şi lepăda sufletul său în locurile cele necurate. Pentru aceasta cu un glas te cinstim pe tine.”

Alexandru, patriarhul ConstantinopoluluiSfântul Alexandru, arhiepiscopul Constantinopolului De origine modestă şi lipsit de ştiinta cartilor, dar prin virtutile si harismele sale apostolice, sfântul Alexandru s-a aflat demn sa-l slujeasca pe sfântul Mitrofan (cf. 4 iunie), Arhispiscop al Bizantului, in calitate de preot al episcopului, iar mai târziu (314) ca episcop ajutător. Dupa victoria sfântului Constantin asupra lui Licinius, împaratul a organizat o intalnire oratorica intre Alexandru si ritorii pagâni din Bizant, care s-au vazut infrânti nu de discursul sfântului, ci de o minune ce a savârsit-o. Cum sfântul arhiepiscop Mitrofan era prea bolnav si prea batrân ca sa mai poata participa la primul Sinod Ecumenic de la Niceea (anul 325), l-a trimis pe Alexandru sa prezideze in locul lui. Dupa inchiderea lucrarilor Sinodului, împaratul Constantin a cerut la toti Purtatorii-de-Dumnezeu Parinti ce au stralucit in timpul lucrarilor sa vina la Constantinopol (oras pe care tocmai si l-a ales drept cetate imperiala) ca sa-l binecuvinteze. Un inger al Domnului i-a aparut in acele zile Sfântului Mitrofan, descoperindu-i ca avea sa-si incredintele Domnului sufletul sau in zece zile, si ca sa-l lase pe fericitul Alexandru arhiepiscop in locul lui. Parintii episcopi care se aflau la Constantinopol in acele zile s-au bucurat de aceasta veste si, dupa ce au slujit slujba de inmormântare a Sfântului Mitrofan l-au inscaunat in mod solemn pe sfântul Alexandru ca prim Episcop al noii capitale a Imperiului. In urma Sinodului de la Nicea, Sfantul Alexandru, care avea deja aproape 70 de ani, a continuat sa apare Credinta Ortodoxa in fata intrigilor lui Arie si a acolitilor sai. Unii au spus chiar ca sfântul Alexandru ar fi facut mai multe calatorii apostolice în Tracia, Macedonia, Tesalia si in insulele grecesti pentru a predica credinta Sinodului ortodox de la Niceea.Convocat la Nicomidia pentru ca sa-si explice credinta, Arie (Arius) a reusit sa-l însele pe împarat semnând o marturisire de credinta în care se multumea sa spuna ca Fiul lui Dumnezeu este nascut înainte de toti vecii. Profitând deci de aceasta marturisire de credita, Arie a cerut atunci reintegrarea sa in Biserica. Sub presiunea lui Eusebiu de Nicomidia, împaratul a primit favorabil cererea sa si a cerut Episcopilor reuniti la sinodul din Tir sa o examineze (335). Acest sinod, compus in principal din partizani de-ai lui Arie, s-a intors cu rautate împotriva Sfântului Atanasie cel Mare (praznuit la 18 ianuarieîmpreuna cu Sfântul Chiril, amândoi arhiepiscopi ai Alexandriei, si la 2 mai – aducerea moastelor), pe care l-au tratat de vrajitor, de bruta si de semanator de discordie. Luând cunostiinta de toate acestea, sfântul Atanasie s-a îmbarcat în secret pe o corabie cu destinatia Constantinopol, unde a încercat in zadar sa vorbeasca cu împaratul, în timp ce sinodul de la Tir îl condamna la exil în Treves (orasul german Trier de azi). Arius a incercat sa revina la Alexandria, insa la aceasta veste o razmerita a izbucnit în osar contra lui, astfel încat împaratul la chemat la Constantinopol ca sa se împartaseasca cu sfântul Alexandru. Eusebiu de Nicomidia si ai sai au facut tot felul de presiuni asupra sfântului arhiepiscop ca sa slujeasca o Sfânta Liturghie in care sa se împartaseasca cu Arie ereticul. Atunci sfântul Alexandru s-a retras in biserica Sfânta-Irina si, îngenunchiind în fata sfântului jertfelnic, s-a rugat zi si noapte cu aceste cuvinte: „Doamne, daca Arie trebuie sa fie împacat cu Biserica, atunci slobozeste pe robul tau cu pace. Dar daca ai mila de Biserica Ta si nu vrei ca mostenirea Ta sa se faca de rusine, atunci ia-l pe Arie, pentru ca oamenii sa nu ia erezia drept Adevarata Credinta”. Sâmbata, cu o zi inainte de duminica in care ar fi trebuie sa se petreaca aceasta slujba, pe când se gasea în piata lânga coloana de porfira ridicata de Constantin, Arie a fost brusc chemat de nevoile firesti, si pe când era la closet, matele au crapat în el, si acolo a si murit, în locul în care-si fac oamenii nevoile firii, lipsindu-se astfel si de împartasanie si de viata. Când a aflat aceasta veste, Sfântul Alexandru a dat slava lui Dumnezeu, nu pentru moartea aceluia, ci pentru ca Domnul si-a aratat înca o data puterea Sa peste dorinta mai-marilor lumii acesteia. Totusi, cu aceasta tulburari nu au luat sfârsit, si sfântul Alexandru a trebuit sa continue sa lupte pentru Ortodoxie. A adormit în pace câteva luni dupa moartea Sfântului Constantin (337), la vârsta de 98 de ani, lasând în scaunul de la Constantinopol pe Sfântul Pavel (praznuit la 6 noiembrie).Sursa: http://www.calendar-ortodox.roSfinte ierarhe Alexandru, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi! 

Tot astăzi sunt pomeniţi ierarhii Varlaam mitropolitul Moldovei şi Ioan de la Râşca şi Secu episcopul Romanului, ruda, după trup a celui dintâi.

Sfantul ierarh Varlaam mitropolitul Moldovei        125952_sfantul-ioan-rasca-secu_w180

Rugaţi-vă pentru neamul românesc, minunaţilor ierarhi!