Moghilău, oraş fondat dincolo de Nistru de Ieremia Movilă, rivalul lui Mihai Viteazul

ROMANIA_MAI_1942-transnistria-550x518

Oraşul Moghilău a fost creat pe o moşie care îi aparţinea voievodului Moldovei, Ieremia Movilă

În istoriografia românească, voievodul Moldovei, Ieremia Movilă, are o imagine preponderent negativă, în ciuda numeroaselor sale ctitorii bisericeşti şi cu toate că el a fost considerat unul dintre cei mai străluciţi principi vasali regatului polon. Motivul acestei imagini negative este legat de faptul că Ieremia Movilă a fost unul dintre cei mai neînduplecaţi adversari ai lui Mihai Viteazul. De fapt, Ieremia Movilă şi Mihai Viteazul au avut aceleaşi scopuri. Atât Mihai Viteazul, cât şi Ieremia Movilă au încercat să realizeze unirea ţărilor române pe cont propriu. Dacă Mihai Viteazul l-a instalat pe fiul său pe tronul Valahiei după ce şi-a mutat capitala la Alba Iulia, Ieremia Movilă l-a instalat pe fratele său, Simion, pe tronul principatului român de la sud de Carpaţi, în dauna lui Mihai Viteazul. Un alt membru al dinastiei Movilă, Petru, a ajuns mitropolit al Kievului şi s-a făcut remarcat drept unul dintre cei mai rafinaţi intelectuali ai lumii ortodoxe din perioada sa.

De asemenea, cei doi rivali, Mihai Viteazul şi Ieremia Movilă, au acordat o atenţie sporită şi românilor de dincolo de Nistru. În timp ce Mihai Viteazul a devenit, după cum atestă unele cronici, suveran al cetăţii Oceakov, Ieremia Movilă a fondat, pe una dintre moşiile sale de dincolo de Nistru un oraş care îşi trage numele de la cel al dinastiei sale. Este vorba de Moghilău. Dacă unii dintre contemporanii săi vedeau în Mihai Viteazul un vasal al Austriei, lui Ieremia Movilă unii dintre istoricii din perioada romantică i-au reproşat vasalitatea faţă de coroana polonă. Marea diferenţă dintre cei doi rivali constă în faptul că, în timp ce Mihai Viteazul a reuşit să unească ţările române, Ieremia Movilă a eşuat.

Oraş din 1595

Însă rămâne în urma sa povestea fondării Moghilăului, o adevărată colonie moldovenească. Prima atestare documentară a oraşului este din 1595, când el se afla pe moşia lui Ieremia Movilă. Domnitorul Moldovei, care era acceptat şi sprijinit de nobilimea poloneză, avea numeroase domenii în afara principatului român, iar pe vremea aceea teritoriile de dincolo de Nistru aparţineau Poloniei. Oraşul Moghilău a obţinut, din 1743, dreptul de Magdenburg, adică privilegii care îi confereau o autonomie consistentă faţă de puterea centrală. Colonia fondată de Ieremia Movilă a fost oferită mai târziu ca zestre pentru fiica sa, care s-a căsătorit cu un membru al puternicei familii de cnezi Potocki, care au jucat un rol important în istoria regatului polon. Moghilău a făcut parte din Polonia până în anul 1793, când, împreună cu alte teritorii din Ucraina de azi, a ajuns sub stăpânirea Imperiului Ţarist. În decursul secolelor, Moghilăul devenise unul dintre cele mai importante centre urbane din Podolia. Oraşul fondat de voievodul Ieremia Movilă s-a mai aflat sub stăpânire românească doar în timpul celui de‑al doilea război mondial. Până în anul 1944, Moghilăul a fost reşedinţa unui judeţ din guvernământul românesc al Transnistriei. De atunci, el a ajuns în componenţa Ucrainei.

Acum, Moghilăul are circa 30.000 de locuitori şi este reşedinţă de raion în regiunea Viniţa. Text Box:

Nepotul lui Petru Rareş

Fondatorul Moghilăului, Ieremia Movilă, era nepot, din partea mamei sale, Maria, al voievodului Petru Rareş, deci pe această linie era strănepot al lui Ştefan cel Mare. Ieremia Movilă a fost instalat pe tron de cancelarul polonez Zamoyski, în locul lui Ştefan Răzvan, aliatul lui Mihai Viteazul. Detronarea lui Ştefan Răzvan a fost tocmai sămânţa conflictului care i-a opus pe cei doi mari rivali. Ieremia Movilă a fost urmat, la moartea sa, intervenită în anul 1606, de către fratele său, Simion Movilă, care pierduse de două ori tronul Munteniei, pe care urcase tot cu sprijinul polonezilor. După moartea lui Simion Movilă, descendenţii săi şi cei ai lui Ieremia Movilă au fost implicaţi într-un adevărat război civil.

Sursa: http://www.romanialibera.ro/