Dacă doriţi să ajutaţi o bisericuţă…

Bisericuţa, mai bine zis paraclisul amenajat ca bisericuţă, se află în Colonia Pleaşa. O colonie de muncitori de pe timpul comunismului aşa cum erau şi cum au ajuns ele astăzi: cu clădiri mai mult sau mai puţin rămase întregi, cu un peisaj mai mult sau mai puţin dezolant, cu prea puţină curăţenie şi cu populaţie amestectă, provenită din diverse zone ale ţării.

Părintele Paul are la dispoziţie, pentru slujbă, o încăpere/biserică care trebuie grabnic reparată. A ales ca ocrotitori pe Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica şi pe Sfântul  Ioan din Kronstadt. Şi cum parohia e săraca şi părintele la fel de sărac…

Pentru cine vrea şi poate să ajute postez mai jos nişte imagini lămuritoare.

În colonie se ajunge pe şoseaua Ploieşti – Vălenii de Munte, spre Nord, după comuna Blejoi, imediat după podul peste Teleajen, se face spre dreapta (ieşind de pe DN 1B) şi se coboară paralel cu podul rutier, se trece pe sub podul de cale ferată şi, după câteva curbe, se merge înainte pe lângă acumularea Pleaşa, până în colonie.

Sunt aproximativ 8 km din centrul oraşului Ploieşti şi 3-4 km după ramificaţia spre dreapta, pe lângă pod.

A nu se confunda cu satul Pleaşa, care se află la aproximativ 4 km spre Est, Nord-Est.

Părintele nu are cont bancar sau alte asemenea. Aşa că…

Cei care vor să ajute cu ceva, pot suna la nr. ăsta: 0734607540 – părintele Paul

Imagine2010    2014-09-07 12.47.00

2014-09-07 12.47.02               2014-09-07 12.46.58

2014-09-07 12.46.31  2014-09-07 12.48.51

2014-09-07 12.59.11

2014-09-07 12.49.00 2014-09-07 12.59.40

2014-09-07 12.59.34  2014-09-07 12.59.15

Acualizare: Între timp s-au făcut reparaţii la interior…

Reclame

Pomenirea Părintelui Adrian Făgeţeanu – 27 septembrie

Părintele Adrian Făgețeanu (n. 16 noiembrie 1912 – m. 27 septembrie 2011) a fost un important părinte duhovnicesc în Biserica Ortodoxă Română, membru al mișcării Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim din București și deținut politic în timpul regimului politic comunist din România.

Adrian Făgețeanu, Alexandru de la botez, s-a născut la 16 noiembrie 1912 la Deleni, lângă Cernăuți (Basarabia de Nord, azi Ucraina). Tatăl său Mihail era preot.

Și-a făcut studiile medii la vestitul liceu „Aron Pumnul” din Cernăuți. Tot în Cernăuți va urma Facultatea de Drept pentru a se face avocat, între anii 1931 și 1937. Vine la Fălticeni, unde avea un unchi, pentru a-și face stagiul în avocatură. Până în 1941, la Fălticeni și la Bacău, ocupă mai multe funcții în Ministerul de Interne, cum ar fi cea de comisar de poliție.

A fost fascinat de mișcarea legionară, ca mulți intelectuali ai vremurilor lui, dar nu s-a înregimentat în aceasta. Este totuși arestat cu ocazia reprimării rebeliunii legionare în ianuarie 1941 și condamnat la 5 ani de închisoare pentru motivul de „acte pregătitoare la rebeliune”. Este eliberat în iunie 1941 pentru a fi trimis pe linia întâi a frontului în Rusia. Este rănit grav la Stalingrad și revine în țară, fiind internat în lagărul de la Târgu Jiu de unde este eliberat în 1943.

Anul 1943 coincide și cu hotărârea sa de a apuca calea monahismului. Se călugărește la Mănăstirea Putna, primind numele de Adrian, și este trimis la Cernăuți ca să facă Facultatea de Teologie (care se va muta la Suceava din cauza avansării armatelor rusești în Bucovina). În vara anului 1945, monahul Adrian este din nou arestat pentru activitatea sa de comisar de poliție și este internat în lagărul de la Slobozia-Ialomița, de unde este eliberat în august 1946.

„Revenind la Universitate, el o găseşte sub asediul forţelor “democratice” comuniste. Abia în aceste momente grele se produce înregimentarea lui Făgeţeanu în mişcarea legionară, prin înfiinţarea împreună cu alţi doi colegi a unui cuib, “Reînvierea”, care-şi propunea să lupte împotriva comunismului şi se opunea îndemnurilor făcute de unii lideri legionari de a găsi un modus vivendi cu noua putere. În acelaşi timp, îndemna şi alţi studenţi să se implice în lupta anticomunistă.” Sursa text: buciumul.ro

În februarie 1947, după absolvirea Teologiei la Suceava, Adrian Făgețeanu pleacă la București ca să studieze filosofia. Aici se apropie de Mănăstirea Antim și de mișcarea „Rugul Aprins”. Îl cunoaște pe Părintele Sandu Tudor care îi spune „că pentru a continua lupta împotriva concepției materialiste nu-și mai au rostul metodele folosite de mișcarea legionară pe plan organizatoric, iar singura posibilitate de a lupta împotriva concepțiilor materialiste este cea pe plan religios, iar în cadrul Bisericii cea mai bună pregătire pentru o astfel de luptă se face în monahism.”

În biblioteca Mănăstirii Antim ii va auzi conferențiind, după cum aflăm din dosarul de anchetă, pe Sandu Tudor, mitropolitul Tit Simedrea, părintele Benedict Ghiuș, profesorul Alexandru Mironescu și alții. Va participa și la o retragere duhovnicească, organizată de Sandu Tudor la Mănăstirea Govora, care va dura aproape o lună. Între 1950-1956 este închis din nou, iar după eliberare, este primit la Mănăstirea Lainici. Aici starețul Calinic Cărăvan în însărcinează cu instruirea monahilor în literatură, gramatică, limbi străine și istorie.

În 1958, este din nou arestat și condamnat la 20 (douăzeci) ani muncă silnică și 10 (zece) ani degradare civică. Este eliberat în 1964 la amnistierea deținuților politici. A petrecut peste 12 ani în temnițele comuniste, fiind închis la Galata, Văcărești, Brașov, Târgu Jiu, Slobozia, Făgăraș, Jilava, Canal, Aiud, Suceava. A trecut mai întâi prin mai multe parohii, apoi pe la Mănăstirea Viforâta, Mănăstirea Surpatele și, în sfârșit, la Mănăstirea Antim.

În anul 2003, la vârsta de 91 de ani, Părintele Adrian a părăsit Mănăstirea Antim pentru a trăi ca sihastru la schitul Locurele de pe lângă Mănăstirea Lainici, unde a rămas până în anul 2011, când starea lui de sănătate s-a înrăutățit.

Părintele Adrian Făgețeanu a trecut la Domnul la 27 septembrie 2011 la spitalul ”Dr. Marius Nasta” din București, la vârsta venerabilă de 99 de ani. A fost înmormântat sâmbătă, 1 octombrie 2011, in cimitirul Mănăstirii Lainici.

Învăţături ale Părintelui Adrian Făgeţeanu:

– Înfrânarea și puterea rugăciunii le sunt date tuturor oamenilor. Dacă vrem să ne înfrânam trupul de la cele necurate și dacă vrem să ne rugam, nu există „nu pot”.
– Oamenii îl caută pe Dumnezeu numai la necaz, greutăți și suferințe. Dumnezeu ne-a spus: „Nu vă puneți nădejdea în oameni” și noi ne aducem aminte de aceasta la nevoie. Îi sfătuiesc pe toți creștinii să nu uite de rugăciune nici când le este bine. Și să nu pună pe alții să se roage pentru ei. Să se roage pentru ei înșiși.
– În mănăstire, cel mai greu vot este de îndeplinit ascultarea. În lume, tot ascultarea de Dumnezeu este cel mai greu de făcut. Ascultarea și împlinirea cuvântului Lui. Să urmăm pilda Maicii Domnului, care a spus: „Fie mie după cuvântul tău!”
– Chiar și unii creștini mă întreabă care este rostul vieții noastre. N-avem nici o îndoială. Mântuitorul a spus clar: „Căutați împărăția cerurilor”, adică mântuirea.
– Numai cei care au capacitatea de a se jertfi pentru ceilalți se mântuiesc.
– Se vorbește de mari duhovnici. Duhovnicul, indiferent de pregătirea lui școlară, nu are nici o putere dacă nu o primește de sus.
– Am făcut parte din mișcarea „Rugul Aprins”; am fost un fel de mână dreaptă a părintelui Daniil, fost Sandu Tudor. Pe mine mă punea să organizez câte o retragere după model athonit. Și am făcut retrageri din acestea la mănăstirea Crasna și la mănăstirea Govora. Erau acolo cu mulți oameni deosebiți; ne-au arestat sub acuzația ca aveam „activitate intensă contra clasei muncitoare”. Noi doar ne rugam. Ne interesa apărarea Ortodoxiei. Pe Părintele Daniil l-am reîntâlnit la Aiud, apoi a fost omorât în bătaie.
– Cerul e acolo unde se face voia lui Dumnezeu.
– Smerenia e cel mai mare dar de la Dumnezeu, izvorul celorlalte. Să aveți smerenie. Și jetfelnicie. Iar de ai supărat pe cineva, să-ți pară rău și să te împaci cu el.

Sursa: ro.wikipedia.org

Roagă-te pentru neamul românesc părinte, de acolo din Ceruri!

Actualizare:

Nu m-am gândit sa adaug şi aceste episod din viaţa părintelui, căci răul nu e bine sa fie pomenit, indiferent cine îl face. Dar pentru ca e vorba de o chestiune de credinţă şi de o acuză de erezie, pun şi această înregistrare:

Pomenirea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Tarii Românesti

        

Vistierie de daruri, ca un pom rasadit lânga izvoarele apelor, acest trimis al lui Dumnezeu pamântului românesc din îndepartata Ivirie (Georgia), nu a îngropat nici un talant din câti i-au fost daruiti de Dumnezeu si pe toti, ca o sluga buna si credincioasa, i-a înmultit.

Însemnându-l la botez cu numele Sfântului Apostol Andrei, parintii sai, Ioan si Maria, l-au crescut în evlavie si dreapta credinta. Ocrotit fiind de Bunul Dumnezeu în robia turceasca în care a cazut, tânarul Andrei îsi arata – de timpuriu – ascutimea mintii, deprinzând cu usurinta limbile greaca, turca, slava veche, araba, iar mai târziu si limba româna. Dupa marturiile vremii, se pare ca dupa ce a scapat din robia turceasca, a trait în preajma Patriarhiei de la Constantinopol unde a învatat arta sculpturii în lemn, pictura si broderia.

Catre anul 1690, evlaviosul voievod, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu îl aduce la Bucuresti unde, dupa ce învata mestesugul tiparului în tipografia domneasca, se muta la mânastirea Snagov unde întemeiaza o noua tipografie. A tiparit si a supravegheat cu neobosita râvna, în migaloasa îndeletnicire, scotând din tiparnitele pe care le-a îndrumat 63 de carti, din care 38 lucrate de el însusi, în dife-rite limbi: româna, greaca, araba, georgiana.

Pentru virtutile si viata sa curata, a fost ales mai întâi staret la mânastirea Snagov, apoi episcop la Râmnic si nu mult dupa aceea, mitropolit al Tarii Românesti. Cu ajutorul si harul lui Dumnezeu cel Atotputernic, cu blândete si necrutând nici o osteneala, si-a pastorit clerul, calugarii si credinciosii carora le-a ridicat noi sfinte lacasuri sau le-a preînnoit pe cele stricate de vreme. Marturie despre aceasta lucrare sta ctitoria sa, mânastirea Antim din Bucuresti, cu hramul Tuturor Sfintilor pe care, cu darurile pe care i le-a harazit Dumnezeu, a zidit-o, împodobind-o cu alese sculpturi si a înzestrat-o cu tipografie. O alta lucrare laudabila a Marelui Ierarh a fost înfiintarea de scoli pentru copiii celor saraci în care învatamântul era fara plata.

Smerit si convins fiind ca numai datorita Milostivului Dumnezeu a ajuns vas ales lucrarii dumnezeiesti, Sfântul Parinte Ierarh Antim priveghea cu osârdie si fara de lene, ziua si noaptea si în tot ceasul, pentru folosul si spasenia tuturor de obste, învatându-i si îndreptându-i pe toti cu frica lui Dumnezeu pe calea cea dreapta”. Podoaba a carturarilor si dulce graitor al întelepciunii dumnezeiesti în graiul românesc, Sfântul Ierarh Antim a adapat poporul însetat de credinta prin cuvântul sau de învatatura, lasând Bisericii noastre marele tezaur literar si teologic cuprins în Didahiile si predicile sale.

Nesocotindu-i-se toate câte cu harul lui Dumnezeu a izbândit, Sf. Ierarh Antim, pe nedrept a fost departat de toata lucrarea si ordinea arhiereasca si dezbracat de harul divin si scos din catalogul arhieresc”. Osândit a fost cu exilul si pus a fost sub paza necredinciosilor ostasi turci care, l-au chinuit foarte, pâna la moarte, prin taierea capului pe care apoi l-au aruncat în apele Tungiei, un afluent al râului Marita, în sudul Dunarii. Asa s-a savârsit de moarte muceniceasca Parintele si Mitropolitul Antim al Tarii Românesti, a carui pomenire ramâne înscrisa pentru vesnicie în cartea Bisericii si neamului românesc.

Sursa: calendar-ortodox.ro

Despre sfârşitul sfântului, mai pe larg:

Dupa numirea primului domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, in 1716, au inceput zile grele pentru batranul mitropolit. Invinuit ca a intrat in legatura cu austriecii si ca ar fi uneltit impotriva domnului si inchis in temnita palatului. A fost tinut acolo mai multe saptamani, cerandu-I-se demisia. Refuzand sa o dea, Mavrocordat a cerut patriarhului din Constantinopol sa-l cateriseasca, lucru pe care acesta l-a si facut. In sentinta de caterisire i s-au adus felurite invinuiri nedrepte, intre care si aceea ca s-a ridicat impotriva „puterniciei imparatii” turcesti, pe baza carora a fost scos din randul arhiereilor si calugarilor, urmand sa fie inchis pe viata in manastirea Sf. Ecaterina din Muntele Sinai. Aceasta pedeapsa n-a mai ajuns sa o faca, pentru ca ostasii care il insoteau spre Muntele Sinai l-au macelarit, aruncandu-i trupul in raul Tungia, langa Adrianopol. Moartea lui s-a intamplat in toamna anului 1716. In felul acesta si-a sfarsit viata muceniceste, ca si binefacatorul sau, domnul Constantin Brancoveanu.

Asadar, mitropolitul Antim Ivireanul si-a pus toate cunostintele, ravna si priceperea in slujba Bisericii si a credinciosilor romani care-l primisera cu atata dragoste. tipograf, autor de lucrari originale, traducator al cartilor de slujba in romaneste, predicator si pastor de suflete, artist, ctitor de lacasuri sfinte, sprijinitor al Ortodoxiei si al romanilor transilvaneni, Antim Ivireanul este una din figurile cele mai luminoase din trecutul Bisericii si al patriei noastre.

Acestea au fost motivele pentru care Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta din 20 iunie 1992, a hotarat ca marele ierarh Antim sa fie trecut in randul sfintilor. Praznuirea lui se va face in fiecare an in ziua de 27 septembrie.

Sa ne rugam, dar, noului sfant si marturisitor al credintei ortodoxe, zicand: „Sfinte Parinte Ierarhe Antim, cu vrednicie ai randuit pastori si invatatori turmei tale si cu intelepciune dumnezeiasca ai revarsat raurile sfintelor tale cuvinte. Viata ti-ai pus-o pentru pastoritii tai si cununa muceniciei ai dobandit de la Hristos Dumnezeu. Pe Acesta roaga-l, Sfinte Parinte Ierarhe Antim, sa daruiasca pace si mare mila celor ce savarsesc sfanta pomenirea ta”. (Toparul sfantului, glasul III).

Sursa: crestinortodox.ro

Curtea de Apel a hotărât: legionarii nu sunt faşcişti! Partidul Totul Pentru Ţară este legal

Încă o instanţă românească decide că Partidul “Totul pentru Ţară” este legal. Sentinţa din 18.09.2014 a Curţii de Apel Bucureşti a respins ca nefondat recursul făcut de Procuratură, care atacase astfel decizia instanţei Tribunalului Bucureşti din 22.06.2013, prin care se constata legalitatea TPT, precum şi faptul că asumarea trecutului legionar nu poate fi considerată fascism.


Am contactat din nou pe preşedintele executiv al TPT, dl Florin Dobrescu, pentru a ne da câteva lămuriri în legătură cu acest eveniment trecut sub tăcere de presa centrală.
Reporter: Domnule Dobrescu, ce semnificaţie are pentru partidul dvs sentinţa de joi?
Florin Dobrescu: Vă daţi seama că este o bucurie, o considerăm încă o victorie împotriva abuzurilor procuraturii din ultimii 2 ani. Nu e doar o victorie a noastră, ci este o victorie a statului de drept, a ideii de justiţie şi lege împotriva abuzurilor la care Parchetul se pretează de doi ani încoace, de când guvernul Ponta este la putere.
Rep: Decizia este definitivă?
FD: Sentinţa Curţii de Apel respinge recursul făcut de procurori şi face practic sentinţa Tribunalului Bucureşti definitivă şi irevocabilă. Spun că este o victorie pentru că arată în toată abjecţia ei politica Ministerului Public de a desfiinţa, cu orice preţ, un partid politic incomod. Incomod prin istoria lui, în primul rând, să nu uităm reacţia procuroarei de şedinţă de la unul din termenele recente ale celuilalt proces de dizolvare.
Rep: Câte acţiuni de dizolvare au deschis până acum?
FD: Una în 2007, definitivată în noiembrie 2008 în favoarea noastră, apoi aceasta care se încheie acum şi încă una care a ajuns şi ea pe rolul Curţii de Apel. De altfel, în acest din urmă dosar care încă se judecă la Curtea de Apel, noi invocăm abuzul de drept, acuzând Parchetul că în mod premeditat a deschis acţiuni de dizolvare împotriva TPT exact în anii electorali, reducînd astfel drastic posibilităţile noastre de implicare a unor resurse umane şi financiare semnificative în procesul electoral.
Oricum, indiferent de soarta pe care TPT o va avea în ultimul dosar de dizolvare, jurisprudenţa românească şi europeană va trebui să reţină sentinţa de acum câteva zile a Curţii de Apel, ca încă o sentinţă definitivă şi irevocabilă care disociază clar Mişcarea Legionară de fascism.
De altfel, în această vară Parchetul de pa lângă Judecătoria Sectorului 5 a închis şi un dosar penal în care eram acuzaţi,de asemenea, de fascism şi activitate contra ordinii de stat.
Vreau să atrag atenţia însă că nu doar Procuratura va trebui să dea socoteală în faţa legii pentru aceste acţiuni care ne-au prejudiciat imaginea şi activitatea, ci şi instigatorul care a stat în spatele lor, respectiv Institutul Elie Wiesel prin preşedintele său Alexandru Florian.
A consemnat: Alexandru Onofrei

Sursa: buciumul.ro

Martiriul comandantei legionare Elena Bagdad

La 22 septembrie 1939 Elena Bagdad, grav bolnavă în sanatoriul TBC Bârnova, suferindă de opt luni, fu smulsă din patul de suferinţă şi dusă pe şoseaua Bârnova – Iaşi şi executată. Ajunsă în acel loc, îngenunche şi ridică o rugăciune către Dumnezeu. I se dădu ordin să se întoarcă cu spatele.
– De ce? întrebă ea.
– Ca să vă executăm.
Atunci toată se revoltă.
– Cum credeţi că unei legionare îi este frică de moarte? Să mă împuşcaţi din faţă, drept în inimă. Trageţi şi să nu vă tremure mâna.
Dar mâna jandarmului a tremurat. Cinci gloanţe nu o doborâră.
– Ce Dumnezeu, nu sunteţi în stare să trageţi? Vreţi să vă arăt eu cum se trage?
Plutonierul S., o brută care îi făcuse multe necazuri, luă arma şi o ucide cu trei gloanţe, stingând în pieptul ei strigătul: „Trăiască Legiunea şi Căpitanul!”.
Ucisă mişeleşte, fu lăsată să moară pe şosea. Un pădurar o găseşte odihnindu-şi capul pe un braţ. La vederea fecioarei adormită în Domnul, se închină şi fugi. Fu îngropată noaptea, ghemuită, mai mult în picioare, la locul zis „Lotul Dumbrava”. În timpul nopţii câinii scurmară ţărâna. Dimineaţa ţăranii puseră pământ deasupra, ca să-i acopere creştetul capului. Bolnavii de la sanatoriu au numit-o „Sfânta Domnişoară prigonită”.
(Aristide Lefa – mărturie publicată în ziarul Buna Vestire din 6 septembrie 1940)

Sursa: buciumul.ro

Veşnica ei pomenire! Să avem parte de rugăciunile ei către Dumnezeu!

Cum să refuzăm cardurile de sănătate cu cip – Să ne adresăm Avocatului Poporului

Cardurile naţionale de sănătate au început să fie distribuite asiguraţilor prin poştă, cu confirmare de primire, începând cu data de 20 septembrie.

În lunile septembrie şi octombrie vor fi trimise 12,5 milioane de carduri, pentru ca în urmatorii patru ani să se ajungă la 13,6 milioane de unităţi, incluzând persoanele care vor împlini vârsta de 18 ani şi/sau vor dobândi calitatea de asigurat.

Aşadar sistemul, deşi mai greu în România, totuşi funcţionează. Planul merge înainte. Vom avea carduri peste carduri. Libertatea de conştiinţă ne este grav încălcată, nouă celor ce din diferite motive (religioase sau de alt fel) refuzăm sau vrem să refuzăm aceste tipuri de acte.

Iată ce prevede articolul 29 din Constituţie:

ARTICOLUL 29
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.

(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii.

(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă.

(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate.

(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.

Adică dacă conştiinţa mea îmi spune că aceste carduri de sănătate cu cip, nu sunt bune, potrivit credinei mele ortodoxe sau că nu sunt sigure şi mi se restricţionează libertatea, se cheama că mi se încalcă libertatea conştiinţei.

În anii trecuţi circulau pe internet două tipuri de cereri pentru refuzarea cardurilor de sănătate:

1. http://www.scribd.com/doc/240522461/Cerere-individuala-fara-card-de-sanatate-Cu-cip

2. http://www.scribd.com/doc/240522459/Alternativa-fara-card-de-sanatate-cu-cip

Fostul preşedinte al Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae declara:

„Intr-o tara cu o democratie formala cum e Romania, in care lumea a uitat traditia democratica, in care frica si conflictul este modul de trai, un card este un instrument periculos pentru societate si pentru democratie, pentru ca el nu e protejat si politicienii nostri, decidentii nostri nu au experienta democratiei. Poate fi utilizat impotriva cetateanului.

Asa cum acum toata lumea e ascultata si apar stenograme si se pot distruge vieti, la fel si cardul poate fi utilizat. El nu trebuie sa cuprinda decat nume, prenume, faptul ca a platit sau nu, dar nu si istoricul medical al pacientilor, deoarece e o relatie intre medic si pacient, si nu intre cel care plateste”, a declarat Vasile Astarastoae.

Şi altă declaraţie:

„Consider ca nu exista sistem pe care hackerii sa nu-l poata sparge intr-un timp foarte scurt. Nu vreau sa bag panica in randul populatiei, dar daca acest card va fi introdus, cei care sustin acest demers trebuie sa isi asume pe deplin responsabilitatea pentru efectele ce pot aparea. Orice elemente referitoare la patologia pacientului trebuie trecute pe card numai cu acceptul acestuia”

Sau:

„Cardul de sanatate nu aduce absolut nimic nou dimpotriva incurca mai mult lucrurile. Celebrul atat de laudatul sistem SIU al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate s-a blocat si nu s-a blocat prima oara acum cateva zile, acum doar a fost scandal national. S-a mai blocat de trei ori anul trecut, mai ales in mai cand nu a functionat o saptamana in cateva judete.

Cardul de sanate nu poate sa aduca decat o birocratizare si mai grava, o lipsa de protectie legata de informatiile strict personale care ar trebui sa fie protejate”

Sursa: http://www.ziare.com/articole/astarastoae+card+sanatate

Toate astea le-a zis Astărăstoae în 2011. A zis… căci mai pe urmă l-au îndepărtat. Vinovat sau nu….? Întâmplător sau nu…?

Vasile Astărăstoae … președintele Colegiului Medicilor din România și rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, membru al mai multor organizații științifice naționale și internaționale.

Astărăstoae a fost trimis în judecată în 2011, de către DNA, în calitate de rector al UMF Iași, fiind acuzat că, împreună cu alți directori din cadrul universității, că ar fi trucat o licitație privind un contract finanțat cu peste 6 milioane de lei din bani europeni. Acesta avea ca obiect implementarea unei platforme educaționale e-learning. Cei doi directori subordonați lui Astărăstoae, Adrian Ciureanu și Daniela Druguș, au fost arestați pentru o perioadă.

Astărăstoae mai este inculpat într-un dosar de conflict de interese comis în perioada în care era și președinte al Institutului de Medicină Legală (IML) Iași. Fapta ar fi fost comisă în cadrul unui proiect european.

Pe 5 iulie 2014, Vasile Astărăstoae a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru incompatibilitate, iar inspectorii de la Agenția Națională de Integritate (ANI) au cerut revocarea acestuia din fruntea Colegiului Medicilor și a Universității de Medicină din Iași. Inspectorii ANI au constatat în 2011 că Vasile Astărăstoae s-a angajat pe sine și pe fiica sa în mai multe proiecte europene derulate chiar de instituțiile pe care le conduce. În urma deciziei definitive a Înaltei Curți, Astărăstoae va fi obligat să demisioneze din toate funcțiile publice pe care le deține și nu va mai putea ocupa nicio funcție timp de trei ani.

 Sursa: wikipedia

Aşa păţesc cei ce se opun sistemului, căci având şi ei păcatele lor sunt uşor de redus la tăcere (a se vedea şi anchetarea IPS-ului Teodosie, pentru nişte fapte de acum 5 ani, tocmai la câteva zile dupa discursurile antiecumeniste şi antimasonice ale invitatului său din Grecia IPS Serafim de Pireu).

Pe de altă parte:

Curtea Constitutionala a decis marti (16 sept) ca Legea referitoare la identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay este neconstitutionala, judecatorii CCR admitand o sesizare a Avocatului Poporului in acest sens, anunta Agerpres. Avocatul Poporului atacase pe data de 9 iulie 2014 la Curtea Constitutionala legea privind identificarea celor care folosesc cartele telefonice preplatite si retele Wi-Fi, pe motiv ca aceasta ar aduce atingere principiului garantarii si ocrotirii vietii intime familiale si private de catre autoritatile publice si principiului proportionalitatii prevazut expres de art. 53 alin. (2) din Constitutie.

Este a doua lovitura in ultimele saptamani data de CCR unor initiative legislative sprijinite tacit sau explicit de SRI, dupa decizia privind neconstitutionalitatea legii care permitea retentia datelor datelor de trafic (nu si a continutului) ale tuturor utilizatorilor de telefonie si internet, cunoscuta ca legea ”Big Brother”.

„Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.111/2011 privind comunicatiile electronice este neconstitutionala, in ansamblul ei. Curtea a constatat ca dispozitiile legii criticate nu au un caracter precis si previzibil, iar modalitatea prin care sunt obtinute si stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicatii electronice pentru care plata se face in avans, respectiv a utilizatorilor conectati la puncte de acces la internet nu reglementeaza garantii suficiente care sa permita asigurarea unei protectii eficiente a datelor cu caracter personal fata de riscurile de abuz, precum si fata de orice accesare si utilizare ilicita a acestor date”, arata CCR, intr-un comunicat. Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-18115887-ccr-legea-privind-identificarea-utilizatorilor-cartele-telefonice-prepay-este-neconstitutionala.htm

Şi dacă Legea cartelelor telefonice e neconstituţională, cu atât mai neconstituţional e să ni se bage pe gât carduri de sănătate cu cip.

Să sesizăm şi noi, cât mai mulţi, Avocatul Poporului.

Iată de unde se poate descărca formularul pentru o petiţie către această instituţie:

FORMULARUL UNEI PETIŢII CĂTRE AVOCATUL POPORULUI

Putem contacta Avocatul Poporului prin:

  1. prin poştă:
  • sediul central al instituţiei Avocatul Poporului: Bucureşti, strada Eugeniu  Carada nr. 3, sector 3;
  • birourile teritoriale ale instituţiei Avocatul Poporului: adrese şi numere de telefon
  1. prin fax: 021/312.49.21
  1. prin poşta electronică (e-mail): avp@avp.ro

DISPECERAT INSTITUŢIA AVOCATUL POPORULUI: 021/312.71.34

luni-joi 9-16

vineri 9-14

Telefon centrală: 021/312.94.62.

  1. Persoanele cu atribuţii în aplicarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, republicată:

Dorina David, expert – persoană responsabilă cu difuzarea informaţiilor publice

Matei Alexandru Vîrtosu, expert – purtător de cuvânt

Funcţia de Avocat al Poporului o deţine în prezent fostul prim-ministru Victor Ciorbea.

Sau putem face asa:

„Ele se pot refuza foarte simplu, nu se semneaza de primire si posta e obligata sa le trimita inapoi la Casa de Sanatate. Daca se vor trezi cu mii sau zeci de mii de asigurati care nu vor sa foloseasca cardurile cu cip vor fi nevoiti sa acorde alternative si optiuni.” Bucovina Profunda

 

Pomenirea legionarilor ucişi în timpul dictaturii carliste, în 21-22 septembrie 1939

procesiune legionara

Duminică, 21 septembrie 2014, la ora 12, va avea loc în Predeal comemorarea celor peste 250 de legionari asasinati de regimul dictatorial al regelui Carol al II-lea, în noaptea de 21-22 septembrie 1939. La ceremonie sunt așteptați reprezentanții tuturor formațiunilor naționaliste identitare.
Conform organizatorilor, Sfânta Liturghie va începe în jurul orei 10 iar parastasul se va săvârși la sfârșitul ei, în jurul orei 12. Comemorarea va avea loc, ca în fiecare an, la Monumentul cimitirului legionar aflat în curtea Manăstirii Sfântul Nicolae din Predeal, ne informează Cezarina Condurache.

MASACRUL din 21-22 septembrie 1939: 252 de legionari ucisi fara proces!

În noaptea de 21 spre 22 septembrie 1939 au fost asasinaţi mişeleşte, fără judecată, în lagăre şi pe tot cuprinsul ţării, din ordinul regelui Carol al II-lea, 252 de legionari. În zorii zilei de 22 septembrie, aproape fiecare judeţ prezenta trecătorilor cadavrele a trei legionari, pe care poliţiştii şi jandarmii, în plină noapte, i-au ridicat din mijlocul familiilor, i-au scos în stradă şi i-au împuşcat, iar trupurile lor au fost lăsate ca lumea să le vadă vreme de trei zile. Elevii de şcoală generală şi liceu erau duşi în mod organizat să vadă cadavrele aruncate pe caldarâm şi păzite de jandarmi! Prigoana împotriva legionarilor a continuat cu sălbăticie până în toamna anului 1940, când regele Mihai a proclamat Statul Naţional Legionar.

Pretextul masacrului

Pretextul acestui pogrom, care a distrus o bună parte a elitei Mişcării, a fost pedepsirea premierului Armand Călinescu în 21 septembrie 1939, la Bucureşti, de către o echipă legionară. Acesta a fost împuşcat pentru responsabilitatea sa în asasinarea banditească și total în afara legii, prin strangulare, a lui Corneliu Codreanu, fondatorul şi liderul Legiunii Arhanghelul Mihail, şi a Nicadorilor şi Decemvirilor, din ordinul lui Carol al II-lea.
Călinescu a fost membru în Partidul Național Țărănesc şi a fost ales deputat în parlament între 1926 și 1937. Atitudinea sa obsesivă față de legionari a produs căderea guvernului Vaida-Voievod, din care făcea parte, în 1933. A revenit în guvernul condus de Octavian Goga în funcția de Ministru de Interne. În 1938, a făcut posiblă arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică la minele de sare, inclusiv pentru „cârdășie cu șeful unei puteri străine”. Poartă responsabilitatea comenzii asasinării ilegale şi barbare a liderilor legionari arestaţi, inclusiv a lui Codreanu, în 30 noiembrie 1938. În decembrie acelaşi an, este membru fondator al partidului regal, Frontul Renașterii Naționale. După scurte mandate ca Ministru al Sănătății, Ministru al Educației Naționale și Ministru al Apărării Naționale, la 7 martie 1939, regele Carol al II-lea îl numește Prim Ministru al României. Este pedepsit pentru crimele sale de echipa legionară denumită “Răzbunătorii“, condusă de Miti Dumitrescu.
După pedepsirea lui Călinescu, “Răzbunătorii” au intrat în clădirea Radioului, au intrat in direct, anunţând “pieirea tiranului”. Apoi s-au predat Poliţiei, fiind omorâţi a doua zi în locul atacului.

Ziua Eroilor si Martirilor Legiunii

În 1940, când Miscarea Legionarã a venit la guvernare, ziua de 22 septembrie a fost proclamatã Ziua Eroilor si Martirilor Legiunii iar cei peste 80 de fruntasi legionari asasinati în lagãrele de concentrare de la Vaslui, Miercurea Ciuc si Râmnicu Sãrat au fost dezgropati din cimitirele lagãrelor si înhumati crestineste în cimitirul Mãnãstirii Predeal, în cadrul unei mari solemnitãti la care au participat Fabricius, Ministrul Germaniei, si Ghigi, Ministrul Italiei.

Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare, la cimitirul din Predeal, 1940

În cimitirul Mãnãstirii “Sf. Nicolae” din Predeal odihnesc rãmãsitele elitei legionare, între care Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, Nicolae Totu, Alexandru Christian-Tell, Gheorghe Furdui , Bãnica Dobre, Mihail Polihroniade, Paul Craja, Gheorghe Istrate, Ion Banea, Iordache Nicoarã, Ion Belgea, Victor Gârniceanu, ca si cenusa celor incinerati de autoritãtile asasine la crematoriul din Capitalã: Vasile Christescu, Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu, grupul Nadoleanu si grupul Miti Dumitrescu.
Dupã instaurarea comunismului, cimitirul legionar de la Predeal a fost profanat de noile autoritãti atee, troitele ridicate în memoria eroilor distruse, crucile arse si pângãrite.

DOCUMENT ISTORIC: LISTA LEGIONARILOR ASASINAŢI ÎN NOAPTEA DE 21-22 SEPTEMBRIE 1939

Din Calendarul „Cuvântul” 1941
“Noaptea de 21 spre 22 Septembrie 1939 sfințește cu sângele ei cea mai mare jertfă eroică din istoria Românilor. 252 legionari, pentru credința lor în opera Căpitanului și în destinul mântuitor al generației de astăzi, au fost asasinați săvârșindu-se astfel o crimă împotriva întregului neam românesc. Legionarii cei mai destoinici, din toate unghiurile țării, din sate și orașe, au adus cu slava morții lor întemeierea României Legionare. Spiritul lor trebuie să trăiască în făptuirile noastre. Sângele lor și durerea să o simțim necontenit. Numai astfel le vom da mărirea care li se cuvine. Căci ei sunt: Prezenți, Prezenți, Prezenți, în viața de astăzi și de-a pururi a României Legionare.

Penitenciarul Râmnicu Sărat

Cantacuzino Alexandru, avocat, București;
Totu Nicolae, avocat, București;
Clime Gheorghe, inginer;
Tell C. Alexandru, avocat, București;
Furdui Gheorghe, profesor, București;
Bănică Dobre, ad-tor ziar, București;
Polihroniade Mihail, avocat, București;
Craja Paul, medic, București;
Simulescu Sima, profesor, București;
Apostolescu Gheorghe, comerciant, București;
Istrate Gheorghe, abs. acad. com., București;
Banea Ioan, medic, Cluj;
Serafim Aurel, inginer, București.

La Spitalul Militar Brașov

Cotigă Traian, avocat, București, Penit. Sp. R. Sărat;
Ionică Eugen, inginer, București, Penit. Sp. R. Sărat;
Șiancu Emil, ofițer rez. Cluj, Penit. Sp. R. Sărat;
Proca Gheorghe, monteur Domnița Maria (Bacău), cu domiciliul obligator la M. Ciuc;
Pihu Grigore, funcționar București, Dom. obl. Vaslui;
Sușman Iuliu, funcționar, București, Dom. obl. Vaslui;
Herghelegiu Ion, avocat, Bacău, Dom. obl. M. Ciuc.

În Lagărul de la Vaslui

Spânu Iordache, student, București;
Clime Traian, student, București;
Gârcineanu Victor, avocat, București;
Teodor Tudose, avocat, Iași;
Polisperhon Supila, student, București;
Boboc Constantin, student, București;
Goga Mircea, student, București;
Popescu Spiru, student, Frăsan-Durostor;
Comănescu Nicolae, student, Ploiești;
Calapăr Mihsi, abs. teol., Negrești-Neamț;
Belgea Ioan, bibliot., București;
Popescu Vasile, f. profesie, București;
Antoniu Ioan, avocat, București;
Stahu Teodor, avocat, Fălticeni-Baia;
Cârdu Valeriu, ziarist, Oravița Caraș;
Moțoc Mircea, student, București;
Răcman Gogu, student, Hodivoaia-Vlașca;
Teohari Mircea, student, București;
Bujgoli Spiru, lic. lit., Frăsani-Durostor;
Moraru Alexandru, student, Dej-Someș;
Rioșeanu Petre, dir. Nitrogen București;
Constantiniu Dorin, contr. S. T. B., București;
Dobre Radu, rnanip. S. T. B., București;
Danielescu Josim, student, Ploiești;
Nicolicescu Gheorghe, elev, ing., București;
Borzea Virgil, student, Brașov;
Caratașu Chiriac, student; București;
Busuioc Ioan, student, București;
Maricari Nicolae, locot. ref., București;
Tucan Boris, viticultor, Hârtop-Tighina.

București

Dumitrescu Dumitru, avocat, Ploiești;
Popescu Cezar, student medicină, originar Ploiești;
Popescu Traian, student Drept, originar Ploiești;
Moldoveanu Ion, student Politehnică, originar Ploiești;
Ionescu R. Ion, student Drept, originar Ploiești;
Vasiliu Ion, desenator, originar Ploiești;
Ovidiu Isaia, fotograf, București M. Brătianu 34;
Stănciulescu Marin, lăcatuș, București, Bd. Brătianu 24;
Paraschivescu Gheorghe, student Politehnică, București Bd. Brătianu 24;
Dragomirescu Victor, abs. Politehnică, din închisoarea Văcărești.

În Lagărul de la Miercurea Ciucului

Stegărescu Constantin, contabil, București Ilfov;
Borzea Titus, student, Brașov;
Rădulescu Virgil, gazetar, București;
Enescu Ioan, student, București;
Micu Augustin Liviu, inginer, Timișoara;
Macoveschi Ioan, desenator, București;
Pavlescu Alexandru, avocat, București;
Biriș Ovidiu, avocat, București;
Susai Vasile, lic. Drept, București;
Felecan Vasile, ajust. mecanic, București;
Prodea Nicolae, lăcătuș, București;
Grama Iosif, student, București;
Miter Ioan, student, Caransebeș;
Popescu B. Anton, funcționar, Băile Herculane;
Noaghiea Gh. Virgil, student, Caransebeș;
Tiponuț Gheorghe, elev liceu, Oradea;
Nuțiu Aurel, student, București;
Teodorescu Gheorghe, sculptor, Ploiești;
Todan Coriolan, student, Fibiș-T. Torontal;
Ducaru Dumitru, subing., Râșnov-Brașov;
Ungureanu Corneliu, lic. litere, Craiova;
Corbeanu Vasile, student, Bragadiru-Ilfov;
Coman Constantin, student, Bragadiru-Ilfov;
Popa Tiberiu, stud., Bragadiru-Ilfov;
Popescu Marin, stud., Cumpăna-Constanța;
Vilmuș Adam, bucătar, Iași;
Dorca Afilon, abs. Teolog., Velișoara-Severin;
Cioflec Marius, student, Timișoara;
Benec Constantin, funcționar CFR, Ohaba-Mătnic Severin;
Gheorghe Constantin, student, Stupini-Brașov;
Strugaru Nicolae, avocat, Iași;
Constantinescu Dimitrie, abs. med., Iași;
Dobrin Liviu, abs., med., Arpașul de Jos-Făgăraș;
Zus Radu, student, Cernăuți;
Buhai Vasile, student, București;
Iordache N. Nicoară, asistent univ., București;
Raicu Const., licențiat, Iași;
Stamate Eugen, student, Iași;
Zanche Petre, funcționar, Iași;
Gârcineanu Florin, lt. ref., București;
Vasiliu Gheorghe, lt. ref., Iași;
Filipov Vasile, comerciant, București.

În restul țării

Jud. Durostor: Nicolae Nastu, Costică Manganița și Dionisie Memu.
Jud. Timiș Torontal: Udrea Teodor, Dragomir Gheorghe și Cocora Alexandru.
Jud. Caliacra; Petre Caranica, Chițu M. Popescu și Dumitru Covache.
Jud. Gorj: Constantin Șerban, Căpitanul Gh. Munteanu și preotul Motomancea Grigore.
Jud. Constanța: preotul Chivu Ion, Chiriazi Constantin, preotul Mocanu Staicu și preotul Secăreanu Ion.
Jud. Putna: Vasile State, Nicolae Voinea și Petre Marin.
Jud. Vâlcea: preot Aurel Nicolaescu, Dumitru Diaconescu și Nicolae Vasilescu de pe teritoriul urban.
Jud. Lăpușna: Diaconescu Vasile, Florescu Sergiu și Palamarciuc Ioan.
Jud. Bacău: Condopol Mircea, Mandache Alexandru și Antonovici Constantin.
Jud. Mehedinți: Gheorghiu Victor, Matici Marin și Geacu Petre.
Jud. Argeș: Ioan Pielmuși, Olteanu Vasile și Traian Amzăr.
Jud. Cluj: Cuibus Petre și Erimia Nicolae.
Jud. Prahova: Alexandru Cojocaru și Filip Dumitru.
Jud. Dolj: Nicolae Horculescu, Ilie Poenaru și Ioan I. Ștefanache.
Jud. Bihor: Cosma Lazăr și Jude Dumitru.
Jud. Roman: Creangă Vasile.
Jud. Vaslui: Gheorghe N. Volocaru.
Jud. Brăila: Bobota Teodor și Ioan Udrea.
Jud. Cahul: Borzac Lazăr, Băleanu Ioan și Cerbu Iancu (asasinați ulterior).
Jud. Neamț: Nicolae Malinici, Vasili Avădanei și Vasile Puiu.
Jud. Olt: Găman Florea, Dumitru Mânzu și Gheorghe Preda.
Jud. Fălciu: Ioan Codreanu, Nicolae Emil șl Croitoru Vasile.
Jud. Teleorman: Abagiu Dumitru și Aristotel Cristea.
Jud. Ialomița: Manolescu Grigore, Constantin Constantinescu și Traian Badea.
Jud. Dâmbovița: Nițescu Petre, Lungu Ioan și Gălmeanu Ioan.
Jud. Dorohoi: Gheorghe Surugiu, Gheorghe Barbu și Ioan Honceru.
Jud. Turda: Cucerzan Constantin, Nichita Augustin și Tonceanu Gheorghe.
Jud. Bălți: Condratiuc Alexe, Ursache Victor și Ioan Gherman.
Jud. Brașov: Faur Ioan, Bordeianu I. Lehaciu, Papacioc Radu și Nicolici Nicolae.
Jud. Mureș: Rusu Iacob, Paletaș Francisc și Pădurean Nicolae.
Jud. Hotin: Vasile Dobuleac, Teodor Dubovinschi și Iacob Soroceanu.
Jud. Cernăuți: Pisarciuc Silvestru, Regwald Francisc și Molotiuc Ioan.
Jud. Severin: Ghinda Gheorghe, Galescu Pavel și Damaschin Sârbu.
Jud. Sălaj: avocatul Burcaș Augustin.
Jud. Ciuc: Duma Iosif, Caranica Ioan și Mircea A. Ilie.
Jud. Tighina: Heidenrech Wladimir, Căldare Constantin și Coragancev Ioan.
Jud. Năsăud: Tonea Simion, Cornel Girigan și Tolan Alexandru.
Jud. Cetatea Albă: Ioan Vlădău, Paucă Dumitru și Damian Curoglu.
Jud. Tecuci: Căsăneanu Gheorghe, Spirache Teodorescu și Baciu Vasile.
Jud. Muscel: Nerasan (av. Câmpulung) și Ioan Stancu.
Jud. Covurlui: Costăchel Popa, Asasinat ulterior; Tudor Croitoru și Gheorghe Potolea.
Jud. Soroca: Levițchi Ștefan, Șciucă Boris și Criclivai Azare.
Jud. Arad: av. Maduta Ioan, Bulboacă Ioan și Julan Ilie.
Jud. Maramureș: Butnaru Ioan, Chirculiță Dumitru și Belidcan Mircea.
Jud. Iași; Elena Bagdad, Nicolae Dănilă și pr. Leonid Miron.
Jud. Hunedoara: Popa Petre, Cornea Gheorghe și Sârbu Nicolae.
Jud. Orhei: Zalupcescu Grigore, Mocanu Andrei și Răileanu Naum.
Jud. Romanați: Niculescu Gheorghe și Oprovici Horia. (Teritoriul urban).
Jud. Suceava: Reuț Ioan Neculae.
Jud. Buzău; Voinea M. Constantin.
Jud. Trei Scaune: Ing. Lascăr Gheorghe, Vrânceanu Gheorghe (asasinat ulterior).
Jud. Botoșani: Vasile Iftimuță, Mihai Grigoriu și Gheorghe Mancoș.
Jud. Satu-Mare: Bozinteanu Victor și Spiridon Jitaru.
Jud. Câmpulung (Bucovina): Irimiciue Valerian, Țăranu Traian și Cozan Luchian.
Jud. Târnava Mică: Bârza Gheorghe, Prus Ioan și Codrea Nicolae.
Din aceste relatări oficiale, reiese că au fost asasinați numai în noaptea de 21-22 Septembrie 1939, la București 10 legionari; spitalul Militar Brașov 7 legionari; Lagărul de la Miercurea Ciucului 44 legionari; Penitenciarul Râmnicu Sărat 13 legionari; Lagărul de la Vaslui 31 legionari și în restul țării 147 legionari. Deci un total de 252 legionari numai într-o singură noapte.
Ceilalți eroi și martiri asasinați în timpul prigoanei din 1938 – 40 sau omorâți pentru credința lor Legionară în anii anteriori, au fost pomeniți în Cronologia legionară. Unora însă, nici până astăzi nu li s-a putut preciza data și împrejurările în care au fost asasinați. Pentru toți Legionarii căzuți pe teritoriul Țării: PREZENT!” Sursa: FrontPress.ro

Veşnica lor pomenire!