Pomenirea Sfântului, slăvitului şi întru tot lăudatului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Apostolul românilor

Fiu al Galileei și frate al lui Petru, dintre pescari în soborul Apostolilor întâi ai fost chemat, Andrei cel minunat, iar de la mormântul tău din Patra chemi popoarele la Dumnezeu și atunci ne-ai umplut de bucurie când în România iarași ai venit, unde pe Hristos Domnul L-ai propovăduit.

Alt tropar:

„Ca cel dintre Apostoli mai intai-chemat si lui Petru frate adevarat, Stapanului tuturor, Andreie, roaga-te, pace lumii sa daruiasca si sufletelor noastre mare mila”

Acesta era din oraşul Betsaida, fecior al unui oarecare Iona evreul, fratele lui Petru, cel dintâi dintre ucenicii lui Hristos. Acesta a fost mai întâi ucenic al lui Ioan înaintemergătorul şi Botezătorul. Apoi dacă a auzit pe dascălul său arătând cu degetul şi zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu cel ce ridică păcatul lumii”, lăsându-l pe el a urmat după Hristos. Şi zicând lui Petru: „Aflat-am pe Iisus cel din Nazaret”, l-a atras spre dragostea lui Hristos. Se află şi altele multe în Sfânta Scriptură despre dânsul. Acestuia, după ce a urmat lui Hristos, când a fost după înălţarea Lui de au luat sorţi apostolul, şi au mers care într-o ţară, care într-alta, atunci acestui întâi-chemat i-a căzut soarta şi a luat Bitinia şi Marea Neagră şi părţile Propontidei şi Calcedonul, Bizanţul, Tracia, Macedonia şi părţile cele ce ajung până la fluviul Dunărea, Tesalia, Grecia şi părţile Ahaiei, asemenea şi Aminsos, Trapezunta, Iraclia şi Amastris. Însă acestea le-a umblat nu aşa degrabă, cum le trecem cu cuvântul, ci în fiecare ţară răbdând multe împotrivă şi multe lucruri cu nevoi, le-a biruit pe toate cu îndemnul şi cu ajutorul lui Hristos. Dintre care cetăţi aducând una la mijloc, voi lăsa pe celelalte celor ce le ştiu. Căci mergând acesta la Sinope şi propovăduind cuvântul lui Dumnezeu, a suferit multe necazuri şi torturi de la cei ce locuiau acolo, pentru că acei sălbatici oameni l-au trântit jos şi, apucându-l de mâini şi de picioare, l-au tras grăpiş, şi cu dinţii l-au scuturat, şi l-au bătut cu lemne şi cu pietre, şi l-au lepădat departe de cetate, dar el iarăşi s-a arătat cu totul întreg şi sănătos de răni, cu harul Învăţătorului şi Mântuitorului său.

Deci, sculându-se de acolo a trecut multe cetăţi şi oraşe, precum: Neocezareea, Samosata, la alani, la abasgi, zichii, bosforiţi şi hersoniţi, apoi s-a întors la Bizanţ şi acolo hirotonind episcop pe Stahie, şi colindând celelalte ţări, a venit la luminatul Ostrov al Peloponesului şi în Paleapatra, primit fiind în gazda de un om anume Sosie, care bolea greu, l-a tămăduit şi îndată toată cetatea Patrelor, a venit la Hristos. Şi Maximila, femeia proconsulului, fiind vindecată de cumplită boală şi dobândind grabnică tămăduire, a crezut în Hristos, împreună cu preaînţeleptul Stratoclis, fratele proconsulului Egheat, şi alţii mulţi ce aveau multe feluri de boli s-au tămăduit prin punerea mâinilor apostolului. Pentru aceasta mâniindu-se Egheat, şi prinzând pe apostolul Domnului şi răstignindu-l cu capul în jos pe o cruce, l-a scos din viaţa aceasta. Pentru aceasta şi el, nedreptul, dreaptă răsplătire a luat de la Dumnezeu, căci căzând într-o râpă înaltă, s-a risipit. Iar moaştele apostolului după aceea peste multă vreme au fost mutate la Constantinopol, în zilele împăratului Constantiu, fiul mai-marelui Constantin, prin porunca lui, de Mucenicul Artemie. Şi au fost aşezate cu ale lui Luca Evanghelistul şi cu ale lui Timotei în luminata biserică a Sfinţilor Apostoli.

Sursa: calendar-ortodox.ro

Reclame

„Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta”,vrea să aducă şi răsăritul la erezie. Ecumenism desăvârşit la Istambul, intercreştin şi interreligios. Patriarhul Bartolomeu I, ereticul papă Francisc şi şeful musulmanilor turci

10676143_10205353852115695_1755946636019296867_n

Patriarhul Bartolomeu îl sărută pe Papa, care îi cade la piept

După cum citim la:

ȘOC la Istanbul: Papa cere REUNIFICAREA URGENTĂ a Bisericilor Catolică și Ortodoxă! „FĂRĂ CONDIȚII”

Papa Francisc a lansat duminică la Istanbul un apel ferm pentru unitatea Bisericilor Catolică și Ortodoxă, despărțite de un mileniu, arătând că victimele războaielor și tinerii cer ca acest pas istoric să fie făcut.

„Singurul lucru pe care îl dorește Biserica Catolică și pe care îl urmăresc ca Episcop al Romei (…) este comuniunea cu Bisericile Ortodoxe”, a asigurat Suveranul Pontif într-un mesaj citit în fața Patriarhului Ecumenic al Constatinopolului, Bartolomeu I, după ce au participat împreună la o liturghie.

De o importanță excepțională în mesaj este faptul că Papa a ținut să sublinieze că nu există nici o pretenție din partea catolicilor:

„Biserică Catolică nu dorește să impună nici o condiție, în afara celei a profesiunii de credință comune. Suntem gata că săutăm împreună modalitățile prin care să garantăm unitatea necesară a Bisericii în condițiile actuale.”

Francisc și-a continuat mesajul istoric:

„În lumea de astăzi se ridică cu putere voci pe care nu pytem să nu le auzim și care cer Bisericilor noastre să-și asume până la capăt condiția de discipoli ai Domnului nostru Iisus Hristos”.

Bisericile Catolică și Ortodoxă s-au separat în 1054, când Papa leon al IX-lea și Patriarhul Mihail I Celularie al Constantinopolului și-au aruncat reciproc anatema.

Printre diferențele care divizează cele două blocuri creștine se află celebrul Filioque (Catolicii susțin că Duhul Sfânt din Sfânta Treime purcede din Tatăl și din Fiul, în vreme ce Ortodocșii cred că acesta purcede doar din Tatăl), sau Primatul Papei (întâietatea, infailibilitatea și superioritatea față de ceilalți episcopi).

Spre deosebire de Papa, Patriarhul Constantinopolului nu are putere reală asupra lumii ortodoxe, el având doar un rang onorific. Bisericile ortodoxe sunt autocefale, ele nu se subordonează unui Primat din afara țării.

Şi aici aflăm alte detalii …

10009909_10205353923397477_6376612823909709139_n

Papa Francisc şi şeful musulmanilor turci în „Moscheia Albastră”

Papa Francisc in vizita in Turcia

Pana la 30 noiembrie, Papa Francisc se afla in Turcia, la Ankara şi Istanbul, vizită în cadrul căreia se va întâlni cu Patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu I. Călătoria în Turcia este în continuitate cu tradiţia călătoriilor apostolice în această ţară şi a vizitelor la Patriarhia de Constantinopol si vine dupa călătoriile Papilor Paul al VI-lea, Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea.

Cu o durată de trei zile, vizita Pepei Francisc în Turcia are o puternică amprentă ecumenică și inter-religioasă, fiind în continuitate cu atenția specială arătată de Suveranii Pontifi din ultimele decenii față de patriarhatul de Constantinopol.

Mustafa Cenap Aydin, presedintele Institutului Tevere, institut care se ocupa de dialogul intercultural si interreligios din capitala italiana ne explica importanta acestei vizitei apostolice:

„Papa se va intalni cu locuitorii unei tari eminamente musulmana, deci va fi un dialog inter religios de o importanta majora pentru promovarea pacii si a bunei intelegeri intre religii si popoare diverse, iar Papa Francisc este foarte atent la aspectele care privesc aceasta tema. In mod sigur aceasta vizita va reprezenta o ocazie importanta, iar prezenta Papei va constitui o incurajare atat pentru Turcia, cat si pentru refugiatii sirieni, pentru a putea traversa cat mai usor aceasta perioada dificila pentru intreaga regiune”.

Aceasta este cea de-a treia vizita pe care Papa Francisc o efectuează într-o țară cu populație majoritar musulmană, dupa Iordania și Albania.

Turcia a devenit in ultimele luni un refugiu pentru creștinii din Irak și Siria, iar printre pelerinii care vor veni la intalnirile cu Suveranul Pontif, potrivit Vaticanului, se vor afla si refugiați sirieni.

Papa Francisc a fost primit la Ankara de autoritatile locale, iar maine dimineata (adică azi, 30 noiembrie – nota admin.) va merge la Istanbul unde va vizita Sfânta Sofia, fosta catedrală ortodoxă, transformată în moschee și acum devenită muzeu, după care va vizita Moscheea Albastră și va oficia o slujbă la Catedrala Catolică a Sfântului Duh, unde va tine si o predică. Sambata seara va avea o întâlnirea privată cu patriarhul Bartolomeu I la Palatul Patriarhiei din Istanbul.

De Sarbatoarea Sfantului apostol Andrei, patronul ceresc al Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, Papa Francisc va celebra Sfânta Liturghie în capela Delegației Apostolice din Istanbul, ritual dupa care va semna o Declarație Comuna impreuna cu Patriarhul Bartolomeu. Interesant este că Papa se va afla în vechiul Constantinopol de Sărbătoarea ortodoxă a Sfântului Andrei. Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea au făcut la fel. Spre deosebire, însă, de predecesorii săi, Francisc va ține doar trei discursuri publice.

Vizita Papei în Turcia are loc pe fondul climatului exploziv din Orientul Mijlociu, al masacrelor cărora creștinii le sunt victime și al vecinătății Turciei cu teritorii ocupate de grupul terorist ISIS.

Vizita se așteaptă să întărească legăturile cu Patriarhul Bartolomeu I și cu Biserica Ortodoxă. Cei doi lideri sunt într-o relație amicală, iar întâlnirea vine după ce un oficial de la Vatican a declarat de curând că sfârșitul Comunismului nu a fost în totalitate pozitiv, de vreme ce a creat tensiuni între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Rusă. Revigorarea cultelor catolice de rit răsăritean, interzise de Kremlin până în 1990, a atras acuzații severe de prozelitism din partea liderilor ortodocși ruși.

Papa ar putea folosi aceasta ocazie pentru a mai aplana din asperitățile dintre Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă Rusă. Multi jurnaliști italieni tin sa sublinieze faptul ca vizita Papei de sărbătorea Sfântului Andrei are o semnificație puternică: Andrei, care a creștinat o bună parte din teritoriul ortodox de astăzi, a fost fratele Sfântului Petru, a cărui succesiune o revendică Papa. Așadar, acesta ar putea fi un mesaj simbolic de frățietate între lumea Catolică și cea Ortodoxă.

CIPRIAN VOICILA: Cum îl putem ajuta pe omul acesta, care îndură frigul? Vă rog mult să difuzați mesajul

Pe bătrânul din fotografie îl cunosc, din vedere, de multă vreme. Îl vedeam mai mereu sub un pod, totdeauna înconjurat de sacoșe și sacoșele, papornițe fel de fel. Avea aerul că e mulțumit cu puțin. Mai bine zis, cu nimic, pentru că îmi era clar că omul pe lângă care treceam nu mai avea nimic din ceea ce, în mod normal, face dintr-un om o ființă umană: o familie care să te înconjoare cu dragoste, un acoperiș, fie el și firav sau aproximativ, deasupra capului, sentimentul că celorlalți le pasă cât de cât de tine. De curând cineva a stat de vorbă cu el și a aflat câte ceva care explică, în parte, prezența sa continuă pe marginea carosabilului, dormitul sub copaci și alte ipostaze triste ale vieții unui om aruncat la periferia societății. Se numește Sandu Dumitru și este născut în 53. A lucrat în industria textilă. A fost evacuat din casă pentru că nu a mai avut cu ce să-și plătească întreținerea. De vreo 3, 4 ani strada și doar strada îi este casă. Cică mai are niște rude îndepărtate, undeva „la țară”, dar aceștia nu-l vor în casa lor pentru că le consumă lemnele iarna. Anul trecut a apucat să stea puțin într-un cămin, atâta cât să i se fure pensia (520 lei) și cărțile. Nu fumează, nu bea. Spune că ar dori să muncească undeva și să-și găsească o cameră cu chirie, pe care s-o plătească din pensie, numai să nu mai doarmă noaptea în ger. Are nevoie și de o pereche de bocanci, mărimea 48, care să-l ajute să-i reziste gerului de afară. Dacă știți pe cineva care să îl primească într-o cameră gratuit… Sau dacă știți pe cineva care să îl primească în schimbul unei chirii foarte mici… Sau dacă știți pe cineva care să îi plătească lunar acea chirie… Sau dacă aveți de unde să îi dați o pereche de bocanci, mărimea 48… Sau dacă aveți- mă gândesc eu- și o pereche de mănuși și o plapumă groasă pe care să le folosească măcar până își va face cineva milă cu el și îl va adăposti într-ocameră… VĂ ROG SĂ ÎMI SCRIEȚI AICI, DAR ȘI PE ADRESA: ciprianvoicila@gmail.com IAR DACĂ AVEȚI DE DAT UN OBIECT DIN CELE MENȚIONATE, MI LEPUTEȚI LĂSA LA MUZEUL ȚĂRANULUI- intrarea din Str. Monetăriei (vis-à-vis de Biserica Mavrogheni)-, LA POARTĂ, CU SPECIFICAREA: Pentru Ciprian Voicilă. VĂ ROG SĂ DIFUZAȚI MAI DEPARTE MESAJUL ACESTA!

Sursa: http://ciprianvoicila.blogspot.ro/2014/11/cum-il-putem-ajuta-pe-omul-acesta-care.html via saccsiv

Parastasul de doi ani al Părintelui Nil Efrim

Sâmbătă, 22 noiembrie, a avut loc parastasul de doi ani al părintelui Nil Efrim, fostul duhovnic al mânăstirii Mărcuş, la Chiojdeanca, judeţul Prahova.

Reamintesc că… 

S-a călugarit la vârsta bunicilor, dar pentru multa lui râvnă, Dumnezeu i-a dăruit să ajungă la măsura sfinţilor! Născut în comuna Brezoi, judeţul Vâlcea, în 1928,  a trecut prin mânăstirile Rarău, Cozia şi Mărcuş din judeţul Covasna. În viaţa din lume a fost profesor de biologie. În ultima parte a vieţii a pribegit prin mai multe locuri, izgonit ba de necurăţia locurilor, ba de atitudinea oamenilor… Mulţi s-au vindecat de boli prin rugăciunile lui şi multora le-a dezvăluit lucruri numai de un sfânt ştiute. Cei care au intrat în contact cu sfinţia sa spun că era văzător cu duhul. Familia sa are origini evreieşti, dar părintele se considera român deplin şi de fapt în tot ce a scris se vede dragostea şi grija pentru poporul român. A trecut la Domnul în stare de sfinţenie pe 25 noiembrie 2012. 

Acum, se odihneşte cu trupul în cimitirul din Chiojdeanca, judeţul Prahova.

Imagine2033

Iată şi câteva cuvinte ale unei fiice duhovniceşti a părintelui:

  De ziua unui mare sfânt, despre lucrarea părintelui Nil

Când părintele Nil Efrim a vrut să aflu mai multe despre Sfinţia Sa, m-a îndreptat într-un pelerinaj spre Mărcuş, locul în care – profeţea părintele Arsenie Boca – se vor auzi cândva cântări de îngeri. Multă lume ştie că azi aripile îngerilor de-acolo atârnă greu, de plumb… Dumnezeu să o binecuvânteze pe maica stareţă Serafima şi să le redea îngerilor din acea poiană candorile dintru început, iar nouă nădejdea că profeţia părintelui nostru drag, Arsenie Boca, va înfrunta veşnicia!
Părintele Nil nu m-a mai aşteptat şi pe mine. Dorind să rămână intactă frumuseţea locului în amintirea credincioşilor ortodocşi, s-a retras discret, pregătindu-se de întâlnirea cu Bunul Dumnezeu. Nu la Mărcuş îl vom găsi, dacă vom vrea să fim cât mai aproape de Sfinţia Sa, ci la Chiojdeanca, o localitate din judeţul Prahova, în apropiere de judeţul Buzău. (M-am exprimat impropriu: dacă îl chemăm, ca orice Sfânt grabnic ajutător, ne găseşte şi ne binecuvântează cu prezenţa sa, la Chiojdeanca este numai mormântul Sfinţiei Sale).
Cam la o jumătate de an de la trecerea sa întru veşnicie, tot într-un pelerinaj, de data aceasta spre blândul părinte Iustin, de la Petru-Vodă, m-am trezit că am vecină de scaun o călugăriţă. Nu era o calugăriţă oarecare, cum aveam să aflu, ci una prigonită. O călugăriţă care-mi aducea veste de la părintele Nil…
Maica Lavrentia, trăind în obştea Mănăstirii Mărcuş până la retragerea Părintelui de-acolo, ştie poveşti minunate, dar greu vorbeşte… când apucă însă să deschidă gura, se transfigurează şi faţa sa dă mărturie despre timpuri aureolate de prezenţa unui sfânt al locului.
Maica Lavrentia a avut grijă de părintele Nil până la ultima suflare a sa. A avut grijă să-i fie îndeplinite ultimele dorinţe şi stă de veghe ca învăţătura Sfinţiei Sale să ajungă până la sufletul celor mai păcătoşi dintre oameni, că, cine ştie, s-o înfiripa în nevăzut nădejde de-ndreptare!…
Cartea părintelui Nil – „Jurnal de bord actual“ – am primit-o de la această vrednică slujitoare a lui Hristos. Nu m-am învrednicit s-o citesc atent. Răsfoirile sporadice nu mi-au asigurat apropierea cu adevărat de înţelepciunea celui care a scris-o. Dar…
De ce de ziua unui mare sfânt, când ţara „ia foc de la Prislop“, cineva se gândeşte că eu aş fi în stare să depun mărturie bună pentru alt sfânt vitregit de soartă?… Iată de ce:
„Nu am avut fericirea mântuitoare să îl cunosc pe cel mai luminat, puternic şi cuceritor duhovnic din istoria României ortodoxe, părintele Arsenie Boca, cel plin de daruri şi de har, căci abia după un an de la plecarea sa la cele veşnice m-am întors eu, fiul rătăcitor şi risipitor, din Ţara păcatului şi a întunericului amăgitor şi primejdios, şi atunci, dintr-un îndemn şi dintr-o chemare abia conştientizată, m-am pornit prin ţară, într-un pelerinaj pe la sfintele mânăstiri, şi aşa am ajuns, cu mila şi cu ajutorul Nevăzutului Dumnezeu şi la sfânta mănăstire Prislop.“
Părintele Nil l-a cunoscut pe părintele Arsenie la el acasă, dar în absenţa sa, la un interval de aproape un an de la întoarcerea în veşnicie a acestuia. În locul părintelui Arsenie, a început să vorbească lucrarea cea bună, săvârşită de dânsul acolo… La Prislop, tinerii l-au învăţat pe părintele Nil dragostea pentru părintele Arsenie. Tinerii cei debusolaţi şi rătăciţi, veniţi cu frângere de inimă în acel loc binecuvântat! „Bunicul’“ Nil a învăţat de la mai tinerii săi confraţi iubirea pentru un mare duhovnic. Din acel moment, nu l-a mai părăsit pe părintele Arsenie.
Plecarea la Domnul a părintelui Nil s-a petrecut tot într-o zi de noiembrie, ca şi a marelui său ocrotitor. Cu trei zile înainte de părintele Arsenie, dar la 23 de ani diferenţă. În 25 noiembrie 2012, de ziua Marii Muceniţe Ecaterina, neamul românesc mai pierdea un preot înduhovnicit, câştigând în Ceruri rugăciunile unui Sfânt.
După cum vedem, rămânem tot mai singuri în pustia lumii… Să fim atenţi şi mai ales să fim pregătiţi, când va veni vremea – şi multă nu mai e – să dăm şi noi, pigmeii de-acum, mărturia cea bună. În Ceruri, Sfinţii se roagă neîncetat pentru noi.  Livia-Dorina

Imagine2035 P1100380(2) P1100384(1) P1100388(1) P1100394 P1100395

P1100397

P1100400

P1100398 Imagine2034

Preacuvioase părinte Nil, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!

Citiţi vă rog şi:

Părintele Nil Efrim, un părinte înduhovnicit al vremurilor din urmă

Părintele Nil Efrim: La ce trebuie să cuget? La sfârşitul lumii sau la sfârşitul meu personal?

Părintele Nil Efrim: DESPRE CUM SĂ NE PREGĂTIM ÎN VEDEREA VREMII PRIGOANEI LUI ANTIHRIST

Parastasul de un an al părintelui Nil Efrim, fostul duhovnic al Mânăstirii Mărcuş

Părintele Nil Efrim: NEVOIA DE CUNOAŞTERE A SEMENILOR