Până la urmă o stradă din Timişoara va purta numele lui Petre Ţuţea

Preiau articolul:

Voinţa poporului a triumfat: PETRE ŢUŢEA a primit o stradă în Timişoara, în ciuda OPOZIŢIEI Institutului Elie Wiesel

La începutul anului făcea valuri informaţia că patru profesori din Timişoara se opun intenţiei Consiliului Local de a boteza o stradă din oraş cu numele „Petre Ţuţea”.
Elefant.ro:Livrare gratuita in 24 de ore! Orice produs
Mai mult, în polemică s-a implicat şi Institutul Elie Wiesel, care a susţinut cererea celor patru cadre universitare. Unul din semnatari, profesorul Robert D. Reisz, a scris în 2010 un „manifest contra cultului genialităţii”, în care acuza faptul că sistemul de învăţământ românesc îl care ca model pe Eminescu şi prin el, o anumită imagine a “creatorului vag paranoid şi asocial”.
Cu toate acestea însă, bazându-se pe o susţinere majoră din partea locuitorilor şi a unor personalităţi, Consiliul Local a adoptat decizia de a denumi o stradă din oraş cu numele marelui filozof creştin şi fost deţinut politic pe timpul regimului comunist.
Întrebat în continuare despre viitorul poporului român, Petre Ţuţea răspunde: „Cred în viitorul lui, de aia a şi suferit. Uite, acum dacă mă puneţi la zid pentru poporul român, aş striga: «Excelsior»“
Cunoscută în Timişoara ca “Strada fără nume”, aleaa care face legătura între străzile Eugeniu de Savoya şi Proclamaţia de la Timişoara, a primit nume. Primăria Timişoara a decis să boteze străduţa cu două numere, la propunerea viceprimarului Dan Diaconu. Consiliului Local a aprobat noul nume în şedinţa de marţi.
Petre Ţuţea a fost un gânditor, filosof şi economist român, executând 13 ani de închisoare în timpul regimului comunist. În ciuda acuzaţiilor venite din partea detractorilor săi, Petre Ţuţea a fost reabilitat de statul român, prin Decizia nr. 4/19 ianuarie 1998, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul în anulare împotriva sentinței nr. 179 din 29 septembrie 1956 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare, Colegiul de Fond și a deciziei penale nr. 540 din 21 noiembrie 1959 a tribunalului suprem – Colegiul Militar, prin care Țuțea era condamnat la 18 ani muncă silnică și 8 ani degradare civică.
O altă stradă nouă din Timişoara, aflată situată între străzile Gavril Musicescu şi Mureş, a fost denumită Josef Klapka (1786-1863). Este vorba de un fost primar al Timişoarei între 1819-1833, care în 1815 a înfiinţat prima bibliotecă publică de împrumut din imperiul Austro-Ungar. A fost tatăl renumitului general al revoluţiei maghiare, Klapka Gyorgy.