Sfântul Efrem Sirul – 28 ianuarie

sf_efrem_sirul

Sf. Efrem Sirul – doxologia.ro

 

„Vai acelora care se întinează cu blasfemiatorii eretici! Vai acelora care batjocoresc Dumnezeieștile Scripturi! Vai de cei câți murdăresc sfânta credință cu eresuri sau încheie vreo înțelegere cu ereticii!”

Sf. Efrem Sirul 

 

Despre viața Sfântului: https://danielvla.wordpress.com/2015/01/28/sfantul-efrem-sirul-cel-numit-lira-a-sfantului-duh/

CELE ȘAPTE PLÂNSURI ALE SFÂNTULUI EFREM SIRUL

PLANSUL DE JOI SEARA

Iata, iarasi cad la usa Stapanului meu cu cucernicie, inchipuindu-ma si strigand cu frica. De folos ii este robului a nu fugi de mainile stapanului sau dupa ce-a gresit lui ci mai vartos a starui langa dansul. Auzi, Stapane, suspinul meu si, primeste graiul cererii mele pe care il aduc eu, pacatosul, cu cucernicie.
Varsa peste mine, ticalosul, macar o picatura din nesfarsitul noian al indurarii Tale, ca sa am putina osardie spre a ma indrepta pe sine-mi. Caci daca nu vei da lumina Darului Tau sufletului meu, nu voi mai putea sa-mi cunosc pacatosenia.
Vai mie, caci apucand inainte, pacatul a aflat loc de odihna intru inima mea si ma innegreste si ma cufunda, silindu-ma pururea a-L intarata pe Domnul Dumnezeu.
O, vai mie, ticalosul ! Cum nu ma infranez eu de focul cel nestins si cum nu ma cutremur, eu de muncile cele vesnice !
Caci iata: a pus lege in mine si fara intrerupere ma trage intru pierzare. Caci macar ca ma mustru adesea si pacatele nu incetez sa le marturisesc, totusi raman cu sufletul intru cele rele.
Vazand nu vad, fiindca pacatuiesc. Nu ma ostenesc cu sufletul ca, in adevar, sa ma indrept, ci, zi cu zi si fara intrerupere, pocainta mea o prihanesc. Rob sunt pacatului, si nevrand fac raul, ca un ostasit de pacat, lui ma supun. Si putand a fugi de el, m-am facut birnic lui, fiindca l-am lasat sa ajunga imparat in mine.
Platesc leafa trupului ingrijindu-mi patimile. Si macar ca-mi dau seama ca ii sunt rob, cand mi se porunceste de catre el ascult fara intarziere, fug de mania ce va sa fie, dar ca un caine legat in fier ma supun in graba celui ce-mi porunceste. Urasc adica pacatui, fug de faradelege, dar raman in patima, caci sunt robit. Ca un siroi curg asupra mea patimile, ca o fantana adinca . se aduna in mine indemnurile lor. Inlauntrul cugetului de multa vreme le-am unit cu mine si nu imi vine sa primesc despartire de ele. Ma sarguiesc sa-mi schimb vrerea, dar iata ca-mi sta impotriva asezarea cea dintii a patimilor mele. Imi ajuta necontenit sa ma imbogatesc in patimi si datoria cea veche nu-mi ingaduie sa o platesc. Vreau sa-i dau inapoi si el imi mai adauga. Si oricat ma-s sili ca sa platesc dintr-ansa, el adauga necontenit tot altele, ca sa-mi arate intruna ca din a lui platesc. Si vazind el ca necurmarea datoriei ma pleaca pe mine sa fiu ticalos, aseaza in mine zilnic pofte noi si ma face sa uit patimile, ca sa nu le marturisesc. Ma intimpina cu patimi straine, si implinindu-le pe acestea, le uit pe cele ce au venit asupra-mi si necontenit descopar ca sunt dator.
Alerg la patimi ca la niste prieteni si, imprumutandu-ma de la dansele, le am ca niste stapani. Si cele pe care cu putin inainte ma sarguiau ca sa ma izbavesc, iata ca acum ma fac, printr-insele, rob desavarsit vandut.
Ma chinuiesc sa tai si sa rup legaturile lor si iata ca patimi noi ma cuprind si ma tin. Ma lupt si ma ostenesc sa scap intru totul de stapanirea lor si la apropierea de lupta ma simt si ma descopar un ecou al lor.
O, cumplita stapanire in mine a legaturilor pacatului ! O, stapanire a raului, a vicleanului balaur. Ma zbat sa scap de el si mai mult ma prinde, ba inca si mintea mi-am vandut-o pacatului. De somn ma las cuprins, cand vreau sa lupt. Nici macar sa ma rog nu-mi ingaduie vrajmasul, ci ca intr-o funie de arama imi tine legata mintea si voind sa fug, nu lasa legatura. Intemeind pacatul, tot mai adanc in mine trage zavorul puternic pe usa cunostiiniei. Si pentru ca nu cumva sa se uneasa cu Dumnezeu, aseaza drept paznic la usa duhul rau . El mi-aduce mereu inainte tot felul de ganduri proaste, si ma pleaca sa cred ca nu e judecata pentru dansele, pentru ca nimeni nu le tine minte. Iar eu pun inainte oglinda cugetului si stiu ca deasupra mea este spanzurata osanda. Cu aceasta ma tine pe mine, cu aceasta ma leaga, cu aceasta ma vinde si ma cumpara, cu aceasta imi porunceste sa ma supun, dupa cum zice apostolul: ” Iar omul cel trupesc vandut pacatului ” (Romani). Caci pacatul, in trupul meu fiind, imi stapaneste mintea si sufletul, din pricina trupului pe care il unelteste si-l necajeste mereu si-l impileaza. Nici a fugi nu poate, nici sa ma ajute. Vai mie, mort sunt eu, cel vinovat ! Si. orb, cel ce vad ! Ca un caine m-am facut eu, omul. Si eu, cel ce gandesc, m-am pogorat in rand cu necuvantatorele.
Miluieste-te pe sine-ti, o, suflete al meu ! Sarguieste-te, inainte de despartire, sa nu ne incuiem afara impreuna cu fecioarele cele nebune ! Caci nu le e cu putinta a mosteni viata celor morti in pacat. Si nici a castiga cununa alergarii celei bune, celor ce au dormitat.
Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa marea Ta mila si, dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea. Caci daca ma vei ajuta sa ma izbavesc din ticaloasa robie a patimilor, atunci numai voi putea sa Te slavesc ca pe Dumnezeul meu. Si daca numai Tu vei vrea, ma vei mantui! Si numai daca ma vei binecuvinta Tu, ma voi izbavi.
O, Doamne Dumnezeule! Cred ca poti toate acestea si nu deznadajduiesc. Stiu ca dupa multimea indurarilor Tale, vei curati multimea pacatelor mele. Stiu ca pe toti i-ai miluit si-i miluiesti pe cei ce se intorc catre Tine din toata inima ! Marturisesc ca si eu m-am indulcit de Darul Tau, am pacatuit ca nimeni altul. Tu, cel ce pe morti i-ai sculat, ridica-ma pe mine, cel ce sunt mort cu pacatul.
Tu, cel ce pe orbi i-ai tamaduit, lumineaza si ochii cei intunecati ai inimii melei Tu, cel care din gura sarpelui pe Adam l-ai izbavit, trage-ma si scoate-ma si pe mine din noianui faradelegilor mele.
Caci oaia Ta sunt si mancat de leu m-am facut cu pacatele, dar fiu ma voi face, daca ma voi tamadui cu darul Tau.
Lepadat m-am facut ca un lepros, dar Tu, daca vei voi, sa ma curati ! Stiu, vai, ca intru cunstinta am pacatuit ! Tu, Doamne, pe Zaheu l-ai miluit ca pe un vrednic. Miluieste-mi si pe mine care sunt netrebnic! Lup, era Pavel oarecand, gonind oile Tale. Fiara era rupand oile Tale, dar pastor l-ai facut cu darul Tau, tamaduind si grijind oile Tale. Stiu ca el intru necunostinia a pacatuit. Dar pe mine. Doamne, cela ce cu cunostinta am gresit, miluieste-ma cu darul Tau cel covarsitor ! Vai mie ! Ma sfiesc de cei ce acum se sfiesc de mine, ca nu cumva sa ma rusinez de dansii pentru pacatele mele cele ascunse! Ma rusinez de cei ce m-au nascut pe mine. Ca vaduva din Evanghelie, care suparand pe Judecatorul cu staruinta ei si-a dovedit cererea, vreau sa ma fac. Si ca prietenul cel indraznet vreau sa ma arat catre Tine, prea bunule si singurul Stapan, ca sa intorci sufletul meu cel ce in pacat s-a robit. Acela paine a cerut spre mangaiere, iar eu dezlegarea sufletului de osteneala cer. Acela hrana trupeasca a cerut, iar eu chemarea inapoi a sufletului cersesc. Asculta, ca un bun si prea bun, glasul plangerii si al lacrimilor mele si intoarce-ma ca sa fac rod bun de pocainta.
Racoreste-mi arsita constiintei mele, innoindu-ma pe mine cel invechit cu patimile pacatului, ca, de robia acestora dupa ce ma voi izbavi, sa rasuflu cu usurare vazduhul slobozeniei mele si cu bucurie si veselie sa slavesc bunatatea Ta !
Stiu, o Stapane, ca milostiv esti, Doamne, si voiesti ca sa ma schimbi. Astepti cu nespusa bucurie si bunatate rodul voirii mele. Si gata esti ca sa ma miluiesti o, nemarginit de bunule Doamne ! Dar vrei sa vezi asezamantul meu. Caci miluind, voiesti sa ma inveti. Si iertandu-ma, voiesti sa ma castigi partas al imparatiei Tale.
Vai de simtirea mea ! Vai de ticalosia mea ! O, grasul si pamantescul suflet ! O, inima razvratita ! O, gura. plina de amaraciune ! O, gitlej, mormant deschis ! Pentru ce nu-ti aduci aminte o, suflete, de calea netrecuta a despartirii tale? Pentru ce nu te gandesti catre calatoria aceea? Pentru ce iti tragi asupra-ti pedepsele cele vesnice? Ce faci o, suflete, petrecand ca un animal fara de pricepere ?
Vai, mie cum aleg intunericul mai mult decit lumina!
Cum pe placerea care astazi este, dar maine nu mai e, o iubesc mai mult decat bunatatile cele vesnice si negraite.
Vai mie, cum voiesc, decit podoaba aceea in chipul soarelui, mai mult pe cea intunecata si innegrita s-o imbrac.
Cum, decat imparatia Cerurilor, mai mult cinstesc locuinia cea intunecata si innegrita a iadului eu, pacatosul, singur si intru cunostinta voind sa ma ranesc.
Vino-ti in fire, suflete ! Teme-te de Dumnezeu! Slujeste-L ! Slujeste-I intru toate faptele bune, ca sa nu primesti din mana Lui indoite pedepse. Iubeste pe Dumnezeul tau si umbla in calea Lui cu dreapta credinta. Intelege o, suflete, ca veacul acesta se aseamana locului de lupta al balaurului… Balaurul cel tare, negresit se nevoieste sa biruiasca. El se surpa si e batjocorit de unii care vedem ca se incununeaza prin inselarea lui. Altii prin amaraciunea pricinuita de el, veselia vesnica o dobandesc, altii, prin placerea lor, amaraciunea vietii vesnice vedem ca o afla. Unii, prin lepadarea de sine, pe diavol il biruiesc. Iar pe altii, care se infasoara in sine, cu inlesnire el ii biruieste. Celor ce iubesc pe Dumnezeu din tot sufletul lor, razboiul cu diavolul li se pare usor. Dar celor ce iubesc lumea, razboiul greu si nesuferit le este.
Intelege, suflete ticaloase, ca bucuria veacului acesta si desfatarea si odihna lui, pline de scarbe si amaraciune sunt. Iar necazurile si rastignirile luptei bucurie negraita si viata vesnica pricinuiesc.
Intoarce-te, o, suflete ! Nevoieste-te intru liniste! Ca ceasul mortii si al despartirii sa nu te prinda nepregatit. Intelege o, suflet al meu, care iti este chemarea. Cum iti este priceperea, cum mergi, pentru cine si pana cand? Toti la sfarsitul lucrurilor celor pamantesti au sosit, deci sfarsitul va sosi si la a ta neingrijire.
Intoarce-te o, suflete, la Domnul ! Intoarce-te cat mai ai timp !
Incredinteaza-ti viata cu hotarare in mamile lui Dumnezeu !
Lucreaza cu El si pentru El ! Si pregateste-te ca sa intri in a Lui slava atunci cand, din indurare, va binevoi sa te cheme la El, caruia i se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea, acum si pururea si in vecii vecilor – Amin – 

Sursa: sfaturiortodoxe.ro

 

 

 

 

 

 

Reclame

Conferința părintelui TEODOR ZISSIS la Chișinău (22 ianarie) – Despre ecumenism, despre așa-zisul „Sfânt și Mare Sinod” panortodox, rugăciunile cu ereticii etc…

În paralel cu Sinaxa întâistătătorilor bisericilor ortodoxe de la Chambesy- Geneva (Elveția) s-a desfășurat la Chișinău în 21-22 ianuarie 2016 Simpozionul (Congresul) Internațional cu tema Sincretismul Intercreștin și Interreligios. Invitat de onoare a fost părintele protoprezbiter Teodor Zissis.

Spre deosebire de vizita în România, mai precis în Dobrogea, din mai 2013, când părintele Zissis a fost exilat cu conferințele în mici mânăstiri, tocmai pentru a nu avea un prea mare auditoriu, la Chișinău a beneficiat de o sală arhiplină. 

Protoprezbiterul Teodoros Zissis la Chișinău – 22. 01. 2016. 

De remarcat că mitropolitul Vladimir deși a deschis conferința cu o scurtă cuvântare, totuși n-a rămas alături de părintele Zissis.

Despre ecumenism. 

Despre sinodul tâlhăresc așa-zis „Sfânt și Mare Sinod” panortodox. 

Despre schimbarea greșită a calendarului. 

Despre dorința de a stabili data Sfintelor Paști la aceeași dată cu catolicii și alți eretici. 

Despre rugăciunea împreună cu ereticii. 

Despre patriarhul Bartolomeu și papă. 

Despre denaturarea invățământului teologic. 

Despre cum trebuie să boteze preoții, cu botez canonic, prin scufundare cu totul și despre faptul ca toți ereticii trebuie primiți în Ortodoxie prin botez. Etc…. 

Conferința de presă la Chișinău a părintelui Teodor Zissis 

Conform hotărârilor de la Chambesy-Geneva, „Marele Sinod” nu se va mai ține la Constantinopol, ci în insula Creta, în iunie 2016.

Citiți și: 

https://danielvla.wordpress.com/2016/01/28/s-a-incheiat-sinaxa-patriarhilor-si-mitropolitilor-primati-ai-bisericilor-ortodoxe-de-la-chambesy-geneva-au-discutat-despre-marele-sinod-ce-va-avea-loc-in-insula-creta-sub-atentul-ochi-al-ecum/

 

S-a încheiat Sinaxa patriarhilor și mitropoliților primați ai bisericilor ortodoxe, de la Chambesy – Geneva. Au discutat despre „Marele Sinod” ce va avea loc în insula Creta sub atentul ochi al ecumenismului mondial

S-au întâlnit pentru a discuta ce vor discuta la „Sfântului și Marele Sinod” (inutil) de anul acesta. 

La Centrul Ecumenic de la Chambésy – Geneva a avut loc în perioada 22 – 28 ianuarie 2016 Sinaxa Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe. La acest eveniment a fost prezent şi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

În cadrul Sinaxei s-au discutat detaliile privind regulamentul de convocare a Sfântului şi Marelui Sinod, precum şi ordinea de zi.

La Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe au participat delegații ale Bisericilor Ortodoxe Autocefale.

  

Iată ce au cuprins, spre exemplu lucrările celei de-a V-cea zi a sinaxei: 

Lucrările Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe s-au desfășurat și astăzi, 26 ianuarie 2016, la Centrul Patriarhiei Ecumenice din Chambésy, Elveția.

Mai multe informaţii cu privire la ziua a V-a a lucrărilor a oferit pentru Radio TRINITAS Pr. Teodor Gradinaciuc.

„Discuţiile s-au axat şi astăzi asupra temelor care vor fi tratate de Sfântul şi Marele Sinod asupra regulamentului acestuia, dar au avut loc şi discuţii practice cu privire la locul desfăşurării. Este deja cunoscut faptul că Sinodul nu va mai avea loc la Constantinopol în Biserica Sfânta Irina cum era prevăzut, ci în Creta, deoarece s-a dorit organizarea lui într-o ţară ortodoxă. În această seară, după şedinţa de lucru, vor fi prezentate primele concluzii ale discuţiilor din aceste zile şi hotărârile care au fost luate de Ierarhii Întâistătători întruniţi în Sinaxă. Tot în această seară, Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Locale şi delegaţiile lor vor merge la Institutul Ecumenic din Bossey unde Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost profesor în perioada 1980 – 1988”.

Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române este condusă de Patriarhul României, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. – patriarhia.ro

  

Și ca să fie totul bine au dat o fugă, pe la șeful Consiliului Mondial al Bisericilor, la Institutul Ecumenic de la Bossey: 

Întâistătătorii de Biserici Ortodoxe prezenţi în aceste zile la Chambésy – Geneva, au vizitat marţi, 26 ianuarie 2016, Institutul Ecumenic de la Bossey.

În seara zilei de marţi, Secretarul General al Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB), Rev. Dr. Olav Fykse Tveit, a organizat o cină festivă pentru participanţi la Sinaxa Panortodoxă. La invitaţia Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, Patriarhul României a adresat un cuvânt în deschiderea recepţiei. Menţionăm că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a activat ca lector pentru aproximativ 8 ani (1980–1988), îndeplinind şi funcţia de director adjunct al Institutului în perioada 1986-1988.

Preafericirea Sa a adresat mulţumiri, în numele tuturor invitaţilor, lui Olav Fykse Tveit şi a precizat că acest institut „a avut și are și astăzi o semnificație deosebită pentru educația tinerilor, pentru dialog intercreștin, pentru întâlnirile clericilor și laicilor din toate Bisericile angajate în promovarea unității creștine”.

„Mulți tineri ortodocși care au studiat la Institutul Ecumenic de la Bossey în ultimii 60 de ani au devenit episcopi (inclusiv actualul Patriarh Ecumenic Bartolomeu), preoți, profesori și misionari laici ai Bisericilor Ortodoxe. Pentru toate acestea exprimăm recunoștința noastră și dorim ca lucrarea prezentă și viitoare a Institutului de la Bossey să fie una bogată și dinamică pentru binele tuturor Bisericilor”, a adăugat Patriarhul României. (Cuvântul integral al Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române poate fi citit integral aici)

Institutul ecumenic de la Bossey este un centru internaţional pentru întâlnirea, dialogul şi formarea Consiliului Mondial al Bisericilor. Înfiinţat în anul 1946, institutul reuneşte persoane aparţinând diferitelor biserici şi culturi în vederea studiului academic şi schimbului de experienţă.

Sursa: basilica.ro 

După spusele PS Nifon al Târgoviștei (ecumenist recunoscut) reprezentanții altor culte (adică ereticii) vor avea statut de observatori la acest Mare Sinod din insula Creta. Cu alte cuvinte, ortodocșii vor discuta  despre problemele ortodoxe sub atentul ochi al ecumenismului.