1 Mai, o sărbătoare creată de oculta internațională prin intermediul anarhiștilor – Documentar al TVR, de Cristi Țepeș

Reamintesc faptul că autorul filmului a murit într-un ciudat accident de mașină în 2015. Dar deși era de religie baptistă, totuși sunt de luat în seamă adevărurile pe care le spune.

Anunțuri

CAMELIA SMICALĂ, mama căreia i-au fost răpiți cei doi copii de statul finlandez, A FOST CONDAMNATĂ LA 6 LUNI DE ÎNCHISOARE CU SUSPENDARE pentru că și-a permis să susțină public că este victima unor abuzuri – PETIȚIE DE SUSȚINERE

Image result for camelia smicala imagini

Semnați petiția: https://www.petitieonline.com/romanii_o_susin_pe_dr_camelia_smicala

Românii o susțin pe Dr Camelia Smicala !

Dr Camelia Smicala a fost condamnata la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru ca și-a permis sa susțină public ca este victima unor abuzuri ! Este acuzata ca ” s-a opus prin violenta autorităților ” care i-au luat abuziv cei doi copii minori și ii tin izolați de un an de zile , ingradindu-le drepturile ! Solicitam anularea unei hotărâri pe care o consideram injusta și prin care i se interzice acum inclusiv dreptul de a profesa ca medic !

Cei doi copii minori , Maria ( care are 10 ani)  și Mihai ( 11 ani) , striga după ajutor, vor acasă, vor sa fie împreuna ( sunt in doua case de copii diferite ) și au scris inclusiv scrisori la ONU !

Autoritățile romane cunosc situația.  Unii se implica. Iar cazul a ajuns inclusiv in atenția organismelor internaționale ! Pe 3.05 Finlanda e chemată la ONU tocmai pentru discuții care sa anuleze astfel de acuzații care se aduc ! Iată și scrisoarea unui deputat care explica nedreptățile și cere dreptate pentru Camelia și pentru copiii ei !

Un nou abuz al justitiei asupra unor cetateni romani
de data aceasta din Finlanda!
​Semnalăm tuturor autorităţilor române un alt caz de încălcare gravă a drepturilor omului ale unui cetățean român: o mamă a trei copii – dna Camelia Smicală-Jalaskoski – ce locuiește în Finlanda – este victima unor grave abuzuri din partea justiției și poliției finlandeze, precum și a Serviciului de protecție a copilului din Finlanda – Lastensuojelu.
Poliția finlandeză a refuzat să facă cercetări asupra violenței domestice prin dnei Smicală-Jalaskoski i-a fost afectat – în 2010 şi 2016 – dreptul la viaţă şi la integritatea fizică; plângerile făcute la poliție atât împotriva fostului soţ finlandez, care a agresat-o, cât şi împotriva executorilor judecătoreşti – care au folosit masuri brutale, excesive si nenecesare în timp ce puneau în aplicare o sentinţă abuzivă a justiţiei – nefiind soluţionate! Mai mult chiar, reprezentanții Serviciului de protecție a copilului din Finlanda – Lastensuojelu – chemați și ei, conform procedurii finlandeze pentru apeluri din cadrul serviciului de urgență 112, au asistat impasibili,în vara aceasta, la agresarea celor doi copii şi a mamei care încerca să şi-i protejeze!
Comisia noastră a fost sesizata în cazul dnei Smicală, la apelul pentru susţinere adresat de domnia sa, autorităților române, apel din care prezentăm extrasele esenţiale:
”Timp de 8 ani protecția copilului şi poliția finlandeză au refuzat să ne asculte. Tatăl copiilor nu a plătit niciodată pensie alimentară și toți oficialii finlandezi ne-au agresat psihic, din motive de xenofobie, apărând tatăl, care ne-a agresat. Sistemul juridic finlandez a apărat tatăl, lui i s-a dat avocat din oficiu. Eu nu am primit avocat și nici copiii ( deși, potrivit legii finlandeze, aveau și ei acest drept!- n.n.)
Copiii au refuzat să-și vadă tatăl agresor și ca urmare, sistemul juridic finlandez m-a obligat să plătesc amenzi uriașe (două amenzi însumând 40.000 euro), chiar dacă eu nu m-am opus relației tată-copii. Cei trei executori judecătorești care au venit la noi acasă nu au prezentat nicio hârtie oficială, ci ne-au agresat pe mine și pe copii. Copiii au fost duși la casa de copii, fără nicio hotărâre oficială.. Consider că timp de 10 ani, oficialitățile finlandeze, din motive rasiste, au încălcat toate drepturile omului în cazul nostru, precum și legile finlandeze.”
Apreciem că, în cazul dnei Camelia Smicală-Jalaskoski, s-au încălcat grav drepturile omului, drepturi garantate de convențiile și tratatele internaționale la care Finlanda este parte semnatară, precum și cele garantate de Constituția finlandeză (art.6 și art.7) și de legislația finlandeză – cel mai grav dintre toate fiind refuzarea accesului la justiție de către autoritățile judecătorești, atât în cazul contestării amenzilor injuste, cât şi în cazul sentinţei nedrepte prin care i s-au încredinţat copiii fostului soţ.
După cum am fost informaţi recent de dna Smicală, instanţa care dăduse sentinţa nedreaptă prin care încredinţa copiii către tată, a decis – fără să-i fi permis dnei Smicală atacarea acesteia – să-şi anuleze sentinţa anterioară şi a hotărât încredinţarea copiilor către mamă. Din nefericire, în continuare, Serviciul de protecţie socială a copilului, Lastensuojelu, refuză să aplice ultima decizie a instanţei!…
Considerăm că au fost, de asemenea, violate următoarele articole din Convenția Europeană a drepturilor omului (Roma, 1950): art.5 – referitor la libertatea și integritatea persoanei, art.6 – referitor la asigurarea unui proces echitabil, precum și art.14 – referitor la discriminare, în funcție de originea etnică și sex, în acest caz.
De asemenea, apreciem că – în calitate de stat-membru al Uniunii Europene – Finlanda a încălcat FLAGRANT mai multe drepturi ale unui cetățean european, dna Smicală-Jalaskoski, ce sunt prevăzute în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene (2000), astfel: art.3 – dreptul la integritatea propriei persoane, art.6 – dreptul la libertate și securitate, art.20 – egalitatea în fața legii, art.22 – discriminarea pe bază de origine etnică și limbă, art.24 – drepturile copilului, art.47 – dreptul la un proces echitabil și art.48 – prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare.
În sprijinul celor de mai sus poate fi accesat site-ul
http://yle.fi/uutiset/academic_disputed_theory_used_in_child_custody_cases_violates_child_protection_law/8984022, aparţinând Televiziunii finlandeze – unde există ştirea referitoare la abuzurile la care a fost supusă concetăţeana noastră.
Considerăm că cetățenii români – care aparțin unui stat membru al Uniunii Europene ca și Finlanda – nu trebuie tratați ca nişte “cetățeni europeni de mâna a doua”, de aceea trebuie să cerem împreună autorităţilor finlandeze să respecte drepturile fundamentale ale românilor, în calitate de cetățeni europeni, precum și legăturile sacrosancte dintre părinți și copii.
Potrivit convingerilor noastre, este de datoria Românilor şi, mai ales, a celor din Diaspora să ia atitudine, ca și-n alte cazuri, faţă de aceste grave abuzuri la adresa unor cetățeni români comise de către justiția, poliţia şi Serviciul de protecție a copilului din Finlanda.

Deputat Mircea Lubanovici
Colegiul 3 Diaspora


Iată și îndemul lui George Alexander, militantul pentru drepturile familiilor de români din străinăte: 

Haideți să semnăm PETIȚIA şi SĂ IEŞIM ÎN STRADĂ!
Domnul Preşedinte şi Domnul Premier, bineînțeles, pot să ni se alăture.

CUM VREȚI SĂ-ŞI REAMINTEASCĂ OAMENII DE VOI, DOMNULE IOHANNIS ŞI DOMNULE GRINDEANU?!…
Ca de nişte fețe triste, care tremură în fața altora, duplicitari, laşi, orbi la suferințele propriului popor sau ca de nişte ființe de lumină?

Dumnezeu să-i ajute fiecăruia după sufletul său! – https://www.facebook.com/GeorgeAlexander1961?fref=ts

CANONUL 118 CARTAGINA (din anii 418-424): „Un episcop să nu judece judecata sa!” Episcopii din BOR îi judecă pe preoții mărturisitori de DOUĂ ORI NECANONIC

Image result for patriarhul daniel lup cu piele de oaie

Sinodul Local de la Cartagina (418/419 – 424)

Canonul 118,112

A plăcut, ca un episcop să nu judece judecata sa. 

(Apostolesc 74; Sinod 2, 6; Sinod 4, 9; Cartagina 12, 16, 28, 105, 118)

TÂLCUIRE

Acest Canon rânduiește, ca un Episcop, nici pe alt Episcop poate să judece, care ar avea cu altul o oarecare pricină, nici pe prezbiterul care care ar avea vreo pricină cu dânsul. Nici pe vreun alt cleric, după Canonul 9 al Sinodului 4. Ci nici prezbiter pârât de altul, nici diacon poate un singur episcop a caterisi, după al 12-lea al acestuia. Vezi și pe al 74-lea Apostolesc.


Așadar pe lângă faptul că preoții care au întrerupt pomenirea au fost judecați și pedepsiți necanonic pentru ceva ce canoanele nu prevăd pedepse, ci laude (reacția față de erezie/întreruperea pomenirii), mai sunt judecați și de cine nu trebuie. Deci de două ori necanonic! 

Mai mare nedreptate ca asta din partea unor pretinși episcopi… mai rar. 

Cum ar veni, te judecă lupii că te-ai plâns că lupii îți mănâncă oile… 

Image result for patriarhul daniel si mitropolitul teofan

Foto- adevarul.ro

Preiau aici sesizarea pr-lui Pamvo Jugănaru de la Schitul Rădeni, de pe: ortodoxinfo.ro 

Părintele Pamvo cere Sinodului Sfintei Biserici aplicarea canonului care prevede că episcopul nu poate judeca chestiuni care îl privesc

Părintele Pamvo Jugănaru, egumenul Schitului Rădeni, a înaintat o interpelare Sinodului Sfintei Biserici Ortodoxe Române, în care îi cere să ia notă de faptul că în procesul care i s-a intentat de către arhiepiscopul Iaşilor la Consistoriul Eparhial Monahal Iaşi procedura cuprinde o serie de incompatibilităţi grave, de natură a vicia profund actul juridic şi dreptul constituţional al pârâtului la un proces echitabil şi să dispună o soluţie canonică pentru rezolvarea acestora, în temeiul Statutului BOR (art. 15, lit. z), care spune că Sfântul Sinod oferă interpretările finale şi obligatorii ale regulamentelor bisericeşti, adică este echivalentul unei “Curţi Constituţionale” bisericeşti, abilitate să rezolve astfel de “excepţii de neconstituţionalitate” iscate din nepotrivirea prevederilor sfintelor canoane sau ale principiilor juridice pe care Biserica s-a angajat să le respecte (ale Constituţiei, referitoare la ordinea publică, la respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului etc.) cu cele ale regulamentelor bisericeşti.

Părintele remarcă faptul că întregul proces este determinat de decizia sfinţiei sale de a întrerupe pomenirea ierarhului semnatar la sinodul din Creta şi se constituie într-o sancţiune pe care ierarhul i-o aplică din acest motiv. Invocând canonul 118/107 al sinodului Cartagina, care preia şi aplică în dreptul canonic principiul juridic nemo in rem suam auctor esse potest, “nimeni nu poate fi judecător în cauza proprie”, părintele Pamvo remarcă faptul că episcopul locului nu poate judeca, prin organele bisericeşti judecătoreşti aflate în directa subordine, un proces în care este implicat direct, a cărui sentinţă o validează şi o pune în aplicare.

Din nerespectarea acestui principiu juridico-canonic, rezultă o serie de incompatibilităţi:

  1. Completul consistorial este incompatibil, deoarece are un interes direct în proces, anume apărarea episcopului care i-a numit în funcţie; schimbarea actualilor membri ai completului nu ar schimba cu nimic situaţia, deoarece şi viitorii membri ar fi în aceeaşi incompatibilitate.

  2. Avocaţii bisericeşti sunt incompatibili, deoarece părintele nu ar putea solicita serviciul unui avocat numit în funcţie de către episcopul care are un interes direct în cauză.

  3. Nu se îndeplineşte condiţia canonică a judecării la recurs de către un complet de şase episcopi plus episcopul sufragan, deoarece completele consistoriilor de recurs sunt alcătuite din arhimandriţi şi exarhi, nu din episcopi, episcopii membri ai sinodului mitropolitan şi ai Sinodului Sfintei Biserici având doar rolul de a aproba lucrul deja judecat de completul consistoriului.

  4. Chiar dacă s-ar îndeplini condiţia judecării de către şase episcopi plus episcopul sufragan, în situaţia în care toţi episcopii sunt părtaşi la acelaşi eres din Creta, ei ar fi în aceeaşi condiţie ca şi episcopul sufragan, de a judeca o cauză în care au un interes direct.

  5. Conform organizării Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, arhiepiscopul Iaşilor este şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei; prin urmare, recursul ar trebui aprobat de către aceeaşi persoană care s-a judecat cu părintele în prima instanţă.

  6. În Pastorala pascală, episcopul locului s-a antepronunţat cu privire la părintele Pamvo, pe care l-a catalogat deja, împreună cu ceilalţi “clerici şi monahi”, ca schismatic (una dintre acuzele la adresa sfinţiei sale în proces este schisma), iar motivele care l-au determinat pe părinte să întrerupă pomenirea şi care stau la baza apărării pe fond în Consistoriu le-a numit deja “motive neîntemeiate.

Pentru toate aceste incompatibilităţi, părintele Pamvo a cerut Sinodului Sfintei Biserici să dispună suspendarea temporară a procedurilor legate de judecata sfinţiei sale, până când forul conducător al Bisericii va putea găsi o soluţie la această situaţie, care să ţină seama de necesitatea asigurării unui proces corect, atât după standardele canonice, cât şi după cele juridice laice, pe care Biserica trebuie să le respecte, conform Legii Cultelor.

Părintele a atras atenţia că acest impas se datorează forţării încadrării canonico-juridice a faptelor care I se impută şi care, potrivit canonului 15 I-II, nu ar trebui judecate în niciun fel, deoarece nu se constituie într-o abatere disciplinară, ci într-o apărare a Bisericii de schismă şi dezbinare.

Este de la sine înţeles că orice soluţie canonică va găsi Sinodul Sfintei Biserici acestei situaţii ea trebuie aplicată retroactiv tuturor caterisirilor făcute deja pe cuprinsul Patriarhiei Române în condiţii similare celor semnalate de către părintele Pamvo.