Un monument de ignoranță și trădare: Comunicatul sinaxei conducerii oficiale a Muntelui Athos, din 30 iunie 2017

Related image

Comunicatul Sinaxei Duble athonite despre adunarea din Creta

Kareia, 17/30 iunie 2017
Nr. F.2/32/1400

 

Mesajul Sfântului Munte despre
Sfântul și Marele Sinod din Creta

 

Sfânta Sinaxă Dublă a Sfântului Munte, întrunită astăzi 17 / 30 iunie 2017 la Kareia, în a 206-a ei ședință, fiind prezenți cei 20 de reprezentanți obișnuiți și 20 de reprezentanți extraordinari ai Sfintei Kinotite, în continuarea textelor oficiale ale Sfântului Munte deja făcute cunoscute în ultima vreme – atât a poziției acestuia înainte de întrunirea Sfântului și Marelui Sinod, precum și a evaluării textelor finale ale Sinodului – cu simțământul răspunderii și cu respect față de Sfânta noastră Biserică și de pliroma ei face cunoscute următoarele:
În mod continuu se observă o tulburare mocnită, provocată de împotrivirile față de hotărârile Sfântului și Marelui Sinod (Creta, 2016). Se preferă îngrădirile și întreruperea pomenirii episcopilor eparhioți.
Pentru că avem și noi parte de aceste tulburări și ne aflăm în interiorul Bisericii adresăm tuturor saltului lui Hristos Cel înviat: Pace vouă.
Nu există vreun motiv de tulburare, devreme ce Domnul Cel înviat este cu noi.
Sinodul din Creta a avut loc după o pregătire de mulți ani. Înaintea Sinodului textele pregătite au fost aduse la cunoștința credincioșilor, existând posibilitatea exprimării oricărei opinii.
Ani în șir Sfântul Munte și-a formulat cu claritate părerile sale despre dialogurile care au loc cu creștinii eterodocși. În timpul lucrărilor Sinodului din Creta arhiereii și-au exprimat părerile lor personale. Unii dintre ei și-au exprimat obiecțiile lor într-un mod cuviincios, fără să întrerupă legăturile lor cu Biserica. Tot ce s-a întâmplat acolo este scris.
Biserica întotdeauna rămâne ”stâlpul și temelia adevărului.” Potrivit Sfântului Ioan Gură de Aur, Biserica este cuprinsă de valuri, însă nu se scufundă, este lovită de valuri, dar nu se rupe, primește lovituri, dar nu este rănită; ea este Însuși Dumnezeu-Omul. Toți sfinții, vii în Hristos, ne trimit în Biserică și ne liniștesc.
Duhul Sfânt ține unit tot timpul instituția Bisericii. El vindecă pe cele bolnave și le plinește pe cele lipsă. Rămânând în Biserică și simțindu-ne deficitari și neputincioși primim vindecarea și sănătatea.
Dacă ne clătinăm ca oameni, harul Duhului ne readuce pe drumul cel bun. De aceea orice teamă este de prisos, ca dovadă a lipsei de credință, devreme ce ne aflăm în Biserica lui Hristos.
De altfel, cei patru patriarhi ai Răsăritului, prin Enciclica lor istorică (1848) ne liniștesc că la noi nici patriarhii, nici sinoadele nu au reușit vreodată să introducă lucruri noi, pentru că apărătorul credinței este însuși trupul Bisericii, adică poporul însuși, care vrea ca credința lui să fie veșnic neschimbată și identică cu cea a Părinților lui.
Așadar, nu sunt îndreptățite tulburările și dezamăgirile, care conduc la schisme.
Noi aparținem Bisericii, Trupul lui Hristos. Acest trup întotdeauna își asumă și asimilează elementele pe care el le primește, însă le respinge pe cele pe care le consideră străine. Avem nădejde în iubirea lui Hristos, nu în concepții personale și nefundamentate, care scot în afara Bisericii și creează infernul ereziilor.
Cu toate acestea, nu vrem să propunem o liniștire a indiferenței, ci să subliniem importanța trezviei și a credinței. Considerăm că ar fi o dovadă de recunoștință față de Dumnezeu și o lipsă de credință față de toți frații noștri – cei de aproape și cei de departe – dacă nu am sublinia cu tot curajul și claritatea bogăția harului de care ne bucurăm fiind vii în Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică. Și aceasta nu este realizarea noastră, ci darul unicului nostru Domn și Dumnezeu și Mântuitor, Iisus Hristos, care în mod unic și absolut spune despre Sine Însuși:
Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Fără Mine nu puteți face nimic.
Eu sunt Păstorul cel bun, Care Își pune sufletul pentru oile Sale.
Toți cei care au venit înaintea Mea sunt hoți și tâlhari, însă oile nu i-au ascultat pe ei. Nu îi vor urma, pentru că nu cunosc glasul străinilor.
Au fost uimiți cei care Îl auzeau vorbind și mărturiseau: niciodată nu a vorbit un om în felul acesta (Ioan 7, 46).
El nu este doar un om, ci este Dumnezeu-Omul. El este Singurul Sfânt, Unul Domn, Iisus Hristos. Întru nimeni altul nu este mântuirea. (Fapte 4, 12).
El nu a venit să judece, ci să mântuiască lumea. S-a răstignit pentru mântuirea răstignitorilor Lui. El a purtat păcatele noastre și pentru noi a fost chinuit. Toate le-a făcut pentru a-l mântui pe om. Pe toate le-a suferit ca să îi mântuiască pe toți.
A venit, L-am văzut, L-am auzit și mâinile noastre L-au atins. A suferit, a înviat și S-a înălțat la cer. L-a trimis pe Duhul Sfânt în ziua Cincizecimii și toți au început să vorbească în limbi străine, cuvântând în graiuri străine învățăturile minunate ale Sfintei Treimi.
Biserica este alcătuită cu toată buna-cuviință cea minunată și dumnezeiască. Este anulată închisoarea timpului și intrăm în libertatea vremurilor din urmă. La fiecare Sfântă și Dumnezeiască Liturghie luminează harul Cincizecimii și Dumnezeu-Omul, Domnul Hristos este Cel ce aduce și Cel ce se aduce și Cel ce primește și Cel ce se împarte spre mântuirea lumii întregi.
Biserica Ortodoxă este arătarea iubirii nespuse a lui Dumnezeu față de om. Acest lucru ne mântuiește și ne îndatorează inevitabil să dăm mărturia acestei iubiri. Dimpotrivă, cei care doresc să conducă popoarele (ca și lideri religioși sau lumești) îi subjugă și îi stăpânesc pe oameni. Ca falși păstori, ei nu își pun sufletul pentru oi, ci jertfesc oile în folosul lor. Îi condamnă și îi elimină pe ceilalți, drept cauze ale răului, spre a curăța lumea de rău.
Alții îi ard pe rug pe cei considerați eretici și necredincioși.
Alții îi ucid pe oamenii de proveniență și de rasă inferioară.
Alții îi omoară pe dușmanii poporului…
Toți domnesc, însă nu trăiesc veșnic. Îi chinuie pe oameni, însă boala lor însăși recidivează. Pentru întruparea lui Dumnezeu Cuvântul și pentru venirea Sfântului duh este creată Biserica. Și este inaugurată locuirea lui Dumnezeu cu oamenii (Apocalipsă 21, 3), turma cea mică cu misiunea ei dumnezeiască.
Nu există Dumnezeirea Treimică în alt fel și nu există altfel de unitatea bisericească. Așa cum Tu, Părinte, ești întru Mine și Eu întru Tine, tot astfel și ei să fie unul întru Noi (Ioan 17, 21).
Duhul Sfânt lucrează întotdeauna. Sfinții Părinți, uniți întru Duhul Sfânt au trasat în chip dumnezeiesc dogma dumnezeirii Domnului Iisus Hristos și a Duhului Sfânt, precum și calitatea de Născătoare de Dumnezeu a Pururea Fecioarei Maria, Mama Domnului Iisus.
Tot edificiul viu al Bisericii este bazat pe temelia credinței. Orice denaturare a adevărului dogmei provoacă ruperi și denaturări în spațiul vieții.
Prin îndepărtarea Romei de Biserica una și sfântă urmează cunoscutele denaturări din lumea apuseană:
Biserica este înțeleasă și este organizată acolo ca stat. Teologia este cultivată ca o filosofie scolastică și viața duhovnicească precum un exercițiu moral în cadrul unei lumi efemere prin harul creat. Este provocată separarea dintre teologie și viață, dintre preoție și căsătorie. Urmează tot șirul căderilor cunoscute…
Biserica Ortodoxă rămâne întotdeauna în cadrul deplinătății harului lucrător. Aici nu este considerată teologia ca o preocupare filosofică, nici nu te poți apropia rațional de taina vieții, ci te botezi (te cufunzi) cu totul în apele harului.
Când stărui în rugăciune, precum Sfântul Grigorie Palama: luminează-mi întunericul, primești luminarea dumnezeiască ca o renaștere duhovnicească și înțelegi comentariul aceluiași Sfânt Ierarh Grigorie: altceva este lumina pentru simțuri și altceva pentru mintea omului. Însă când are loc unirea duhovnicească cu harul, când oamenii devin părtași ai harului dumnezeiesc, atunci prin simțuri și prin minte ei văd taine mai presus de orice simț și de minte, așa cum Dumnezeu îi cunoaște pe toți cei care trăiesc acestea.
Trăind în Sfântul Munte, noi ne comportăm după cum ne învață teologia și cugetul evlavios al Sfinților inspirați de Dumnezeu și al Bisericii, nu după teologia academică a intelectualilor și după concepțiile fiecărei epoci. Comuniunea Sfinților îi îmbrățișează pe credincioși și călăuzește cugetul cel credincios al Bisericii.
Suntem miluiți ca fii ai ai Marii Biserici a lui Hristos, cea răstignită și prin aceasta slăvită (se referă la Patriarhia de Constantinopol – n.trad.) De la aceasta noi am primit toate bunurile. O vedem continuu că este însângerată prin mulțimea Martirilor și Cuvioșilor ei.
Suntem recunoscători și păstrători vigilenți ai tradițiilor. Ne bucurăm de harul libertății Duhului și de frățietatea în Hristos în cadrul Bisericii Ortodoxe.
Dacă Imperiul creștin nu mai există ca o realitate istorică, rămâne întotdeauna imperiul iubirii, care nu cade niciodată. Ne aflăm în acest Paradis. Mărturisim harul, propovăduim mila, nu tăinuim facerea de bine.
Așa cum Domnul este Unic, la fel și ucenicii Lui au misiunea unică de a vesti mesajul plin de bucurie că moartea a fost omorâtă. Toate celelalte sunt relative și lipsite de importanță pentru oameni.
Cei care înlăuntrul Bisericii cântă, pentru că o trăiesc: sărbătorim omorârea morții, nimicirea iadului, începutul unei vieți noi, a celei veșnice și săltând Îl slăvim pe Cel care a făcut aceasta nu reprezintă o părere religioasă, nici nu este posibil să propună evitarea prozelitismului, pentru că își jertfesc viața pentru a anunța lumii că moartea a fost călcată prin moarte (lui Hristos).
Cel mai valoros lucru pe care îl are Biserica Ortodoxă – și o hrănește – este adevărul credinței. Și ea nu are alt mod de a-și oferi iubirea ei în afară de invitația pascală: Veniți toți să vă bucurați de ospățul credinței.
Iar dacă Hristos nu a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică este și credința voastră. Ar trebui atunci să ieșim pe drumuri și la răspântii și să colaborăm cu ceilalți condamnați în țara umbrei morții, căutând ameliorarea mărimii dezastrului.
Însă departe de noi această blasfemie! Acum toate s-au umplut de lumină. Și toți așteaptă ajutor din puterea Învierii. Nu suntem singuri. Domnul Cel înviat este cu noi în chip nemincinos, așa cum a promis, până la sfârșitul veacului.
Această bucurie a prezenței alături de noi a Celui care a nimicit moartea este oferită de Biserică prin ultimul șir de sfinți, de martiri și de cuvioși ai ei. Și Sfântul Munte, prin viața lui liturgică și prin prezența lui va rămâne întotdeauna o mărturie a credinței ortodoxe și a nădejdii pentru întreaga lume.
Lui Hristos Dumnezeu, Cel Care a înviat din morți, slavă și stăpânire în vecii vecilor. Amin.

Semnează:

Toți reprezentanții celor 20 de Mănăstiri și Reprezentanții acestora din Sfântul Munte Athos, adunați în Sfântă Sinaxă Dublă Extraordinară

Comentarii la cald:

Comentariu pe blogul katanixis.blogspot:

Acest text demoralizant evită să atingă rana cumplită pe care a provocat-o Trupului Bisericii adunarea din Creta de inspirație ziziuliană (se referă la mitrop. Ioannis Zizioulas, cel care este autorul ereziei despre episcopo-centrismul Bisericii, refuzând hristocentrismul ei). În loc ca Sfântul Munte – altădată apărător al credinței – să arate periculozitatea acceptării hotărârilor din Creta și să condamne și să respingă textele acelei adunări, în loc să îndemne pliroma Bisericii să nu accepte aceste texte eretice, Chinotita dezamăgește, smintește, cultivă erezia liniștirii și a indiferenței față de cele întâmplate.
Principiul care domină acest text este cel al oportunității, al interesului, care este total străin duhului Evangheliei.
Conducerea Sfântului munte a dezamăgit și a amărât încă o dată turma cu cuget ortodox, din motive de diplomație rău înțeleasă.

Părintele Sava Lavriotul mi-a spus azi la telefon: ”acest text este o trădare a Ortodoxiei, o rușine pentru Sfântul Munte și ne bucurăm că noi, părinții aghioriți care am întrerupt pomenirea, nu ne simțim reprezentați de această Chinotită. Vom da răspunsul cuvenit în scris acestei trădări a dreptei credințe.”

Pe site-ul trelogiannis.blogspot, o doamnă Maria a scris:
Când a văzut poporul, Domnului Hristos I s-a făcut milă de oameni, căci erau ca oile fără păstor și a început să îi învețe. Să facă și athoniții același lucru. Să iasă în față și să îi călăuzească pe credincioșii care așteaptă. Să combată kakodoxiile (ereziile) printr-un cuvânt curat sfânt și duhovnicesc. Cuvântul lui Dumnezeu este da și amin. Datoria noastră a fiecăruia este mărturia cea bună. Așteptăm vocea Sfântului Munte!

Administratului aceluiași site se întreabă:

1) Dacă scopul Chinotitei a fost cel de a-i liniști pe credincioși – scop bun în sine – de ce nu a propus clar respingerea textelor din Creta sau schimbarea lor și arătarea clară a modului schimbării lor?

2) Acest anunț nu face diferența între îngrădire și schismă, lăsând impresia că cei care au întrerupt pomenirea sunt niște schismatici. Dar îngrădirea de erezie este un drept al credincioșilor, atunci când episcopul predică o erezie. Este posibil să credem că Biserica adunată în Sinodul I-II Trulan a îngăduit și a propus credincioșilor să creeze schismă (prin întreruperea pomenirii)?

3) Dacă întreruperea pomenirii este schismă, atunci după 1970, când majoritatea mănăstirilor Sfântului Munte au întrerupt pomenirea patriarhului Athenagora înseamnă că Athosul a fost în acea perioadă schismatic? La fel, putem să îl acuzăm și pe Sfântul Justin Popovici de o asemenea atitudine?

4) Acest anunț al Chinotitei nu numai că nu a ajutat, nu a liniștit, ci a tulburat pe credincioși. Toate primele reacții sunt negative.

5) Nu este niciodată târziu ca Sfânta Chinotită să se întrunească din nou, să propună clar cum se depășesc problemele provocate de adunarea din Creta și să ofere credincioșilor convingerea că apărătorii Ortodoxiei sunt la datorie și că există o soluție concretă de depășire a crizei, fără recurgerea la măsuri radicale.

Comentariul meu:

1) Limbajul anunțului este foarte diplomatic, ascunde interesul apărării patriarhului ecumenic în spatele cuvintelor frumoase și a teologiei biblice și patristice menționate.

2) Părinții aghioriți mărturisitori sunt prigoniți, alungați din mănăstiri, deci în Sfântul Munte prigoana este un fapt, o realitate.

3) Se evită folosirea cuvântului erezie, exact ca și în Creta, iar despre papistași se vorbește în termen vagi, fără a se spune că ei nu sunt membri ai Bisericii, ci eretici. Dimpotrivă, li se spune creștini eterodocși, deși ei nu sunt botezați, luminați prin har. Iar Sfântul Grigorie Palama este folosit ca paravan, pentru a masca intențiile autorilor anunțului.

4) Este clar că acest anunț îi va bucura pe ecumeniști, care vor înteți prigoana împotriva ortodocșilor. Însă Maica Domnului ne va apăra!

Surse:
http://trelogiannis.blogspot.ro/2017/07/blog-post.html
https://katanixis.blogspot.ro/2017/07/blog-post_12.html

traducere din limba greacă de
pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu

Sursa: prieteniisfantuluiefrem.ro

Anunțuri

57 de gânduri despre „Un monument de ignoranță și trădare: Comunicatul sinaxei conducerii oficiale a Muntelui Athos, din 30 iunie 2017

  1. Ce sa o mai dam la dus și întors, a căzut și SF Munte, de fapt majoritatea care il populează, acolo sau alocat diverse sume de bani pt diverse, ei bine că ori ce cămătar care se ,,respecta” pt acele sume sa cerut ceva la schimb, și acel ceva este introducerea ecumenismului și ridicarea avatonului, acum recent u.e făcea presiuni asupra guvernului tipras pt schimbarea statutului SF Munte, și totul a fost posibil numai cu oameni din teren

    Apreciază

    • După sinodul cretan evident că nu, și mai ales tu pomenitor când o faci cu bună știință, având în vedere că prin semnătură de erezii teai autoexclus din biserica, iar tu că pomenitor este că și când l-ai pomeni pe un papistas, iar ierarhia b.o.r-s.r.l a dovedito faptic, și apropo de pomenitorii de eretici, deja aceștia practica politica struțului, adică mă prefac că ,,nu știu”, ,,nu am văzut”, nu ,,am auzit” iar cu această ocazie a ieșit la suprafață și ,,pregătirea teologică” a marii majorități a popilor, pai daca au ajuns ei apostatii sa fie ridicați la rang de ,,făcători de minuni”, ce vrei mai mult de atît?!, Un exemplu în acest sens este blogul la care matale intri, și mai nou comentează indivizi care taie frunză la câini pe blogurile aservite precum cuvântul kakadox și tehnologie patristică, precum acest Andrei care il ridica pe Pomohaci la rang de făcător de minuni, iar tu Teodot nici una nici două, că ,,părintele” Cristian sa se roage pt tine?!, Ce glumă mai este și asta?!,

      Apreciază

        • Har in B.O.R este, numai că la ei nu mai este har, ce har sa mai fie la apostati?, Cehar sa mai fie la cei ce se ,,roagă” cu ereticii și cu toți dracii in fiecare an in săptămâna de spurcăciune?, Ce har sa mai fie la aceia care au tirit Biserica in nenorociri precum c.m.b și c.e.b?, Ce har sa mai fie la cei care au semnat în Creta cu ambele mâini, și știm bine că delegația b.o.r-srl a semnat în unanimitate precum primarul? Și multe altele exemple

          Apreciază

        • In Biserica Ortodoxa Romana este Har! La slujbele preotilor pomenitori si care au intrerupt pomenirea este Har! Ierarhii si preotii tradatori si eretici au har la slujbele savarsite de ei pana la o eventuala caterisire, conform canoanelor sinoadelor ecumenice.
          Acesti tradatori, personal, sunt cazuti din Har si din Biserica, dar slujbele lor sunt inca valide.

          Sigur ca trebuie evitati de credinciosi. Ar trebuie ca nimeni sa nu mai mearga in bisericile unde slujesc ei. In felul asta s-ar invata minte sa nu mai tradeze. Dar e greu, caci majoritatea poporului credincios e tinuta in ignoranta tocmai de ei…

          Apreciază

      • Semnatarii documentelor eretice din Creta nu numai ca sunt caterisiti dar nici nu mai sunt in comuniune cu Biserica, a sustine ca acestia mai au „Taine” valide este egal cu a afirma, ca si ecumenistii, ca exista mantuire in afara Bisericii.
        In nici un canon nu se spune ca „Tainele” celor care vadit sustin o erezie sunt valide pana la condamnarea sinodala a ereziei.

        Apreciază

        • grigorie,
          Semnatarii documentelor eretice din Creta n-au fost caterisiti de nimeni! Caterisirea este un act juridic. A se vedea in acest sens canonul 3 al Sinodului 3 Ecumenic, care repune in drepturi preotii caterisiti pe nedrept de ereticul Nestorie, tocmai pt ca este pe nedrept si este un act juridic. Daca ar fi fost o sfanta taina (cum ar fi hirotonia, caci acelasi Sinod Ecumenic recunoaste hirotoniile de preoti ale lui Nestorie, pana sa fie condamnat si caterisit de sinod), ar fi fost valabile. Iar in multe alte canoane citim „sa fie caterisiti”, „sa se cateriseasca” sau „sa se afuriseasca”, deci caterisirea sau afurisirea trebuie data/declarata de cineva. Canoanele nu functioneaza automat. Daca era asa, in BOR trebuie sa nu mai fie Har de mult timp, de la schimbarea calendarului.

          Apreciază

        • Explica Sf Nicodim Aghioritul ce inseamna : SA FIE CATERISIT, scrie negru pe alb , d-asta ma mir cum stilistii bosvr nu au inteles asta, iar matale nici macar nu ai citit pidalionu de la 1844 ca acolo se explica asta, har e pana e adus in judecata sinodala si condamnat cu caterisire pe probe

          Apreciază

        • Si inca ceva nu noi controlam haru ci harul e al Lui Dumnezeu si face ce vrea El cu el(cu acest har), asteapta Sinodul Ortodox si dupa el vei putea spune FARA GREASALA NU MAI AU HAR, oleaca de rabdare, sinodul va fi si nimeni nu-L va opri(pe Dumnezeu) tu crezi ca strigatele si anathemele crestinilor ortodocsi nu s-au suit la Dumnezeu????, drept e Domnul si va face Judecata Dreapta AICI ACUM in timpu nostru nu in veacul urmator

          Apreciază

        • Daca caterisirea ar fi doar un act juridic atunci cel caterisit savarsind “Sf. Taine” ar avea valide acele “Taine”, ori tocmai pentru ca, caterisirea nu este doar un act pur juridic caterisitul nu poate savarsi Taine valide.
          “Caterisirile” facute de Nestorie sunt nule in primul rand pentru ca devenind eretic, nemaifiind episcop (Sf. Patapie), nu a mai avut putere sa lege si sa dezlege, sa cateriseasca sau sa afuriseasca.

          In care canon al Sinodului III Ecumenic ati citit ca hirotoniile facute de Nestorie, dupa ce a devenid in mod vadit eretic, sunt valide?!

          Spuneti ca “Semnatarii documentelor eretice din Creta n-au fost caterisiti de nimeni!”. S-au caterisit singuri prin semnarea acelor documente, asa cum in secolul VII, dupa cum arata Sfantul Maxim Marturisitorul, adeptii Ekthesis-ului si Typos-ului au fost considerati caterisiti si socotiti ca fiind in afara Bisericii ca unii ce se opun Sinoadelor Ecumenice inainte de a fi depusi de un sinod, nu cum spun unii ca abia dupa Sinodul Lateran(649) . Ca aceasta este pozitia Sfantului Maxim reiese si din atitudinea pe care Sfantul a avut-o in disputa cu Pyrrhus din Cartagina(645), in urma careia Pyrrhus respingand Ekthesis-ul si acceptand invataura de credinta ortodoxa a fost primit in comuniune cu Biserica, ceea ce inseamna ca pana atunci datorita sutinerii acelui decret eretic era considerat ca fiind in afara Bisericii: „Acestea spunandu-le el, Maxim si Grigorie patricianul au raspuns: fiindca propunerea ta e buna si folositoare Bisericii, asa sa fie. Venind deci impreuna cu noi in aceasta cetate cu nume mare a romanilor, si-a implinit fagaduinta: a condamnat dogmele decretului «Ecthesis» contrar dreptei credinte, si s-a unit pe sine, prin marturisirea dreptei credinte, cu sfanta, universala si apostoleasca Biserica, prin harul si impreuna lucrare a Marelui Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Caruia se cuvine slava in vecii vecilor. Amin.”
          Ideea ca “Tainele” savarsite de adeptii unei erezii vadite sunt valide pana la condamnarea sinodala a ereziei este desarta, altfel ar insemna ca ecumenistii care au semnat in Creta ar avea “Taine” valide pana la o caterisire sinodala chiar daca documentele ce si le-au insusit ar contine teza “pluralismului religios” in care toate religiile sunt considerate egale si ca sunt cai prin care se ajunge la mantuire.

          Apreciază

        • Ideea ca “Tainele” savarsite de adeptii unei erezii vadite sunt valide pana la condamnarea sinodala a ereziei, vine si din confuzia pe care unii o fac intre “oros” si “canon”: “canoanele poruncesc soborului episcopilor celor vii sa cateriseasca pe preoti, ori sa afuriseasca, ori sa anatemiseasca pe mireni, cand calca canoanele”(Pidalion), prin urmare se refera la calcarea canoanelor nu a dogmelor. Impotrivirea prin erezie fata de dogme atrage dupa sine anatema, caterisirea; in acest caz un sobor constata caderea din har, intarind caterisirea; Pana si canonistii ecumenisti a inteles ca asa stau lucrurile: “caterisirea pentru orice fel de abatere, afara de: hula impotriva Sfantului Duh, apostazia, si schisma; si caterisirea pentru una din aceste trei abateri capitale. In primul caz…In cazul al doilea caterisirea inseamna atat aplicarea pedepsei… cat si constatarea caderii din har ca rezultat al savarsirii constiente a vreuneia din cele trei abateri capitale [hula impotriva Sfantului Duh, apostazia, si schisma] si prin persistent cu indaratnicie in ele”.
          Aceasta este starea celor care au semnat anul trecut in Creta, iar un viitor sinod ortodox nu va face decat sa constate si sa intareasca o stare de fapt daca acestia nu vor renunta la ratacirile ce si le-au insusit si pentru care au semnat in Kolimbari.

          Apreciază

        • grigorie,
          Nu e deloc asa!
          Cred ca se poate zice si: caterisirea e un act juridico-duhovnicesc. Biserica este o institutie divino-umana. Adica Dumnezeu e Cel ce a infiintat-o, dar a lasat si oamenii sa o administreze (ierarhii si preotii)..
          Dupa cuvantul Mantuitorului: „ Adevărat grăiesc vouă: Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer. ” – Matei 18 – 18
          Desi acest cuvant se aplica mai cu seama in cazul dezlegarii de pacate, cu siguranta poate fi inteles si in privinta caterisirii. Caterisirea este pur si simplu legarea preotului sau ierarhului de catre un for superior, consistoriu/sinod, pentru a nu mai savarsi Sfintele Taine.
          In timp ce hirotonirea este o Sfanta Taina, prin care se transmite Harul preotiei/episcopiei, caterisirea este doar un act juridic in comparatie cu aceasta. Adica o oprire.

          Sava Lavriotul spune ca Sinodul III Ecumenic a recunoscut ca valide hirotoniile de preoti ale ereticului Nestorie, cele facute pana ca acesta sa fie condamnat in Sinod. Nu reiese aceasta dintr-un canon, ci din istoria Sinodului. Daca Sfintii Parinti de la al III-lea Sinod Ecumenic nu ar fi recunoscut aceste hirotonii, cu siguranta ar fi stabilit asta si printr-un canon. Dar cum era de la sine inteles ca Nestorie, desi eretic fiind, avea inca Har, le-au recunoscut.

          Daca ar fi asa cum zici, chiar si inainte de Creta, ierarhii romani si nu numai, nu ar mai fi avut Har, caci au semnat, multi dintre ei, documente apostate la Balamand, Chambesy etc. Zecile de preoti hirotoniti de ei n-ar mai fi fost preoti. Ori vedem foarte clar ca acestia savarsesc taine valide. E suficient sa luam in calcul agheasma pe care o fac acesti preoti…
          Mitropolitul Teofan, care prin enormitatile semnate in procesele verbale de dupa Chambesy, ar fi trebuit demult caterisit, ar fi fost total lipsit de Har inca de acum cateva zeci de ani.
          Apostazii s-au semnat de multe ori de-a lungul ultimei sute de ani. Si apoi, nu numai prin semnatura poate apostazia un ierarh sau preot, ci si prin declaratiile eretice, care sunt cu zecile, cu sutele, la ierarhii din ziua de azi. Am fi avut o Biserica in proportie de 90% lipsita de Har. N-ar mai fi fost Biserica.

          Adevarul e ca Dumnezeul nostru indelung rabda… chiar si in cazurile acestea de tradare evidenta.

          Apreciază

        • In urma unui sinod numai cele hotarate sunt normative, nu si cuvantarile, procesele-verbale s.a. care au precedat hotararile. Nu toate opiniile exprimate intr-un sinod sunt isusite, regasindu-se in hotararile sinodului, ci numai cele care se afla pe o linie ortodoxa.
          Chiar daca la Sinodul III Ecumenic s-au aflat si sustinatori ai “validitatii” “Tainelor“ ereticilor parerile acestora nu se regasesc in hotararile canonice ale Sinodului.
          O asemenea conceptie despre “Tainele“ ereticilor nu era ceva nou, ea a fost combatuta categoric de Sfantul Vasile cel Mare; in timpul disputei nestoriene Sfantul Patapie, dar cu siguranta nu numai el, a urmat linia traditional a Bisericii considerandu-l pe Nestorie cazut din har dupa ce acesta nu a dat semene de indreptare, iar in sec. VII Sfantul Maxim Marturisitorul confirma continuitatea acestei traditii ortodoxe punindu-i intre caterisiti si in afara comuniunii cu Biserica pe cei care se opun prin erezie Sinoadelor Ecumenice, inainte de condamnarea ereziei de catre un sinod,
          Daca Sinodul III Ecumenic si-ar fi insusit o asemenea conceptie aceasta ar fi fost o schimbare importanta, prin renuntarea la traditia de pana atunci in legatura cu “Tainele“ ereticilor, ceea ce ar fi dus cu siguranta la dispute pe aceasta tema, insa istoria nu pomeneste de asemenea dispute.
          Daca Sinodul n-a recunoscut ca valide hirotoniile lui Nestorie aceasta nu inseamna ca era obligatoriu sa dea un canon in acest sens.

          Apreciază

        • grigorie
          Si ce vrei sa spui? Ca la slujbele savarsite de episcopii tradatori (toti din BOR, caci unii au semnat in Creta si altii au recunoscut in octombrie 2016, tacit) nu mai este Har deloc? Si nici la slujbele savarsite de preotii care ii pomenesc pe acestia?

          Apreciază

        • Potrivit Sfintilor Parinti: ”in afara de Biserica nu exista mantuire”(Sfantul Ciprian al Cartaginei); Biserica neexistand fara dogme(Sfantul Maxim Marturisitorul), nu se afla acolo unde nu e marturisita dreapta credinta.
          Prin respingerea dogmelor dreptei credinte si statornicirea in erezie este intrerupta comuniunea cu Biserica, este respins harul (Sfantul Maxim Marturisitorul), “Tainele” celor staruitori in impotrivirea fata de dreapta credinta devenind nevalide, inainte de condamnarea sinodala (Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Maxim Marturisitorul).

          Despre cei care sustin ca resping erezia dar continua pomenirea celor care staruiesc in abaterea de la dreapta credinta, raspunsul se afla la Sfantul Teodor Studitul: „ mi-ai spus ca te-ai temut sa-i spui preotului tau sa nu-l pomeneasca pe ereziarh la liturghie . Ce sa-ti spun acum despre acest lucru nu vad, decat ca intinare are impartasania din singurul fapt ca il pomeneste [pe ereziarh], chiar daca ortodox ar fi cel ce face Sfanta Liturghie”.

          Apreciază

        • grigorie
          Deci, concret: este sau nu este Har la slujbele svarsite de preotii care nu au intrerupt pomenirea? Este sau nu Har la slujbele episcopilor din BOR?
          Este sau nu Har la slujbele savarsite de episcopii tradatori, care mai totdeauna slujesc impreuna cu preoti, mai mult sau mai putin ecumenisti?

          Apreciază

        • Dezacordul cu Sfintii Parinti inseamna “abatere de la dreapta credinta” (Sfantul Maxim Marturisitorul). Cum ar putea sa creada altfel decat Sfintii Parinti cel care voieste sa ramana in credinta ortodoxa?! A crede ca “Tainele” celor vaditi si statorniciti in erezie sunt valide pana la tinerea unui sinod, care ar putea avea loc, sa zicem, peste 1 an sau peste 100 de ani, nu are nici o baza patristica. Despre cei care cred ca adeptii unei erezii vadite au „Taine” valide Sfantul Vasile cel Mare spune ca sunt vinovati de „sange”, aceasta pentru ca lovesc la temelia Bisericii.
          Mantuitorul a poruncit Sfintilor Apostoli sa nu dea „cele sfinte cainilor”(Mt.7,6)? Nu doar paganii ci si ereticii sunt numiti de Sfintii Parinti „caini”, erezia pentru Sfintii Parinti nu este altceva decat un paganism ce poarta o masca crestina, ceea ce inseamna ca intre un cleric care se arata pe fata pagan dar care continua sa “slujeasca” in Biserica si un preot care se vadeste a fi eretic, staruind in erezie, insa continua sa slujeasca, nu exista nici o deosebire fundamentala.
          Toti dumnezeii paganilor sunt demoni(Ps.95,5) la fel si ai ereticilor; Sfintii Parinti ii mai numesc atei pe eretici si pe pagani deoarece dumnezeii lor nu exista fiind doar niste inchpuiri ale unor minti inselate; astfel duhul ivocat la slujba de un cleric vadit eretic sau pagan nu este Sfantul Duh, de aici si intrebarea Sfantului Maxim Marturisitorul despre cleicii eterodocsi : “ce fel de duh se va pogorî asupra celor săvârşite de unii ca aceştia?”; prin urmare a crede ca harul vine prin invocarea unui asemenea “duh” este fara indoiala o abatere de la dreapta credinta.

          Apreciază

    • Eu nu ma cunun niciodata la un eretic ecumenist si indemna pe toata lumea sa caute preot fara cnp si neecumenist eretic ptr Sf Taine , sfintii nu au zis sa mergem la eretici ca haru lucreaza, ei au zis sa ne departam de ei ca poate asa renunta la erezie, dar daca eu indraznesc sa ma duc la el normal ca acel eretic nu se va intoarce NICIODATA ptr ca va zice : acesta(mireanul)ma considera ortodox deci ce fac e bine. Ne departam de el (de popa ecumenist pomenitor)nu ca nu are har sau preotie ci ca are erezie si minte pe Hristos la Liturghie (ca ciobotea e ortodox) Nici un sfant nu s-a lasat hirotonit de eretic pe baza faptului ca acesta nu e caterisit inca si ca harul preotiei lucreaza , pur si simplu a cautat episcop ortodox si pe acela l-a lasat sa il hirotoneasca. Problema voasta a celor ce mergeti la pomenitori e ca nu va puneti nadejdea in Dumnezeu ci in om, in ziua judecatii de apoi nadejdea de la om veti primi nu de Dumnezeu Judecator, blestemat omul ce se increde in om zice un psalm, nici acu nu ati invatat ca nu locu si omu mantuiesc Adam fu in Rai si a pierdut mantuirea, Lot fu in Sodoma si a castigat mantuirea, voi nu intelegeti dar nici macar nu ii credeti pe Sfinti , pe pr Rafail Berestov de ce nu il crezi?, pe pr Iulian de la Prodromu?de ce nu il crezi ei te vor judeca in ziua Judecatii, si nu ne mai ispitii cu intrebari de la care deja stii raspunsu, har este dar noi si tu ne osandim ptr ca STIM cei ce nu stiu nu se osandesc , e ca si cum eu(care STIU) ma bag in foc si ma ard /carbonizez/innegresc asta inseamna TRAIRE A VEDEA, voi ganditi logic, rational, scolatisc, papistaseste , unde e trairea voastra??? Unde e vederea vostra?, ochii vostrii duhovnicesti unde sunt?, daca pana acu cand nu stiati de erezie si ca haru osandeste si va impartaseati nevinovati erati , dar nu ati reusit sa obtineti vederea duhovniceasca (si nu stiu care e motivu de nu ati ajuns la ea )de acu in colo nici ca veti vedea (adica sa primiti vederea duhovniceasca a harului)nu mai luati nimic!!! ci din contra o sa ajungeti ca teodot sa ziceti ca teofan si ciobotea is ortodocsi asta e dovada ca nu a castigat har(teodot) ci s-a osandit mai mult , ptr ca zice raului bine, si binelui rau, daca a luat har teodot de ce confunda raul cu binele?

      Apreciază

  2. danielvla cred ca Mihai se refera la harul pocaintei cand zice ca nu mai au har ,adica ei nu mai vor sa se indrepte ecumenistii ca demonii au devenit, a devenit a doua natura pte ei si nu prea mai pot sa se schimbe deci NU MAI AU HARUL POCAINTEI, sa recunoasca ca au gresit si sa se indrepte, nu cred ca Mihai se refera la Harul Preotiei care ramane pana la o caterisire nominala

    Apreciază

  3. Inca ceva grigorie , Sfantul Nicodim talcuieste ca atunci cand se zice: sa fie caterisit nu inseamna Caterisire automata, dar poate tu esti mai luminat ca Sf Nicodim care le-a talcuit pe canoane, dar intelegerea ta e stilista bosv/bosvr din pacate asta e hula cine neaga Tainele e anatematizat in Duminica Ortodoxiei, nici parintii rusi din timpul comunismului nu dau talcuirea asta ca nu e har, dupa erezia asta ca nu e har inseamna ca tu nu esti botezat si nici Sf Paisie Aghioritul…

    Apreciază

    • Intelegerea dumneata pleca de la confuzia pe care o faci intre “oros” si “canon”, aceasta legat de Pidalion.
      In ceea ce am afirmat despre „Tainele” ereticilor, daca ati observat, am adus argumente din Sfintii Parinti care nu sunt sub anatema si nu sunt eretici.

      Apreciază

      • Talcuitorii vorbesc de Tainele ereticilor necaterisiti, ti-am zis citeste Pidalionu cand il citesti tot vi si mai discutam , stii cum faci tu cu mine acu??? Eu te trimit du-te si invata tabla inmultirii ca e scris 2×2=4 si tu vii si imi spui ca e 5 ca asa ai inteles tu, si ca sa nu zici ca am ceva cu tine zi si tu ce e diferenta dintre oros si canon …

        Apreciază

        • Se pare ca n-ati citit comentariul de mai sus, din Iulie 6, 2017 la 11:50

          Ideea ca “Tainele” savarsite de adeptii unei erezii vadite sunt valide pana la condamnarea sinodala a ereziei, vine si din confuzia pe care unii o fac intre “oros” si “canon”: “canoanele poruncesc soborului episcopilor celor vii sa cateriseasca pe preoti, ori sa afuriseasca, ori sa anatemiseasca pe mireni, cand calca canoanele”(Pidalion), prin urmare se refera la calcarea canoanelor nu a dogmelor. Impotrivirea prin erezie fata de dogme atrage dupa sine anatema, caterisirea; in acest caz un sobor constata caderea din har, intarind caterisirea; Pana si canonistii ecumenisti a inteles ca asa stau lucrurile: “caterisirea pentru orice fel de abatere, afara de: hula impotriva Sfantului Duh, apostazia, si schisma; si caterisirea pentru una din aceste trei abateri capitale. In primul caz…In cazul al doilea caterisirea inseamna atat aplicarea pedepsei… cat si constatarea caderii din har ca rezultat al savarsirii constiente a vreuneia din cele trei abateri capitale [hula impotriva Sfantului Duh, apostazia, si schisma] si prin persistent cu indaratnicie in ele”.
          Aceasta este starea celor care au semnat anul trecut in Creta, iar un viitor sinod ortodox nu va face decat sa constate si sa intareasca o stare de fapt daca acestia nu vor renunta la ratacirile ce si le-au insusit si pentru care au semnat in Kolimbari.

          Apreciază

        • Poate ca ati citit Pidalionul, insa lecturarea acestuia nu e suficienta, fiind nevoie si de intelegerea lui, intelegere care nu poate fi dobandita fara citirea si intelegerea scrierilor Sfintior Parinti, altfel se ajuge la metoda protestanta, sunt destui protestanti care desi memoreaza pasaje intregi din Sfanta Scriptura, redandule apoi cand au ocazia pentru a-si arata „priceperea”, nu inteleg sensul acestora iterpretand fiecare dupa bunul plac.
          In talcuirea canonului 68 apostolic, in care botezulu si hirotonia savarsite de eretici sunt considerate nevalide, Sfantul Nicodim pentru a argumenta nevaliditatea hirotoniilor facute de eretici face trimitere la scrisoarea Sfantului Vasile cel Mare catre nicopoliteni, ori textul din aceasta scrisoare se refera la nevaliditatea hirotoniilor practicate de pnevmatomahi, eretici asupra carora la acea data nu exista nici o condamnare sinodala. Exista o contradictie in aceasta? Nu exista! Contradictia este introdusa de cei care nu fac diferenta intre „oros” si „canon”, aplicand aceasi regula, de care vorbeste Sfantul Nicodim, pentru ambele, cu toate ca Sfantul Nicodim spune in clar despre „calcarea canoanelor”. Prin urmare, talcuirea canonului 68 apostolic confirma ca in nota de subsol de la canonul 3 apostolic referirea se face in legatura cu incalcarea canoanelor nu a dogmelor, impotrivirea fata de dogme fiind cu mult mai grava ducand la pierderea harului inainte de caterisirea sinodala.

          Apreciază

        • Uite : Caterisire, har

          CANONUL 26

          Prezbiterul, carele din neştiinţă s-au poticnit la nuntă neiertată, de şedere împărtăşească-se după cele legiuite nouă de sfinţitul canon, iar de celelalte lucrări să se depărteze. Că destul este unuia ca acestuia iertarea, iar a binecuvânta pe altul cel ce este dator a-şi vindeca rănile sale, este lucru necuviincios. Că binecuvântarea este împărtăşire de sfinţenie. Iar cel ce aceasta nu o are, pentru poticnirea cea din neştiinţă, cum o va da altuia? Deci, nici înaintea norodului, nici îndeosebi să binecuvinteze, nici trupul lui Hristos să-l împartă altora, nici altceva să liturghisească, ci îndestulându-se cu şederea mai sus, plângă-se către alţii, şi Domnului ca să i se ierte lui nelegiuirea cea din neştiinţă. Bine arătat fiind, că acest fel de nuntă neiertată se va dezlega, şi nicidecum bărbatul va avea împărtăşire cu aceia, pentru care s-au lipsit de sfinţita lucrare.

          [Apostolic, can. 19; Sinod 6, can. 3; Neocesareea, can. 2; Vasilie, can. 23, 27, 78]
          TÂLCUIRE

          Canonul acesta204 este însuşi al 27-lea al marelui Vasilie; care rânduieşte ca prezbiterul acela, care prin cununie ar lua prin neştiinţă pe vreo rudenie a sa, acela, fiindcă nu ştia rudenia, pentru aceasta se iartă, şi să aibă cinstea şederii împreună cu prezbiterii ceilalţi. Iar de toate celelalte lucrări ale preoţiei să se depărteze. Adăogând sinodul că şi cinstea şederii acesteia să o aibă, după ce mai întâi se va despărţi de neiertata nunta aceea, pentru care s-a caterisit de preoţie; că de nu se va despărţi, nu numai că şi de cinstea aceasta se va lipsi, ci se va supune şi sub certări.

          Pidalion 1844 pag.259-260 subnota 204

          204 Din canonul acesta arătat se dovedeşte că toţi prezbiterii (cum şi arhiereii) care se vor caterisi pentru arătatele lor vinovăţii, sau şi de către duhovnicul cu sfătuire se vor opri pentru ascunsele lor păcate, cele vrednice de caterisire, sau şi însuşi mustraţi de ştiinţă se vor paretisi, aceştia nu pot, nici a blagoslovi, nici a sfinţi, nici vreo altă sfinţită lucrare a face, nici întru ascuns, nici în arătare. Nici a cumineca pe cineva, nici Apă Sfinţită a face, nici botezuri, nici masluri. Fiindcă întru toate sfinţitele lucrări acestea, se face împărtăşire de binecuvântare şi de sfinţenie, pe care ei nu o au, după cuprinderea canonului acestuia. Dar nici gândurile a asculta, şi duhovnici a se face pot unii ca aceştia. Pentru că după Simeon al Tesalonicului (răspunsul 11) duhovnicescul părinte trebuie şi a blagoslovi, şi iertătoare rugăciune a rosti, şi a liturghisi, şi pe cei ce se mărturisesc a-i cumineca, şi pentru cei ce se pocăiesc a mijloci. Şi în scurt a zice, duhovnicul trebuie să aibă preoţia lucrătoare, după Kitrus (vezi şi subînsemnarea celui 39 apostolesc).

          Apreciază

        • Uite iar Pidalion 1844, pag.157

          CANONUL 9

          Dacă oarecare fără cercetare s-a proadus prezbiteri, sau cercetându-se ş-au mărturisit păcatele lor 130. Şi mărturisindu-se ei, afară de canon pornindu-se oamenii, asupra unora ca acestora ş-au pus mâna, pe aceştia canonul nu-i primeşte. Că pe neprihănirea o apără soborniceasca Biserică.

          [Apostolic, can. 25, 61; Neocezareea, can. 9, 10; Teofil, can. 3, 5, 6]

          TÂLCUIRE

          Canonul acesta rânduieşte, că, cei ce vor să se ierosească, se cuvine a fi curaţi de păcate care opresc ierosirea (adică sfinţirea), şi se cuvine a se cerceta viaţa, şi petrecerea lor. Iar dacă oarecare s-au făcut prezbiteri, fără a se cerceta, sau şi cercetându-se şi-au mărturisit păcatele lor, fiind opritoare de prezbiterie, iar arhiereii cei ce i-au cercetat, pornindu-se afară din canoane, au hirotonisit pe ei prezbiteri, aceştia, zic, care cu nevrednicie s-au prezbiterit, neprimiţi sunt de a lucra preoţeşte. Că vădindu-se de către alţii, sau însuşi mărturisindu-şi păcatele cele opritoare de preoţie, ce au făcut mai-nainte de hirotonie, se caterisesc după Valsamon şi Zonara. Sau înceteze despre a lucra preoţeşte, după anonimul (nenumitul) tâlcuitor al canoanelor. Dar adaoge şi pricina canonul, pentru care cei ce au căzut în păcate nu sunt primiţi la preoţie. Fiindcă zice, că soborniceasca Biserică apără, şi voieşte a fi prezbiterii neprihăniţi întru păcate, precum porunceşte Pavel, a fi şi episcopul, zicând: „Se cuvine episcopul a fi neprihănit“ (I Timotei: 3,2) adică nu numai neînvinovăţit, ci şi cu totul neprihănit,şi ne catigorit 131.

          Subnote

          130 Ioan Antiohianul în adunarea canoanelor, în loc de „păcatele lor” are „Cele greşite de dânşii” care este şi mai drept.

          131 Însemnăm însă aici o socoteală sobornicească şi obştească, că toţi cei ce afară de canoane, şi cu nevrednicie s-au hirotonit, mai-nainte de a se caterisi de sinod, cu adevărat sunt prezbiteri. Fiindcă precum zice dumnezeiescul Hrisostom: „Pe toţi Dumnezeu nu-i hirotoneşte, însă prin toţi el lucrează; deşi ei ar fi nevrednici, pentru a se mântui norodul” (voroava 2 către Timotei la cea 2). Şi iarăşi: „Fiindcă şi prin cei nevrednici darul lucrează nu pentru dânşii, ci pentru cei ce vor să se folosească.” (voroava 11 la cea 1 către Tesaloniceni) Şi Iarăşi: „Acum dar şi prin cei nevrednici a obişnuit a lucra Dumnezeu. Şi nimic darul Botezului de la viaţa prezbiterului se vatămă”. (voroava 8 la cea 1 către Corinteni) Dar şi în voroava a 3-a la cea către Coloseni prin multe aceasta o dovedeşte. Întru care şi acestea le zice: „Darul lui Dumnezeu care şi întru cei nevrednici lucrează, nu pentru noi, ci pentru voi.” Şi iarăşi, „nu pe mine mă defaimă, ci prezbiteria. De mă vei vedea gol de aceasta, atuncea defaimă-mă. Atuncea nici eu voi suferi a porunci. Până însă şedem în tronul acesta, până când vom avea şederea întâi, avem stăpânirea şi tăria, deşi nevrednici suntem.” Iar Simeon al Tesalonicului (în răspunsul al 13-lea) zice, „prin hirotonie lucrează darul întru dânşii, ori arhierei de sunt, ori ierei, pentru mântuirea celor ce vin, şi câte Taine vor săvârşi, sunt cu adevărat Taine. Vai însă (adaoge acelaşi iarăşi) unora ca acestora. Care ori mai-nainte de hirotonie au greşit, ori după hirotonie, că nevrednici sunt de preoţie. Şi de vor a se pocăi, şi a se mântui, înceteze desăvârşit de la preasfintele lucrări al preoţiei. Fiindcă nimic altă îi va ajuta spre pocăinţă, de nu mai-nainte se vor părăsi de preoţie.” Vezi şi mărturia lui Hrisostom pentru paretisire la forma canoniceştii paretisiri la sfârşitul cărţii.

          Apreciază

        • Nici acu nu intelegi: Pidalion 1844 canoanele Apostolice subnotele Sf. Nicodim Aghioritul .Ce inseamna caterisire si anatema :

          CANONUL 3

          Dacă vreun episcop ori prezbiter afară de rânduiala Domnului cea pentru jertfă, va aduce alte oarecare la Jertfelnic: ori miere, ori lapte, ori în loc de vin, băuturi meşteşugite, ori păsări, ori oarecare vite, ori legume afară de rânduire, să se caterisească. Afară de mănunchi de grâu nou, ori struguri la vremea cuviincioasă.

          Dar să nu fie iertat a se aduce altceva în Altar, decât untdelemn la candelă, şi tămâie la vremea aducerii înainte.

          [Apostolic, can. 4; Sinod 6, can. 28, 32, 57, 95; Cartagina, can, 44; Theofil, can. 8]

          TÂLCUIRE

          Când Domnul nostru Iisus Hristos a predanisit Apostolilor taina dumnezeieştii Sfintei lucrări, a rânduit lor să nu săvârşească cu nici un alt fel fără numai cu pâine şi cu vin amestecat cu apă, însuşi El întâi făcând aceasta la cina cea de taină, precum în liturghia Sfântului Iacob, fratele Domnului, s-a scris: „din vin dregând (paharul adică) şi din apă”. Pentru aceasta şi dumnezeieştii Apostoli în canonul acesta rânduiesc, cum că oricare episcop ori preot călcând rânduirea ce Domnul a rânduit pentru jertfa aceasta nesângeroasă, ar aduce pe Sfânta Masă alte oarecare feluri, ori miere (de pildă), ori lapte, ori în loc de vin, băuturi meşteşugite, adică toată băutura cea beţivă, precum rachiul ce se face din feluri de roduri, ori bere ori altceva asemenea; ori va aduce păsări ori niscaiva vite, ori legume, unul ca acesta să se caterisească 36. Ci aduce-se la Altar, mănunchiuri de spice noi de grâu, (precum evreii le aduceau lui Dumnezeu: „Că spice noi zice, prăjite (coapte) nu veţi mânca, până ce nu veţi aduce voi darurile Dumnezeului vostru. Şi iarăşi, veţi aduce mănunchiuri pârga secerişului vostru la preot şi struguri” (Leviticon: 23; 10,14). Însă nu ca o nesângeroasă jertfă a trupului şi sângelui Domnului, nu fie! Ci ca o pârgă, şi întâi arătate roduri în vremea cuviincioasă, când se vor coace. Drept aceea nu este iertat a aduce cineva alt ceva în Sfântul Altar, afară de untdelemn pentru luminare, şi tămâie la vremea ce se săvârşeşte dumnezeiasca Liturghie.

          Subnota 36 pag 37:

          36 Trebuie să ştim că certările ce le poruncesc canoanele acestea: să caterisească, să se afurisească, şi să se anatematisească, acestea după meşteşugul gramaticii a treia persoană care nu este de faţă, la care spre a se da porunca aceasta de nevoie trebuie a fi a doua persoană, o tâlcuiesc mai bine. Canoanele poruncesc soborului episcopilor celor vii să caterisească pe preoţi, ori să afurisească, ori să anatematisească pe mireni, când calcă canoanele. Însă dacă soborul nu va pune în lucrare caterisirea preoţilor, ori afurisirea, anatematisirea mirenilor, preoţii aceştia şi mirenii, nici caterisiţi nu sunt cu lucrul nici afurisiţi, ori anatematisiţi. Învinovăţiţi însă sunt, aici spre caterisire, ori afurisire, ori anatematisire, iar acolo spre dumezeiasca osândă. Precum şi când un împărat va porunci slugii sale să bată pe un altul care i-a greşit, dacă sluga cea poruncită nu va lucra porunca împăratului, acela ce a greşit împăratului a rămas nebătut, învinovăţit însă spre bătaie. Drept aceea tare greşesc cei fără minte care zic cum că în vremurile acestea toţi cei sfinţiţi care în afară de canoane s-au hirotonit, sunt cu lucrarea caterisiţi. De cei sfinţi, prihănitoare limbă este aceea ce nebuneşte pe acest fel de cuvinte le bârfeşte, neînţelegând că porunca canoanelor fără de punerea în lucrare a persoanei a doua, adică a soborului, este nesăvârşită, fără mijlocire şi mai înainte de judecată, nelucrând de sineşi. Însuşi dumnezeieştii Apostoli arătat se tălmăcesc pe sineşi cu al 46-lea canon al lor, fiindcă nu zic că îndată acum cu lucrul se află caterisit oricare episcop sau preot care va primi botezul ereticilor, ci a se caterisi poruncind, adică a sta de faţă la judecată, şi de se va dovedi că a făcut acesta atunci să se dezbrace cu hotărârea voastră de preoţie, aceasta poruncim.

          Apreciază

        • “acolo is si talcuirea adica, cum se INTELEG Canoanele”

          Acest raspuns demonstreaza ca abordati Pidalionul dupa modelul protestantilor fata de Biblie.
          Am spus ca este nevoie de cunoasterea scrierilor Sfintilor Parinti pentru a intelege Pidalionul, cand am spus „Pidalion” nu m-am referit doar la canoanele ce le contine, sunt destule colexii ale canoanelor, ci si la talcuirile si la notele de subsol, insusi Sfantul Nicodim face mereu trimitere la scrierile Sfintilor Parinti pentru a-si argumenta afirmatiile; aceste scrieri sunt importante, indeosebi cele care au implicatii in cele continute in Pidalion, pentru a intelege cele expuse de Sfantul Nicodim; ori din cele spuse de dumneata reiese ca nu este nevoie de a cerceta aceste scrieri pentru a intelege Pidalionul dovedind prin aceasta ca ai inclinatii protestante.
          In asemenea circumstante aceasta dezbatere devine din punct de vedere orthodox un nonsens, de aceea din partea mea aceasta dezbatere se opreste aici.

          Apreciază

        • Du-te la iad nu ai decat nu e pusa nici o bara, acu am inteles de ce pr Justin nu intrerupt pomenire ptr cei ca tinr care nu inteleg si sar gardu , desi si la Petru Voda nu il pomeneau pe Miron Cristea, dar cum gandesti acu aia e hula ce zici matale am incheiat ca tu te crezi mai mare ca sfintii care au tradus sfintii

          Apreciază

  4. Grigorie Sf Nicodim nu zice de neharul celui ce cateriseste cica daca, CATERISIREA E PE DREPT(cum e in cazu lu pophaci/pomohaci) sau PE NEDREPT cum e cazu lu Ciprian Staicu si zice acolo ca cel pe drept caterisit Dumnezeu ii taie mainile duhovnicesti cu care lucreaza haru, iar celui pe nedrept caterisit nu i le taie (mainile duhovnicesti adica) cel caterisit pe drept chiar de e reabilitat nu mai lucreaza nimic ciungu nu isi poate folosi mainile, ….dar citeste Pidalionu tot de la 1844 si ai incredere in Sf Nicodim nu in mintea ta

    Apreciază

  5. Pingback: Răspunsul părinților aghioriți mărturisitori la comunicatul trădător al Chinotitei – Daniel Vla – Ortodoxie, Țară, Românism

  6. Si inca ceva , daca anatematizarile lucreaza automat de ce se mai fac sinoade si se anathematizeaza si cateriseste nominal?? (adica pe nume de exemplu ARIE) CAND mai simplu era sa se trimita scrisori sau la predici sa se spuna cutare e caterisit de ce atata mers pe drum, că se stie că atunci nu luau avionu , trenu de ce cheltuiau atatia bani cu drumu ???si atata timp folosit ca sa se dea o caterisire in sinod ecumenic ??tocmai ptr asta se adunau ptr niste capete stricate ca Nestorie si altii citeste Pidalionu si nu mai vorbi din burta

    Apreciază

    • Intr-o asemenea logica ati putea intreba : „De ce s-a mai tinut Sinodul I Ecumenic daca Arie a fost condamnat de Sinodul din Alexandria prezidat Sfantul Alexandru al Alexandriei?” Iar raspusul ar fi mai intai despre Sinodul din Alexandria, care s-a tinut pentru a clarifica pentru intreaga Biserica din Alexandria, in care se aflau si unii mai simpli in credinta, dar si pentru ca exista mai multe opinii in legatura cu Arie deoarece acesta incerca sa-si ascunda invatatura eretica sub o masca ortodoxa, prezentandu-se ca fiind persecutat pe nedrept de Sfantul Alexandru ; Iar Sinodul I Ecumenic s-a tinut deoarece Arie a atras de partea sa cativa episcopi ai unor zone importante din Imperiu, producand multa tulburare in Biserica.
      Daca arianismul n-ar fi castigat adepi disputa se putea incheia printr-o simpla condamnare data de Sfantul Alexandru al Alexandriei care ar fi constatat caderea din har al preotului Arie datorita ereziei.
      Intr-un mod asemanator s-a intamplat si cu pnevmatomahii, Sfantul Vasile cel Mare intelegand ca acestia sunt eretici, adica in afara Bisericii, a constatat caderea lor din har, apreciind ca fiind nevalide „Tainele” savarsite de acestia, dar pentru ca erezia s-a extins a fost nevoie in cele din urma de Sinod II Ecumenic.

      Apreciază

  7. Pingback: Răspunsul părinților aghioriți mărturisitori la comunicatul trădător al Chinotitei (7 iulie 2017) – comunică Pr Ciprian Staicu pe blogul său: prieteniisfantuluiefrem.ro – Acta Diurna®

  8. Tocmai acilea gresesti ” “ce fel de duh se va pogorî asupra celor săvârşite de unii ca aceştia?”; prin urmare a crede ca harul vine prin invocarea unui asemenea “duh” este fara indoiala o abatere de la dreapta credinta.”
    Pr Sava o zis ca asta a zis-o dupa ce a facut Sinod cu papa Martin nu inainte

    Apreciază

    • Unii din cei care se opun sinodului din Creta dar socotesc ca cei care au semnat documentele apostate ar avea „Taine” valide pana la condamnarea lor de catre un viitor sinod orthodox, „argumenteaza” ca pentru Sfantul Maxim adeptii Ekthesis-ului(638) si Typos-ului(647-648) sunt caterisiti abia dupa Sinodul Lateran(649) care a condamnat acele decrete eretice, in pofida faptului ca din cele afirmate de Sfantul Maxim la proces reiese clar ca aceia sunt caterisiti si sunt in afara comuniunii cu Biserica inainte de Sinodul Lateran:”prin Ekthesis-ul întocmit în acest oraş de Serghie (638) ca şi prin Typos-ul edictat în continuare aici în anul al 6-lea al indicţiei (în 647-648), acesta a respins cele patru Sfinte Sinoade Ecumenice; şi pentru că pe cele ce le-au dogmatizat prin Ekthesis le-au abrogat prin Typos depunându-se din treaptă (caterisindu-se) pe ei înşişi de tot atâtea ori”; ca aceasta este pozitia Sfantului Maxim reiese si din atitudinea pe care Sfantul a avut-o in celebra disputa cu Pyrrhus in Cartagina(645), in urma careia Pyrrhus respingand Ekthesis-ul si acceptand invataura de credinta ortodoxa a fost primit in comuniune cu Biserica, ceea ce inseamna ca pana atunci datorita sutinerii acelui decret eretic era considerat ca fiind in afara Bisericii: „Acestea spunandu-le el, Maxim si Grigorie patricianul au raspuns: fiindca propunerea ta e buna si folositoare Bisericii, asa sa fie. Venind deci impreuna cu noi in aceasta cetate cu nume mare a romanilor, si-a implinit fagaduinta: a condamnat dogmele decretului «Ecthesis» contrar dreptei credinte, si s-a unit pe sine, prin marturisirea dreptei credinte, cu sfanta, universala si apostoleasca Biserica, prin harul si impreuna lucrare a Marelui Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Caruia se cuvine slava in vecii vecilor. Amin.”

      Apreciază

  9. Pingback: Scrisoarea ieromonahului Grigorie Sandu (Mn. Sf. Gheorghe – Craiova) către 100 de stareţi şi stareţe împotriva pseudo-sinodului din Creta şi a CMB – Rezultatul: ZERO – Daniel Vla – Ortodoxie, Țară, Românism

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: