Despre oprirea pomenirii și scopul care se urmărește prin aceasta. DREPT LA REPLICĂ pentru Mitropolia Pireului, oferită de părintele protoprezbiter Matei Vulcănescu

RĂSPUNS LA TEXTUL PĂRINTELUI EFTIMIE TRICAMINAS numit „Către Mitropolitul Serafim de Pireu și teologii din jurul său: Canonul 15 al Sinodului I-II Constantinopol are caracter OBLIGATORIU”. referitor la un text pus pe seama Mitropolitului Serafim de Pireu

Este cunoscut de toată lumea ortodoxă faptul că Mitropolitul Serafim al Pireului a anatematizat ecumenismul cu toate manifestările lui şi că nu îl pomeneşte pe Arhiepiscopul Ieronim al Atenei. Acest lucru este adus ca argument negativ în discursul logic al textului pr. Tricaminas, care spune că pe de altă parte IPS Serafim ar fi afirmat că nu poate fi oprită pomenirea decât a unui eretic condamnat sinodal. Această afirmaţie din scrisoare este mincinoasă şi constituie o contradicţie logică! Nu există niciun document sau înregistrare din care să rezulte că IPS Serafim ar fi făcut astfel de afirmaţie. Ar însemna că IPS Serafim ar fi nebun şi pregătit pentru spitalizare la grav schizofrenici cu o astfel de contrazicere. Dar să o luăm logic. Dacă ierarhul eretic e deja condamnat sinodal şi caterisit şi anatematizat, cum să-i mai întrerupi pomenirea? Pomenirea ierarhului se întrerupe până la condamnarea lui de către un Sinod, nu după.

Afirmaţiile puse pe seama IPS Serafim sunt de fapt preluate dintr-o broşurică publicată în 2014 ce aparţine pr. Pavlos Dimitrakopulos, care lucra pe vremea aceea (şi în prezent) la biroul antieretic al Mitropoliei Pireului. Afirmaţiile acelea sunt prin urmare concluzii ale acestui părinte Pavlos expuse într-o conferinţă organizată tot de acesta cu mult timp înainte de Sinodul din Creta, la care marii teologi Dimitrios Telenghidis, Gheorghe Metalinos şi Theodoros Zisis nu au vrut să participe, criticând aspru pe pr. Pavlos pentru concluziile sale eronate asupra Canonului 15. Deci adresarea e greşită, nu există nici o bibliografie care să indice că IPS Serafim a făcut acele afirmaţii şi că a susţinut că acest Canon 15 de la Sinodul I-II Constantinopol nu ar fi obligatoriu atunci când episcopul învaţa erezia în public. Greşeala IPS Serafim constă în faptul că nu a oprit publicarea acestei broşuri, căreia probabil nu i-a dat prea mare importanţă la vremea aceea.

Oprirea pomenirii nu este un scop în sine, ci un mijloc de îngrădire de erezie. Scopul este de a se convoca Sinod care să condamne erezia şi pe eretici, nominal. Întotdeauna aşa a procedat Biserica, a tăiat prin ANATEMA pe eretici în mod nominal, iar cine rămâne în comuniune cu cei anatematizați, sunt şi ei la rândul lor anatematizați. Până în prezent lupta noastră este de a se convoca un astfel de Sinod care să cheme la pocăinţă pe ereticii ecumenişti şi apoi, dacă nu se vor pocăi, să fie tăiaţi prin ANATEMA. Până atunci nu putem vorbi în termenii pe care îi foloseşte pr. Tricaminas, adică nu poate fi vorba de a ne rupe de toţi, deoarece nu sunt condamnaţi nominal. Dacă se sar etapele, atunci există pericol real de schismă, şi se repeta istoria vechilor calendariști, care afirmau că cine rămâne în comuniune cu nou-calendariștii este anatematizat automat, pe baza celor trei anateme date panortodox (dar nenominal) către cei care vor schimba calendarul, urmând calendarului papistaş. În cazul de faţă, deşi există anatema dată împotriva ecumenismului, totuşi nu există (iarăşi) nicio anatemă dată nominal celor care îl propovăduiesc, ceea ce este o problemă gravă şi ne duce pe aceeaşi pistă greşită.

Canonul 15 nu spune să ne rupem de toţi, ci că oprirea pomenirii se limitează la cea a episcopului eparhiot care învaţă erezia, nu la întreaga Biserică ce rămâne în comuniune cu acesta. De aceea, IPS Serafim e în îngrădire faţă de Arhiepiscopul său, Ieronim. Pe Patriarhul Bartolomeu nu are cum să-l pomenească (şi, prin urmare, să-i întrerupă pomenirea), pentru că acesta nu are jurisdicţie în sudul Greciei, nu e pomenit decât de Arhiepiscopul Ieronim în această parte a Greciei.

Este adevărat faptul că IPS Serafim a conslujit cu Arhiepiscopul Ieronim ca membru al Sinodului permanent în ziua de Boboteaza în 2017, lucru pe care îl consider greşit şi pentru care l-am tras la răspundere şi i-am cerut explicaţii. IPS Serafim mi-a răspuns că nu se rupe deocamdată de Sinodul Bisericii Greciei pentru că dacă s-ar rupe ar însemna să se autoexcludă din Sinod, să nu mai aibă nicio putere de a stăvili ecumenismul în Grecia şi să se autoizoleze, ceea ce este cu totul contraproductiv în acest moment.

În această direcţie, este o realitate că Sinodul din Creta nu are caracter panortodox (prin neparticiparea Bulgariei, Georgiei, Rusiei şi Antiohiei) tocmai datorită luptei asidue a IPS Serafim.

Anatematizarea ereticilor ecumenişti se face de către un Sinod. Dacă nu ne-am raporta la un Sinod, am deveni ca protestanţii sau ca stiliştii, care sunt împărţiţi în zeci de denominaţiuni care nu au comuniune unele cu altele şi se anatematizează unele pe altele pentru că, de exemplu, la unele femeile poartă batic, iar la celelalte nu.

Cine nu pomeneşte să nu acuze pe cei care pomenesc şi cei care pomenesc să nu acuze pe cei care nu pomenesc. Aşa se îndeamnă şi în comunicatul Pr. Iulian de la Prodromu. Din păcate, aşa a început şi schisma stilistă – cei care nu pomeneau au început să-i judece ca eretici pe cei care pomeneau, fără să fi fost condamnaţi nici până astăzi de un sinod. E foarte interesant că niciun sinod stilist nu a condamnat până în ziua de astăzi pe Meletie Metaxakis (care a schimbat calendarul) şi nici pe cei care au rămas în comuniune cu el. Dar deşi nu i-au condamnat nominal, au început să le pună eticheta de eretici, ca şi cum ar exista o auto-condamnare, o auto-tăiere din Trupul Bisericii (fapt pentru prima dată întâlnit în Ortodoxie). Dacă era aşa ce folos au mai avut Anatemele nominale ale Sinoadelor Ecumenice?

Din păcate, unii nepomenitori se îndreaptă spre schismă prin faptul că se erijează în Sinoade Ecumenice anatematizând nominal pe cei care au semnat în Creta şi considerând că cei care sunt în comuniune cu aceia sunt ei la rândul lor eretici. Deşi convocarea unui Sinod ar părea imposibil de realizat în situaţia actuală, în care Biserica este aproape înghiţită de erezia ecumenistă, totuşi pronia lui Dumnezeu lucrează, chiar dacă va fi peste 10 ani sau chiar 100 de ani. Datoria noastră este să ne îngrădim şi să mărturisim, nu să condamnăm pe cei care sunt în comuniune cu cei care au semnat în Creta.

Spre exemplu, Gheron Evstratie, duhovnicul lui Gheron Savva Lavriotul, mi-a spus personal:

„Eu nu pot să îi consider eretici pe fraţii mei de la Marea Lavră, care m-au izgonit pentru că am întrerupt pomenirea Patriarhului Bartolomeu. Ei doar pomenesc pe un ierarh eretic – anume pe Bartolomeu- şi pentru aceasta vor răspunde ei personal.”

Iată discernământul duhovnicesc al unui nepomenitor! Această afirmaţie a lui Gheron Efstratie va fi valabilă însă numai până la condamnarea Patriarhului Bartolomeu de către un Sinod – prin pronia lui Dumnezeu. Astfel că părinţii Lavrioti care l-ar pomeni în continuare pe Patriarhul Bartolomeu (după anatematizarea sa de către Sinod), vor fi şi ei condamnaţi ca eretici. Atunci abia va fi valabil dictonul patristic „Cel ce se împărtăşeşte cu cel afurisit, afurisit este”.

Să stăm bine, să stăm cu frică, să avem grijă să nu se repete istoria stiliştilor, ci să învăţăm din greşelile lor!

Părintele Matei Vulcănescu
Protoprezbiter al Mitropoliei Pireului

Sursa: ortodoxinfo.ro


Un scurt comentariu…

Spune pr. Matei Vulcănescu:

„Spre exemplu, Gheron Evstratie, duhovnicul lui Gheron Savva Lavriotul, mi-a spus personal:

„Eu nu pot să îi consider eretici pe fraţii mei de la Marea Lavră, care m-au izgonit pentru că am întrerupt pomenirea Patriarhului Bartolomeu. Ei doar pomenesc pe un ierarh eretic – anume pe Bartolomeu- şi pentru aceasta vor răspunde ei personal.””

Dacă cineva te persecută pentru că iei măsuri împotriva ereziei, cred că se identifică într-o mare măsură și el cu acea erezie. Cum poate un prigonitor să aibă conștiință ortodoxă, dacă el te persecută și te alungă tocmai pentru că aperi cu credința cu hotărâre?

De asemenea, poate ne prezintă pr. Matei și vreo dovadă a întreruperii pomenirii lui Ieronim al Atenei de către IPS Serafim de Pireu…

12 gânduri despre „Despre oprirea pomenirii și scopul care se urmărește prin aceasta. DREPT LA REPLICĂ pentru Mitropolia Pireului, oferită de părintele protoprezbiter Matei Vulcănescu

  1. Ieri site-ul „aparatorulortodox.md” si-a dat arama stilista pe fata, in articolul „lasati televizorul, mobilul,…”. Si pana ieri au scris articole pro-stilistii de la noi (nerecunoscuti de nimeni), dar rar si doar cate o mentiune, in treacat.

    Apreciază

  2. „Supărările dau năvală… de la prieteni necredincioșii; ale Bisericii umblă fără păstor. Cele bune pier, cele rele se dau pe față. Plutim în noapte, făclie nicăieri. Hristos cade spre somn; ce avem a pătimi?…”
    (Sfîntul Grigorie Teologul, din Epistola 80)
    Articolul Parintelui Matei Vulcanescu,m-a impresionat in mod deosebit, fiind bine documentat,explicit pentru cei ce s-au ingradit de propovaduitorii ereziei,de episcopul eparhiot care invata erezia, pe care ii intereseaza si doresc din tot sufletul, cu dor arzator, MANTUIREA LOR, A PARINTELUI LOR DUHOVNIC,A MEMBRILOR FAMILIEI SI A FRATILOR ORTODOCSI,aflati in aceeasi comuniune de gandire,iubire, aceleasi simtiri, aceeasi cugetare. “(Filipeni 2: 1-2.).Nu trebuie sa ne preocupe fratele nostru,preot sau mirean, care ramane in comuniune cu ereziarhul,este problema lui,a fost suficient timp de gandire…lasam totul in seama Atotmilostivului Dumnezeu,caci numai El cunoaste gandul omului.Nu etichetam,nu condamnam ,si nu aplicam stampila”CTC”,pe fruntea parintilor,cinului monahal cu obstile lor de ortodocsi nepomenitori,controlandu-i si imprimandu-le predicile precum agentii bolsevici ai fostei sigurante comuniste, supervizand replicile,comportamentul si vorbele,pe care le spun ei sau altii din prejma lor.Unii” nevrând să lase frenetica obraznicie, se întăresc aici în a ademeni mădularele lui Hristos în schismă, și a sfâșia trupul Bisericii sobornicești”[Sf.Ciprian al Cartaginei]
    Am vazut preocuparea multora,care s-au dedat la critici si acuze,ca si cum faceau parte din completul de judecata „al dusmanilor poporului”,ai tradatorilor sigurantei tarii din regimurile dictatoriale de trista amintire.Spunea cineva ca numai diavolul se poate hrani cu asemenea suvoi de duşmănie stropită de ironie mucedă, calomnii şi batjocură.
    Noua ni se adreseaza ,mustrand ticalosia,Sf.Apostol Pavel:
    1.O, galateni fără de minte, cine v-a ademenit pe voi, să nu vă încredeţi adevărului, – pe voi, în ochii cărora a fost zugrăvit Iisus Hristos răstignit?
    2.Numai aceasta voiesc să aflu de la voi: Din faptele Legii primit-aţi voi Duhul, sau din ascultarea credinţei?
    3.Atât de fără de minte sunteţi? După ce aţi început în Duh, sfârşiţi acum în trup?[Epistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel 3;1-3]
    „Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă şi aceasta nu este de la voi, este darul lui Dumnezeu.”[Ep.catre Efeseni a Sf.Apostol Pavel]
    Ar trebui sa ne cutremuram pana in adancul fiintei noastre de cuvintele mustratoare ale Sf.Grigorie Teologul:
    „Unde sunt preoţii noştri cei citiţi şi curaţi cu inima? Ca muştele fug şi se îmbrâncesc în sfântul altar. Unul pentru slava, altul pentru bani, al treilea ca să-şi ascundă pornirile. Unde au învăţat să păstorească? Când au trăit în nevoinţă? S-au facut toţi neguţători de Hristos şi şarlatani…De vrăjmaşul din afară nu mă tem. Am înaintea lui o armă înfricoşătoare: hotărârea de a muri pentru credinţa mea. Il voi război pe Iulian cu martiriul meu şi Biserica va birui.
    Atunci, de ce te temi, Grigorie?
    De războiul nostru. De vrăjmaşii ce-s înăuntrul Bisericii, pe care nu-i vezi. Ce par prieteni şi ortodocşi, însă sfâşie Biserica, batjocoresc şi schimbă învăţătura ei. Spre acest război n-am îndrăzneală. Mă simt neînsemnat. Unde mai pui şi patimile mele, slăbiciunile şi păcatele mele… De-astea mi-e teamă şi mă cutremur.
    Numai sa ne fie mila de noi insine si sa croim drum spre dreapta iubire a Tatalui. Sa semanam cu lacrimi ca sa seceram cu bucurie…”
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/sfantul-grigorie-teologul-vulturul-ranit/

    Apreciază

  3. Intarire sufleteasca de la Martirii,Marturisitorii din temnitele comuniste,pentru vremurile de prigoana pe care le traim ,in nadejdea tare,a Mantuirii,urcand pe drumul Golgotei,avand pe Maica Domnului si pe Martirii,Mucenicii.Marturisitorii din temnitele comuniste, sprijin si mijlocitori la picioarele Tronului Divin.
    Victor Puiu Gîrcineanu avocat,ucis in 21/22sept.1939,in lagarul de concentrare de la Vaslui,(impreuna cu alte 31 de persoane,iar corpurile lor mutilate si sangerande au fost expuse in oras la raspantii doua zile) ne spunea: “Iadul şi raiul nu sunt undeva în univers, ci sunt în noi. Iad înseamnă disarmonie, desechilibru; ceeace e prefăcut, fals, mincinos, ceeace e iad. Ceeace e armonie, integritate, echilibru, adevăr, aceea e rai. Omul singur îşi clădeste raiul sau iadul, după cum urmează calea armoniei şi adevărului sau a desechilibrului si minciunii. Răsplata raiului este sentimentul sublim al armoniei interioare, pedeapsa iadului este sentimentul de revoltă, de ură al celui ce stărue în minciună si păcat.Raiul sau iadul nu ni se deschid după moarte, ci încă din viată. Stă în puterea noastră de a ni le dobîndi. Acela care prin trudă lungă îsi dobîndeste armonia divină în suflet, a cîstigat raiul pentru eternitate. Iar cine iese din viaţă ca un element al disarmoniei si al păcatului, a pierdut prilejul de a se integra armonic în eternitate si duce cu sine iadul din care n’a vrut să iasă.
    Nouă oamenilor ne este dat să dobîndim raiul cu puterile noastre sufletesti. Să alungăm din noi păcatul, minciuna, tot ce tulbură si înjoseste. Numai acum în viată o putem face. Celor multi nu le pasă, si ei nu stiu ce pierd…”
    „Legionarismul este în primul rînd credinţă în Dumnezeu, în sensul cel mai pur, în sensul tradiţiei noastre creştine”.
    „Ei bine, faptul acesta e hotărîtor pentru pozitia romînească în perspectivele istoriei care se deschid. Pentrucă pe acest drum, al căutării colective a lui Dumnezeu, vor trebui să vie după noi toate neamurile. Aici se svîrcolesc toate neamurile să ajungă, dar nu pot încă să ajungă. Spuneam altădată că lumea se întoarce, fără voia ei aparentă, împinsă de năzuinte organice, din nou spre Dumnezeu. Spuneam că acesta e un mare proces sufletesc al cărui mers e fatal în istorie”.
    “Ei bine, pe drumul acesta al reîntoarcerii oamenilor către Dumnezeu, neamurile ne vor găsi pe noi ca învătători” [“Din lumea legionară”, p. 26-27, citat în “Vremea” Nr. 569, XII, p.6]

    „Primeşte, Preamilostivă Doamnă, neamul nostru oropsit şi obidit în sfânta Ta strajă şi fă-ne unelte ale Voinţei Divine. Coboară în iadul nostru interior ca să aprinzi în sufletele noastre rugul nemistuit al milostivirii Tale.
    Ajută-ne să acceptăm ispăşirile izbăvitoare căci numai aşa vom primi duh întăritor, numai aşa vom putea trece peste fiare, peste năpârci ca să poposim la picioarele Tale…Doamne, ia din pieptul meu inima împietrită şi dăruieşte-mi o inimă vie, sensibilă pentru normele divine şi care nu poate fi redusă la tăcere atunci când luptă să ardă rădăcinile răului.” Doamna Aspazia Otel Petrescu -pilda de mucenicie si eroism din timpul prigoanei in temnitele comuniste-discursul tinut in 8septembrie 2012,la fosta inchisoare de femei Mislea.

    Apreciază

  4. „Atunci apostolii şi preoţii, cu toată Biserica, au hotărât să aleagă bărbaţi dintre ei şi să-i trimită la Antiohia, cu Pavel şi cu Barnaba: pe Iuda cel numit Barsaba, şi pe Sila, bărbaţi cu vază între fraţi.”
    (FAptele Apostolilor 15, 22)
    * Cum la Sinodul din Creta nu au participat toți episcopii (ca urmași ai Apostolilor) și, oricum, nu toți episcopii au semnbat acele documente, îmi vine greu să spun că hotărârile acelui Sinod au primit acordul de la „toată Biserica”. Deci, Sinod ecumenic nu prea a fost.

    Apreciază

    • Dar nici nu a fost sinod, ci pseudo-sinod. Cu atat mai putin ecumenic.
      Problema e ca astia care au fost, au tradat Ortodoxia si il considera „Mare si Sfant”, dar vor sa si impuna in Biserica hotararile de acolo. In cele 10 Biserici locale.
      Prin semnatura si tradare au devenit eretici. De asta trebuie intrerupta pomenirea lor.
      Caci or se vor trezi si isi vor retrage semnaturile (ceea ce e foarte putin probabil) ori, in viitor, va fi un sinod care ii va anatemiza pe acestia.

      Apreciază

      • Totul este deja impus si duhul ecumenist prin comuniune se raspandeste cu cea mai mare viteza. Ei din interior distrug credinta si incearca a dobori Biserica.
        Daniel organizam acest Mars toti cei care nu Suntem in comuniune pentru a informa poporul? Care nu numai ca nu stie ce se petrece ci va ajunge la culmea demonizarii. Toti cei care isi pierd credinta intrand in duhul ecumenist, ajung demonizati incet cu incet. Cand credinta unei persoane este distrusa, aceasta nu mai poate distinge ispitirea din dreapta de cea din Stanga neputand a lupta cu ispitele. Iata experimentul pitesti la scara mondiala.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s