Sinaxa Clericilor și Monahilor din Grecia – 19 Decembrie 2017

„A doua extremă (să-i spunem de-a drepta) este a celor care au întrerupt pomenirea și susțin că Biserica rezidă numai în cei care au întrerupt pomenirea, iar cei care nu au întrerupt pomenirea, chiar dacă sunt în mărturisire ortodocși, ei sunt de fapt eretici, pe baza teoriei vaselor comunicante (deși ereziarhii nu au fost condamnați de un Sinod). Această teorie este de fapt o filosofie de tip protestant, care dinamitează în fapt sistemul sinodal al Bisericii, iar cei care hotarăsc acum cine face și cine nu face parte din Biserica fiind o mană de oameni care refuză comuniunea cu Bisericile Locale (episcopii și sinoadele) ce mărturisesc ortodox, provocând schismă în Biserică”.

Am participat cu multă bucurie și entuziasm la Sinaxa Clericilor și a Monahilor din Grecia în data de 19 Decembrie 2017.

Sinaxa a avut loc în Tesalonic, în Sala Institutului de Studii Patristice.

Cu aceasta ocazie, președintele Institutului de Studii Patristice, părintele Theodoros Zisis, care este și președinte al comitetului organizator al Sinaxei Clericilor și Monahilor din Grecia, a prezentat un istoric al Sinaxei din ultimul an.

Părintele Grigorie Hatzinikolau, Starețul Mănăstirii Sfânta Treime (Ano Gatzeea) va găzdui în continuare Sinaxa la Volos.

La Sinaxă participă clerici și monahi pomenitori și nepomenitori.

A fost prezentat Calendarul tipărit pentru anul 2018, Calendar ce conține sărbătorile Sfinților ce au oprit pomenirea de-a lungul istoriei de 2000 de ani de creștinism ortodox sau au subliniat importanța mărturisirii și a opririi pomenirii episcopilor ce învățau erezii. Redăm câteva nume: Sfântul Grigorie Teologul, Cuviosul Macarie, Cuviosul Nikita Mărturisitorul, Sfântul Gherman al Constantinopolului, Sfântul Serghie Mărturisitorul, Sfântul Nichifor al Constantinopolului, Sfântul Iustin Popovici, Sfântul Paisie Aghioritul, Sfântul Nicodim Aghioritul, Sfântul Maxim Mărturisitorul, Sfântul Ghenadie Scholarios, Sfântul Theodor Studitul, Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Ștefan cel Nou, Sfântul Ioan Damaschin și alții.

A fost prezentată Broșura „Oprirea pomenirii nu este schismă”, scrisă de părintele Theodoros Zisis.

Părintele Theodoros Zisis a fost felicitat de Mitropolitul Serafim al Pireului pentru curajul mărturisirii și al dragostei pentru ortodoxie și pentru oprirea pomenirii Arhiepiscopului Antim al Salonicului care a semnat erezia din Creta, predică erezia în Arhiepiscopia Salonicului și i-a interzis prin document oficial Părintelui Theodoros Zisis să mai predice împotriva ecumenismului sau a pseudo-sinodului din Creta, pentru care motiv Părintele Theodoros Zisis a recurs la ultima măsură canonică și anume aplicarea Canonului 15 de la I-II Constantinopol (întreruperea pomenirii numelui arhiepiscopului Antim la toate sfintele slujbe).

Părintele Theodoros Zisis a fost izgonit din Biserica Sfântul Antonie unde slujea, și acum slujește împreună cu părintele Nikolaos Manolis și părintele Fotios Vezinias într-o sală amenajată în orașul Tesanonic special pentru Sfânta Liturghie. La această Sfântă Liturghie participă sute de oameni, spațiul fiind neîncăpător.

Am să redau câteva din punctele dezbătute în broșură:

1. Ne îngrădim de erezie, nu de Biserică.

Este foarte important discernământul spiritual al Părinților care să călăuzească viața noastră.

Sinaxa Clericilor și Monahilor respinge cu fermitate două extreme în care unii frați antiecumenisti au căzut:

Prima extremă (să-i spunem de-a stânga) este a celor care spun că cine întrerupe pomenirea episcopului său este schismatic, pentru că episcopul ar fi „izvorul preoției” (iar nu Hristos – Marele Arhiereu) și, în felul acesta, oricine s-ar îngrădi pe sine de episcopul și preotul ce ar predica o erezie ar fi schismatic. Din păcate această mentalitate este de influență latină, papală, învățătură scolastică bazată pe teoria episcopocentristă, anume că episcopul, indiferent de învățătura lui, este infailibil, adică episcopatul lui lucrează  ex opere operato – un fel de papă local.

A doua extremă (să-i spunem de-a drepta) este a celor care au întrerupt pomenirea și susțin că Biserica rezidă numai în cei care au întrerupt pomenirea, iar cei care nu au întrerupt pomenirea, chiar dacă sunt în mărturisire ortodocși, ei sunt de fapt eretici, pe baza teoriei vaselor comunicante (deși ereziarhii nu au fost condamnați de un Sinod). Această teorie este de fapt o filosofie de tip protestant, care dinamitează în fapt sistemul sinodal al Bisericii, iar cei care hotarăsc acum cine face și cine nu face parte din Biserica fiind o mană de oameni care refuză comuniunea cu Bisericile Locale (episcopii și sinoadele) ce mărturisesc ortodox, provocând schismă în Biserică.  Aceștia se caracterizează prin lipsa discernământului duhovnicesc, a dragostei și a bunei rânduieli și a lipsei ascultării de  conglăsuirea părinților. E foarte interesant că ei se contrazic flagrat în afirmații – la început au avut o poziție echilibrată, apoi schimbâdu-se radical – dovedind astfel o lipsa de stabilitate duhovnicească.

Ambele extreme au ca numitor comun respingerea credincioșilor de la Sfântul Potir, și lipsa de conslujire cu preoții mărturisitori pomenitori  sau cu cei nepomenitori, în cazul celor pomenitori.

2. Sfintele Taine sunt valide și fără pomenirea episcopilor (se referă la episcopii dovediți a fi eretici – un episcop care cugetă eretic, dar nu propovaduiește public erezia, nu i se poate opri pomenirea, sau pe baza de bănuială, etc).

Bineînțeles că nu oricărui episcop i se întrerupe pomenriea, ci numai a celui care învață erezia ecumenistă, a semnat în Creta, nu se dezice de pseudo sinod, etc.

Oprirea pomenirii să nu se facă fără sfătuire și discernământ duhovnicesc, fără povățuitor și fără multă răbdare și așteptare. Oprirea pomenirii nu este un act de bravură, ci este un act de credință adâncă și maturitate duhovnicească ce trebuie să cântărească bine acest gest ultim folosit ca armă împotriva ereziei.

3. Sfânta Liturghie nu se ține în numele episcopului.
4. Ecumenismul este erezie întru cunoștință. El a fost subliniat ca erezie de Sfinții Părinți contemporani – Sfântul Paisie Aghioritul, Sfântul Serafim Sobolev, Sfântul Averchie de Jordanville, Sfântul Iustin Popovici, etc.

Linia pe care o păstrează Sinaxa Clericilor si a Monahilor este o linie a discernământului duhovnicesc, această Sinaxă nu are autoritatea și nici nu încearcă să traseze linia graniței Bisericii doar la nepomenitori, ci scopul ei este de a ține trează linia ortodoxă care are ca bază Mărturisirea Ortodoxă a Credinței și utilizarea tacticilor care se impun de la Biserică Locală la Biserică Locală, fiecare tactică fiind folosită în funcție de căderea Bisericii Locale sau din contră de stabilizarea Bisericilor Locale în Adevăr (avem exemplul multor Mitropoliți din Serbia care nu au semnat în Creta textul eretic vădit, a multor Mitropoliți din Grecia care au făcut la fel, a Bisericii Bulgare, a multor Mitropoliți din Biserica Rusă care recent a respins Creta, a Bisericii Georgiene și a Bisericii Antiohiene).

Sinaxa Clericilor și Monahilor este alcătuită din parinți și monahi pomenitori și nepomenitori, dar toți sunt în același cuget, anume Mărturisirea Dreptei Credințe.

(*sublinierile aparțin blogului)

A consemnat de la Sinaxa Clericilor și Monahilor

părintele Matei Vulcănescu

Protoprezbiter al Sfintei Mitropolii a Pireului.

Sursa: ortodoxiamarturisitoare