Sfaturi nepotrivite și anacronice ale părintelui Ioan de la Sihăstria Rarăului despre pseudo-sinodul din Creta și întreruperea pomenirii

Iată un interviu din septembrie 2017, în care duhovnicul de la Sihăstria Rarăului atinge și problema falsului sinod cretan și a întreruperii pomenirii:

Pentru început, transcriptul fragmentului ce ne interesează (între minutele 15:34 și 19:20):

---

Noi trebuie să ne păstrăm credința, dreapta credință, altfel nu ne mântuim.

Ceea ce o fost la… Creta, aceea o fost satanism. Mâna lu′ papa de la Roma, și masonilor…

Asta e nenorocirea: că creștinii noștrii se împart, ei se despart. Se împart și se despart. Se retrag din sânul Bisericii.

Întrebare: – Trebuie să fim de acord cu ecumenismul?

Nu cu ecumenismul! Trebuie să fim de acord cu Ortodoxia!

Mitropoliții noștri sunt ortodocși. Am vorbit personal cu ÎPS Teofan, cu ÎPS Pimen, cu ÎPS Ioan de la Timișoara și cu alți episcopi și o zis, să căutăm să păstrăm ortodoxia noastră: „noi suntem ortodocși până la moarte. Punct. Pân-la moarte.”

Suntem ortodocși. De ce plecăm din Biserică? Ne facem câte colibuțe pe colo, pe colo. Nu știu ce mânăstire aici, aproape, unde se duc ereticii aștia, care n-au episcop, n-au nimic. Fac pe marii cuvioși. Cum o fost părintele ăla de la Bistrița, „mare duhovnic”… arhimandritul… nu știu cum să… S-au retras din Biserică și fac propagandă antiromânească, antiortodoxă, anticreștină, căci caută să despartă pe creștinii din Biserică de episcopi. N-ai voie așa ceva!

– Da părinte, dar vedeți, ei s-au retras din cauză că nu-l mai pomenesc pe mitropolit.

Da de ce să nu-l pomenească?

– Pentru că o semnat în Creta.

Aia e treaba lor. Nu i-o scos nimeni…

– (Treaba) asta să se lămurească.

Nimeni nu o scos din mânăstire pe nimeni, nu?

– Da.

De ce să nu-l pomenești când zice că și pe vrăjmașul tău să-l pomenești, să-l iubești? Roagă-te pentru el. Pomenește. El te-o făcut preot, te-o făcut monah, te-o făcut ce te-o făcut acolo. Ți-o dat în mână frâiele, ți-o dat pâinea în mână și tu acuma ce… fugi de el? Nu. Trebuie să asculți.

Că dacă începe prigoana e altceva. Atunci se vede care îi cu dreapta credință și care îi cu ecumenismul, cu satanismul. Abia atunci se va vedea. Dar până atunci suntem toți ortodocși.

O spus ÎPS Teofan: Nu trebuie să ne despărțim. Să ne unim. Să fim o forță, să putem păstra credința, să nu râdă sectarii de  noi. Să nu râdă ereticii. Să nu râdă dracii.

Știți? Asta e.

Creștinul dacă nu se spovedește, daca nu se împărtășește, nu se mântuiește. Un creștin ortodox, dacă vrea să se mântuiască, trebuie să se împărtășească săptămânal, măcar săptămânal. De ce? Pentru că… dacă ne despărțim de Hristos nu ne mântuim. Asta e. Dacă ne despărțim de Hristos nu ne apără nimeni. Nădejdea la Dumnzeu: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Amin! Asta e. Trebuie să ne împărtășim des.

Și ÎPS Teofan și toți ierarhii și patriarhul nostru Daniil, la fel, să ne împărtășim des. Dar noi suntem leneși și dăm vina unii pe alții, dar nu dăm vina pe noi, că suntem fără credință. Căutăm orice motiv numai să nu avem obligații. Și noi despărțim. Dar mergi la biserică și rogă-te. Dumnezeu aude și te apără. Dar ne rugăm lui Dumnzeu permanent?

---

Comentariu:

Aşadar spune părintele Ioan că în Creta a fost satanism, cu amestecul papei şi masonilor. Mulți au afirmat lucrurile astea şi probabil e adevărat.

În continuare însă, părintele face o serie de afirmații greşite. În primul rând spune că (nepomenitorii probabil) se retrag din sânul Bisericii.

Îl contrazice în această privință a doua parte a canonului 15 I-II Constantinopol:

„Căci cei ce se despart pe sine de comuniunea cea cu întâiul stătător al lor pentru oarecare eres osândit de sfintele sinoade, sau de Părinţi, fireşte adică, de comuniunea cu acela, care propovăduieşte eresul în public, şi cu capul descoperit îl învaţă în Biserică, unii ca aceştia nu numai că nu se vor supune cercetării canoniceşti, desfăcându-se pe sineşi de comuniunea cu cel ce se numeşte episcop (mitropolit, patriarh –n.n.) chiar înainte de cercetarea sinodicească, ci se vor învrednici şi de cinstea cuvenită celor ortodocşi, căci ei nu au osândit pe episcop (mitropolit, patriarh –n.n.), ci pe pseudoepiscopi (pseudomitropolit, pseudopatriarh –n.n.) şi pe pseudoînvăţători, şi nu au rupt cu schisma unitatea Bisericii, ci s-au silit să izbăvească Biserica de schisme şi dezbinări.” 

Spune foarte clar canonul că preotul care rupe comuniunea cu ierarhul ce afirmă o erezie trebuie cinstit ca un ortodox şi nu trebuie pedepsit, aşadar nu iese din Biserică.

Părintele declară că e împotriva ecumenismului, dar îi numeşte ortodocşi pe mitropoliți. Spune că a vorbit personal cu ÎPS Teofan, Pimen, Ioan de la Timişoara şi alții, care i-ar fi spus că rămân ortodocşi până la moarte.

Mai sigur e că aceştia l-au păcălit, aşa cum s-a întamplat în cazul părintelui Simeon de la Sihăstria „răzgândit” de vreo câteva ori de oamenii pseudo-mitropolitului Teofan – Părintele Simeon Zaharia a reintrat sub ,,ascultare” faţă de ereticii cretani. 

Ce fel de ortodocşi pot fi cei ce sunt tot mai des în cârdăşie cu ereticii papistaşi (şi nu numai) la slujbe, la sfințiri, la aniversări? Ce fel de ortodox este mincinosul Teofan care declara public în anii ’90 că acelaşi Hristos este şi pe „sfânta” masă a romano-catolicilor sau când semna procesele verbale de la Chambesy în care erau recunoscuți ca ortodocşi ereticii monofiziți şi se propunea să se ridice anatemele date de Sfinţii Părinți ereziarhilor lor din trecut. Ce fel de ortodox este Ioan Sălăjan, care la fel este înconjurat de papistaşi şi aprinde focuri „sacre” pe la întâlnirile ecumeniste interreligioase. Aceştia sunt ecumenişti care recunosc tainele ereticilor.

Dar să fi cercetat mai adânc părintele Ioan şi ar fi văzut foarte uşor că nu papa şi nu masonii (cu excepția faptului când însuşi ierarhii nu vor fi fost masoni) au semnat în Creta, ci ai noştri mitropoliți şi episcopi şi patriarh(i). Ei au semnat „satanismul” din Creta. Şi dacă acolo a fost satanism organizat de masoni, cum vine asta că episcopii români sunt ortodocsi, dacă tocmai ei sunt, până la ultimul, cei care au semnat ce s-a hotărât acolo? Semnezi erezii şi vrei să te numeşti ortodox?!

E adevărat că cei care s-au îngrădit de erezia ecumenismului s-au împărțit în mai multe grupuri, dar asta şi pentru că nu există cineva (un ierarh sau mai mulți) cu autoritate duhovnicească care să-i conducă.

Pentru că toți episcopii noştrii sunt trădători şi nu are cine mărturisi alături de credincioşi.

Dar sunt destui care merg pe o cale echilibrată.

Că este voie să te desparți de episcopul care nu mărturiseşte ortodox, o spun canoanele şi sfinții: 

Sfântul Nicodim Aghioritul:
”Se cuvine să ne îngrădim pe noi înșine și să ne separăm de episcopii care în chip vădit, stăruie în greșeală, privitor la cele ce țin de Credință și de Adevăr, așadar se vădesc a fi eretici sau nedrepți.”

CANONUL 33 apostolic (CARTILE SAU SCRISORILE CANONICE DE PREOTIE)

Nici unul dintre episcopii si presbiterii sau diaconii straini sa nu se pri­measca fara scrisori de încredintare (recomandare), si aducându-le pe acestea, sa fie ispititi (verificati), si daca vor fi propovaduitori ai dreptei credinte, sa fie primiti, iar de nu, dându-li-se lor cele de trebuinta, sa nu-i primiti pe ei în biserica (comunitate), fiindca multe se fac prin vicleana rapire (amagire).

(12, 13 ap.; 11, 13 sin. IV ec; 7, 8, Antioh.; 42 Laod.; 23, 106 Cartag.)

Mai spune părintele că e treaba lor ce au semnat acolo. Ei bine este şi treaba noastră, căci dacă ne vând credința suntem direct implicați şi noi.

Sfaturile acestui duhovnic sunt anacronice, pentru că îndeamnă în mod ilogic să băgăm capul în nisip ca struții şi să ne facem că nu vedem. Ba mai mult, să ne amăgim că sunt şi ortodocşi adevărați. Aşa s-a făcut timp de 100 de ani şi s-a ajuns ca ortodocşii să nu mai ştie de ce sunt ortodocşi şi cât de ortodocşi sunt. Acum deja au făcut prea mult. Au instituit, la nivel panortodox, oficial ecumenismul.

Mai vorbeşte ceva şi de prigoană, despre faptul că n-ar fi scos pe nimeni din mănăstiri. Da. N-au scos înainte. Dar odată ce preoții şi monahii au început să mărturisească împotriva pseudo-sinodului din Creta, episcopii şi mai ales Teofan au dezlănțuit prigoana. Deci unde e ortodoxia lor, părinte??

Se mai acreditează ideea că dacă ierarhul te-a făcut preot, monah etc trebuie să i te supui necondiționat, ca un sclav, indiferent de credința şi de trădările acestuia. Ei bine tocmai regulile ortodoxiei ne dau dreptul să reacționăm. Căci nu ierarhul hirotoneşte sau dă ceva, ci Dumnezeu prin ierarhia pământească a Bisericii.

Dezbinătorii sunt tocmai ei, căci îşi închipuie că pot face, zice sau semna orice, fără să-i tragă nimeni la răspundere.

Întreruperea pomenirii NU este rupere de Hristos şi NICI ieşire din Biserică, iar despre faptul că trebuie să ne împărtăşim săptămânal pentru a ne mântui, aceasta este o afirmație falsă. Hristos spune: „Dacă nu veți mânca trupul Meu şi nu veți bea sângele Meu nu veți avea viață în voi.” Nu zice nici cât de des nici cât de rar. Dacă împărtăşirea săptămânală ar fi o condiție obligatorie pentru mântuire, ar însemna că, de exemplu, pustnicii care se împărtăşesc rar nu s-ar putea mântui. Sigur că e de preferat împărtăşirea deasă, cu responsabilitate, dar nu se poate condiționa mântuirea de numărul zilelor când ne-am împărtăşit.

În concluzie sfaturile părintelui Ioan sunt nepotrivite, neîntemeiate canonic şi anacronice.

Precizez că, prin cele scrise mai sus, nu caut să-i subminez în nici un fel autoritatea duhovnicească acestui părinte şi nu îl acuz că ar fi neortodox. Consider că sfinția sa este ancorat în duhovnicia cuminte şi ascultătoare de secol XX, dar cam ruptă de realitatea din ce în ce mai multor trădări a minciuno-ierarhilor ce ne păstoresc.