Comentariu despre Sinaxa de la Roman

Image result for Maica Domnului care plange

Precizez încă de la început că cele scrise mai jos reprezintă părerea mea despre ce se întâmplă în Biserică. Nu caut să învăț pe nimeni, ci doar îmi expun convingerile în care cred.

În legătură cu  acuzația că acest blog ar fi „site aservit” lui Mihai Silviu Chirilă, făcută de pr. Ciprian Staicu la articolul de AICI, îi răspund cu această ocazie că nu am încheiat nici o înțelegere cu nimeni și voi continua să critic pe cine cred că greșește și voi sprijini (pe cât îmi stă în putință) pe cine cred că are dreptate și merge pe calea împărătească a echilibrului.

După sinaxa de la Roman au apărut unele înregistrări printre care și aceasta:

în care părintele Spiridon Roșu într-o scurtă predică la Schitul Rădeni, împarte creștinii care s-au îngrădit de ecumeniști în trei grupări.

– Gruparea „moderaților” (reprezentată, chipurile, de cei de la Rădeni);

– Gruparea celor extremiști (cei mai puțini), care suțin că harul s-a retras automat din BOR prin căderea în erezie;

– Gruparea celor „relativiști sau confuzi”, reprezentată de cei care refuză sa-i numească pe toți cei rămași în comuniune cu ecumeniștii ca fiind eretici (n. adm).

Consider că această clasificare e falsă!

O clasificare mai aproape de adevăr e aceasta:

1. Gruparea celor echilibrați (cu adevărat moderați) pe a căror linie merge și acest blog și care NU consideră pe toți cei rămași în comuniune cu ecumeniștii că ar fi eretici;

2. Gruparea celor acrivici care îi consideră pe toți cei ce nu au întrerupt pomenirea drept eretici (conștient sau inconștient) – reprezentată de pr. Ciprian Staicu, gheron Sava și o parte din părinții de la Rădeni; – Nu îi numesc încă schismatici, deși spre despărțirea de toți se îndreaptă.

3. Gruparea schismaticilor extremiști, care consideră că odată cu căderea în erezie (ecumenism, în cazul nostru) dispare automat și harul, iar preoții și episcopii ecumeniști ar fi caterisiți de la sine. 

Principala idee sau hotărâre a celor ce s-au întâlnit la Roman este că „părtășia la erezie” nu este o a treia stare între ortodox și eretic. Ei consideră, conform gândirii monahului Sava Lavriotul, că toți cei rămași în comuniune cu ierarhii ecumeniști sunt eretici.

Dar iată mărturisirea celor din sinaxa de la Roman:

Mărturisirea de credință și concluziile Sinaxei Ortodoxe de la Roman

25 ianuarie 2018

 

Mulțumim lui Dumnezeu, Celui Închinat în Treime, Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, Sfântului Grigorie Teologul, Sfântului Bretanion de la Tomis și celor împreună cu ei astăzi prăznuiți și tuturor sfinților că ne-au învrednicit să ne reîntâlnim în duh de mărturisire ortodoxă.

În Sinaxa de astăzi s-a citit un text teologic, alcătuit de ieromonahul Spiridon Roșu, de la Schitul Rădeni, județul Neamț, cuprinzând 68 de observații critice la adresa studiului lui Mihai Silviu Chirilă, apărut în septembrie 2017, intitulat„Părtășia la erezie- expresie biblică și patristică.”Deși a fost invitat, autorul studiului nu a fost prezent. Observațiile părintelui Spiridon Roșu asupra studiului au fost acceptate ca fiind ortodoxe, demonstrând fără tăgadă că o a treia stare, intermediară între ortodoxie și erezie (părtășie la erezie) nu are fundament teologic patristic.

În discuțiile din cadrul sinaxei s-a căutat răspunsul patristic la mai multe probleme controversate pe care le generează ideea existenței acestei stări intermediare menționată mai sus. Participanții la sinaxă au concluzionat următoarele:

  1. După apariția și răspândirea unei erezii, încă necondamnată sinodal, în viața Bisericii, un membru al Bisericii se poate situa numai într-una din cele două stări: ortodox sau eretic!
  2. Orice formă de comuniune bisericească cu erezia este erezie.Sfinții Părinți sunt categorici în această privință.
  3. Părtășia la erezie cu știință sau fără știință este tot erezie.
  4. Erezia, fie că a fost sau nu condamnată sinodal este tot erezie.
  5. Orice altă interpretare sau încercare de îndreptățire a ereziei nu îl scutește pe eretic de răspundere și de vinovăție în fața lui Dumnezeu, a Bisericii, precum și a propriei lui conștiințe.
  6. Respingem acuzația de schismă la adresa noastră, pe motiv că, fiind următori ai Sfinților Părinți, nu acceptăm părtășia la erezie ca fiind o stare distinctă față de erezia propriu-zisă.
  7. Nu susținem că Tainele pe care le săvârșesc ereticii ecumeniști (care nu au fost încă condamnați sinodal) sunt invalide sau că Hristos nu este prezent în Sfântul Potir.
  8. Tainele săvârșite de ereticii ecumeniști nu sunt spre sfințirea și spre mântuirea celor ce le primesc, ci spre osânda lor, datorită credinței lor eretice. Acesta este motivul pentru care noi am întrerupt comuniunea cu ei.
  9. Adevărata iconomie, cea lăsată nouă de Sfinții Părinți, este aceea că îi așteptăm pe frații noștri, clerici și mireni, care sunt în comuniune cu ereticii ecumeniști, să se îngrădească de erezie. Noi îi informăm pe toți, fără să obligăm pe cineva să facă ceva împotriva voinței lui.
  10. Ipoteza retragerii automate a harului datorită căderii în erezie anulează sinodalitatea Bisericii și este de origine papistașă, fiind condamnată de Biserică.
  11. Membrii sinaxei sunt de acord cu ideea că nu este necesar să acuzăm sau să apărăm vreun episcop pentru că însuși Canonul 15 al Sinodului I-II Constantinopol din vremea Sfântului Fotie cel Mare îl osândește dacă este eretic, iar cuvintele și faptele lui mărturisesc despre el.

Specificăm pentru toți credincioșii, spre a ne feri de posibilele interpretări eronate, că aplicăm Canonul 15 menționat mai sus, nu creăm schismă în Biserică, nu ne afiliem la nicio grupare schismatică (de orientare calendaristică sau de orice alt fel), nu creăm propria noastră Biserică (departe de noi o asemenea blasfemie), ci doar urmăm cu credincioșie învățătura Bisericii, moștenită de la Sfinții Părinți.

Noi îi iubim pe toți frații noștri, ne rugăm pentru ei, nu avem resentimente față de nimeni și îi îndemnăm să nu îngăduie ca dezbinarea să lucreze între noi. Nădăjduim ca la următoarea sinaxă să fie prezenți toți preoții care s-au îngrădit de erezia ecumenistă dintre care, deși au fost și astăzi chemați, unii nu au putut să participe, iar alții au refuzat să vină.


Nimeni nu îi contrazice când afirmă că există doar ortodocși și eretici. Numai că…

Să luăm punctul doi din mărturisirea celor ce s-au strâns la Roman.

„ 2. Orice formă de comuniune bisericească cu erezia este erezie.Sfinții Părinți sunt categorici în această privință.”

Oare așa se pune problema? Comuniunea celor care ezită să se rupă de ecumeniștii convinși cu aceștia este oare întotdeauna erezie?  Dar comuniunea celor care deja s-au îngrădit cu cei care ezită este și ea erezie?

Vedem că și sfinții au aplicat iconomia în cazuri de acest fel. Să ne amintim din nou de Sfântul Teodor Studitul: 

Iar despre celelalte întrebări (dacă episcopul nu s-a aflat în sinodul adulter și îl numește adunătură mincinoasă, dar îl pomenește pe mitropolitul său care s-a aflat în acel sinod, dacă deci trebuie să ne împărtășim de la un preot al [acelui] episcop ortodox) am răspuns și în alte [dăți], în scrisorile către Evod, că:

  • Pentru iconomie, trebuie [să ne împărtășim], numai el să nu liturghisească împreună cu ereticii. Căci nu e nimic, de vreme ce îl pomenește pe episcopul ortodox, chiar dacă acela, de frică, îl pomenește pe mitropolitul său eretic.

  • Dacă preotul unui astfel de [episcop] este chemat la priveghere, trebuie să mergem, iar biserica dată lui trebuie acceptată și trebuie îngăduit ca el [preotul; să vină, să liturghisească în ea sau să pomenească vreun mort, desigur ortodox; și este iertat și nimic nu-l oprește pe [preotul] care a primit [biserica de la acel episcop] să liturghisească în ea. – Sf. Teodor Studitul (†826): Scrisoarea (49), Fiului Naucratie

Aici Sfântul Teodor Studitul infirmă teoria vaselor comunicante (adică a căderii ereziei prin inter-comuniune, de la mitropolit căzut în erezie, la episcop ortodox și preot ortodox).

Vedem că pe nici unul din cei doi care sunt în comuniune, direct (episcopul) sau indirect (preotul), NU-I numește eretici, înainte de condamnarea sinodală a celui căzut în erezie (mitropolitul)!


Dar dacă [preotul] pomenește vreun episcop eretic, chiar dacă [preotul] are viețuire fericită, , chiar dacă e ortodox, trebuie să ne depărtăm de dumnezeiasca împărtășanie; dar când e vorba de masa de obște — de vreme ce doar [acolo la liturghie], din frică, îl pomenește [pe episcopul eretic] —, ar putea fi acceptat [acel preot] să binecuvinteze și să cânte cu noi, dar numai dacă nu a slujit, nici nu a avut conștient părtășie nici cu eretic, nici cu episcopul său, nici cu vreun altul [de acest fel]. – Sf. Teodor Studitul (†826): Scrisoarea (49), Fiului Naucratie

Oricum am privi acest text, se vede clar că aici Sfântul acceptă o anumită comuniune cu un preot ce ezită să rupă comuniunea cu un episcop căzut în erezie, din frică (în anumite condiții). Așadar NU îl numește eretic! Tot de aici vedem că Sfântul Teodor arată că există două feluri de a avea părtășie cu episcopul.


Dacă cineva mănâncă în chip nepăsător cu cel ce a binecuvântat adulterul, sau cu alt eretic, să ne păzim să nu mâncăm împreună cu unii ca aceștia, chiar dacă ei fățăresc ortodoxia. Căci nu păzesc poruncă Apostolului, care zice nici să mâncăm cu unii ca aceștia (cf. I Cor. 5, 11). Dar nu trebuie mai mult iscodit și cercetat dacă cineva a mâncat cu cel care a mâncat împreună cu un eretic și altul cu acesta, căci atunci, dacă mergem așa cu înlănțuirea, trebuie să ne despărțim de toți. Iar acest lucru este al celor ce-și iubesc voia proprie, iar nu al sfinților. Până la acesta [la cel ce mănâncă cu ereticii] rămâi și nu trece mai departe. Nu cumva din neștiință [sfinții] nu au cercetat și nu ne-au vestit nouă acestea? Nicidecum. De aceea nu te lupta să treci dincolo de hotarele pe care le-au pus Părinții noștri. – Sf. Teodor Studitul (†826): Scrisoarea (49), Fiului Naucratie

Aici, afirmă păstrarea comuniunii cu credincioșii care au indirect comuniune cu ereticii. Așadar nici pe aceștia NU-I numește eretici și nici părtași la erezie.


Și iarăși un celebru citat, din aceeași scrisoare: 

În legătură cu întrebările tale, felurit va fi răspunsul. Ai întrebat pentru ce dumnezeiescul Chiril a făcut iconomie ca să nu se despartă de cei din Răsărit care pomeneau în diptice pe Teodor al Mopsuestiei, acesta fiind eretic, dacă [aceia] țineau întregi dogmele cele mai drepte și cele mai importante ale dreptei credințe? Căci așa a scris și cel ce a pomenit acestea, cel întru sfinți Evloghie, arhiepiscopul Alexandriei, în cuvântul lui Despre iconomie, de care ne-am și folosit în lucrarea scrisă de noi cu multă osteneală și intitulată: Despre universala iconomie. Așadar, dezlegarea a dat-o însuși cel ce a și istorisit-o (și nu a spus [rezolvarea] în altă parte, și e destul să nu mai căutăm alta; iar din pricina limpezimii ei, și cele ținute de noi să urmeze aceeași gândire).

………………….

Așa au făcut sfinții prin iconomii, după cum și marele Chirii în acest caz. Căci pe bună dreptate a răbdat puțin încetineala răsăritenilor decât, neprimindu-l [ei] pe cel cu adevărat eretic, să primească aplecare către ceea ce era eretic. Căci ce altceva era această acceptare a lor pe jumătate, odată ce credința era propovăduită în chip ortodox, și prin aceasta ei dădeau anatemei chiar pe cel pomenit de ei? Fiindcă tot cel ce este ortodox întru toate, dă potențial anatemei pe orice eretic, chiar dacă nu prin cuvânt. Apoi, când au ajuns desăvârșiți la minte, atunci Sfântul s-a unit cu ei întru totul.

Oare nu și noi ne arătăm făcând același lucru? Când unii care sunt într-un cuget cu noi se deosebesc în ceva de noi iar faptul de a renunța la acrivie nu aduce multă întristare, și noi, de bună seamă, primim părtășia cu ei, ca nu cumva din cauza a ceva mic — ceva mic care mai pe urmă s-ar putea îndrepta — să nimicim totul. Dar acest lucru ține de cei neiscusiți, nu de iconomii tainelor lui Dumnezeu. Un asemenea fapt este a face pentru o vreme iconomie în cuvânt și purtare în ceea ce privește judecata și adevărul și legea, dar nicidecum în ce privește fărădelegea și minciuna.


Din toate cele de mai sus reiese că cel puțin Sfântul Teodor Studitul îi contrazice pe cei ce s-au strâns în sinaxa de la Roman, pe 25 ianuarie.

Așadar, NU orice fel de comuniune cu erezia și cu ereticii (necondamnați sinodal) este erezie!

În punctul 3, (Părtășia la erezie cu știință sau fără știință este tot erezie.) la fel, sunt contraziși de Sfântul Teodor Studitul.

La punctul 6, părinții ar trebui să se mai gândească dacă într-adevăr sunt următori ai Sfinților Părinți. 

La punctul 7 spun că tainele ereticilor ecumeniști (pentru că nu sunt încă condamnați sinodal) sunt valide. Corect.

La punctul 8 spun:

8. Tainele săvârșite de ereticii ecumeniști nu sunt spre sfințirea și spre mântuirea celor ce le primesc, ci spre osânda lor, datorită credinței lor eretice. Acesta este motivul pentru care noi am întrerupt comuniunea cu ei.

Din afirmația de la acest punct (8) coroborată cu cea de la punctul 2 (cum că orice formă de comuniune bisericească cu erezia este erezie) reiese că toți care au rămas în comuniune cu ereticii ecumeniști sunt eretici. Așa spun părinții adunați la Roman. Iar din acestea, luate împreună cu afirmația de la punctul 3 (cum că părtășia la erezie cu știință sau fără știință este tot erezie), rezultă că inclusiv copiii, bătrânii neputincioși, bolnavii sau cei iresponsabili etc ar fi eretici și toți se vor împărtăși spre osândă.

În pofida explicațiilor monahului Sava Lavriotul (Răspuns teologic al lui Gheron Sava către cei care nu înțeleg ce înseamnă întinarea prin erezie), din această mărturisire a lor, reiese că toți sunt eretici, indiferent dacă sunt conștienți sau  nu.

Copiii sunt inconștienți. Dar nu numai copiii. Existe multe alte categorii de oameni nevinovați.

Și oare ce fel de Dumnezeu ar fi Acela care ar da harul din Sfintele Taine tuturor celor ce nu se îngrădesc de ecumenism spre osândă? Ar fi un Dumnezeu nedrept. 

Din punctul ăsta de vedere, mai logic gândesc cei din a treia categorie (cei care neagă harul la pomenitori), chiar dacă se înșeală oricum, căci… cum poate exista har într-o biserică plină de eretici??!

Nu toți oamenii sunt egali. Nu toți înțeleg. Nu toți sunt catehizați suficient.

Imensa majoritate a ortodocșilor botezați nu știu ce e acela ecumenism. Imensa majoritate nu a auzit măcar de sinodul din Creta. Cum e posibil să-i acuzi de erezie prin comuniune cu ecumeniștii când ei habar nu au ce e ecumenismul?

Dar până la pseudo-sinodul din Creta nu era erezie ecumenistă? Nu erau eretici? Noi toți nu eram în comuniune cu ei?

Iată ce spune monahul Sava Lavriotul la articolul Cuvânt teologic la Sinaxa Inter-Ortodoxă și Athonită de la Roman (25 ianuarie 2018):

La aceasta pr. Sava Lavriotul a spus (căruia i-am trimis cele de mai sus, să văd dacă nu cumva greșesc):
Părinte (pr. Ciprian Staicu – n. adm.), slavă Domnului, nu ai făcut nici o greșeală (sic!). Ai mărturisit adevărul. Exact același lucru l-am făcut și eu. Și eu eram într-o poziție importantă la Marea Lavră și imediat după sinodul din Creta am întrerupt pomenirea. Problema e că pr. Nicolae Manolis și pr. Teodor Zisis nu înțeleg că trebuia să întrerupem pomenirea de mulți ani și că sinodul tâlhăresc din Creta a fost pentru noi o izbăvire, spre adevăr. Mă bucur că avem același punct de vedere.

Dacă de mulți ani trebuia întreruptă pomenirea (și aici sunt de acord) înseamnă că noi toți eram în comuniune/părtășie cu ereticii ecumeniști și deci, împreună eretici cu ei.

La punctul 9, din nou se contrazic în afirmații:

9. Adevărata iconomie, cea lăsată nouă de Sfinții Părinți, este aceea că îi așteptăm pe frații noștri, clerici și mireni, care sunt în comuniune cu ereticii ecumeniști, să se îngrădească de erezie. Noi îi informăm pe toți, fără să obligăm pe cineva să facă ceva împotriva voinței lui.

Cum pot părinții din această sinaxă să-i considere frații lor pe cei aflați în comuniune cu ereticii; deci, conform gândirii lor, tot eretici?! Dacă îi numesc „frați” rezultă că sunt în comuniune cu ei. Adică sunt în comuniune cu „ereticii”.

Și ce fel de iconomie aplică? Așteptându-i și numindu-i eretici? Și dacă nu i-ar aștepta ce ar face? I-ar anatemiza?

Concluzia e clară: la această sinaxă de la Roman, sub influența monahului Sava Lavriotul și a preotului Ciprian Ioan Staicu, părinții adunați acolo au exagerat și s-au abătut de la calea echilibrată a Sfinților Părinți!

daniel vla

 

Reclame

33 de gânduri despre „Comentariu despre Sinaxa de la Roman

  1. Dvs demonstrati ca iconomia [ ragazul ] in cazul celor ce au comuniune cu ereticii este patristica [ desi nu cred ca ati studiat deloc cine si CAND poate aplica ICONOMIA PRIN RELAXAREA TEMPORARA A CANOANELOR ] , dar NU aplicati DELOC iconomia in cazul celor ce NU au comuniune cu ereticii si au alta opinie despre aplicarea [ INDOIELNICA, IN CAZUL IN CARE NU E JUSTIFICATA DE NICI UN PERICOL MAJOR PT VIATA CREDINCIOSILOR, a ] ICONOMIEI. Adica comuniunea cu ereticii e acceptabila, dar opozotia totala e INACCEPTABILA. Ce e si mai trist e ca nici macar nu e sesizata „dubla-masura”, cu atat mai putin aplicarea INDOIELNICA / ARBITRARA si NE-CANONICA a ICONOMIEI [ NEJUSTIFICATA DE NICI UN PERICOL DE EXTERMINARE (FIZICA) pt popor si Biserica ] .
    Ar fi un efort prea mare sa aplicati iconomia in mod egal ?!

    Apreciază

    • Justin
      Comuniunea cu ereticii ecumenisti este acceptabila pentru ca majoritatea ortodocsilor sunt in aceasta stare de comuniune din motive independente vointa lor sau (in cazul celor constienti, dar cu cuget ortodox) din motive subiective. Se impune aplicarea iconomiei pentru constientizarea cat mai multora, pentru a lupta impotriva ereziei ecumeniste in care au cazut ierarhii romani (in special) si unii preoti care ii urmeaza din convingere.
      Cei care s-au ingradit deja, acrivicii, n-au nevoie de aplicarea iconomiei. Ba chiar daca ai sesizat, am spus ca inca nu-i numesc schismatici.

      Apreciază

      • stiu, inteleg punctul dvs de vedere, numai ca Iconomia nu se poate aplica arbitrar / oricand, din considerente „democratice” (procentuale). cucum ar fi necatehizarea in masa a bietilor credinciosi, carora nu li s-a spus niciodata adevarul despre erezie.
        Iconomia se poate aplica doar in cazul primejduirii existentei fizice a poporului credincios si a bisericii ( cum a fost cazul marilor prigoane ). Subiectul iconomiei il gasim tratat de teologi din sec. al XIX-lea si al XX-lea (in cartea „Marturisesc Un Botez” – o gasiti si in format pdf).

        Apreciază

        • Am cartea. Dar din cate imi amintesc acolo era vorba de iconomia aplicata ereticilor condamnati. Mai precis romano-catolicilor.
          Aici e vorba de ortodocsi care se afla vrand-nevrand in comuniune cu unii (ierarhi sau preoti) cazuti in erezia ecumenismului.
          Iconomia se aplica cu privire la tolerarea comuniunii cu ecumenistii. Consta in a nu-i considera eretici si a le da timp sa inteleaga si sa se delimiteze de ecumenisti.

          Iconomia aplicata ereticilor condamanti se refera la modul de primire al lor la Ortodoxie.

          Apreciază

        • >”Iconomia aplicata ereticilor condamanti se refera la modul de primire al lor la Ortodoxie.”

          Nu . Iconomia se refera nu la subiectul ereziei particulare tratate in vreun caz (ex: monoteliti, etc) , ci EXCLUSIV la POSIBILITATEA RELAXARII CANOANELOR. Si Canoannele nu se pot relaxa ( prin Iconomie) decat intr-un singur caz: PRIMEJDUIREA VIETII POPORULUI si EXISTENTA FIZICA a BISERICII.
          Ceea ce nu e deloc cazul.
          Eu sunt de acord cu acest „ragaz” ( impropriu si abuziv declarat „iconomie”, fiind de fapt doar o AMANARE). Numai ca acest „ragaz” dureaza de 98 de ani si merge intr-un singur sens: distrugerea Bisericii ( care evident nu poate fi distrusa in esenta, capul ei fiind Mantuitorul, si fiind intotdeauna o mana de drept-credinciosi).
          Ceea ce sustin Gheron Sava si ceilalti e in esenta acest lucru: daca intreruperea comuniunii cu ereticii se realiza acum 10, 29, sau 50 de ani , nu se ajungea azi in aceasta situatie. La ce sa ne mai asteptam si Cat sa mai asteptam, dupa 100 de ani de Ecumenism OFICIAL ?

          Apreciază

        • Justin
          In cartea „Marturisesc un Botez”, scrisa de prof. Gheorghe Metalinos, se vorbeste despre aplicarea sau nu a iconomiei in cazul papistasilor care trec la ortodoxie. Concluzia e ca trebuie botezati.
          Asta vroiam sa spun.

          Problema e ca cei ca monahul Sava Lavriotul sau pr Staicu sunt nedrepti. Ani de zile s-au ploconit si suspus unor ierarhi eretici si acum cand multi au intrerupt pomenirea, vor sa faca toata lumea ca ei.
          Au lipsa de tact si de strategie. Sunt nerabdatori sa faca pe toata lumea eretica.
          Ani de zile, zeci de ani, s-a facut iconomie totala ereticilor necondamnati sinodal/nominal, iar acum vor ca si cei ramasi in comuniune cu acesti eretici sa fie asimilati categoriei celor cu totul eretici din afara Ortodoxiei.

          E adevarat ca nu se face diferenta intre ereticii condamnati si ereticii necondamnati in sfintele canoane.
          Numai ca rezolvarea problemelor bisericesti se facea (conform canoanelor apostolice) de doua ori pe an.

          CANONUL 37 apostolic (SINOADELE PLENARE)

          De doua ori pe an sa fie (întrunit) sinodul episcopilor, si ei sa cerceteze împreuna dogmele dreptei credinte si sa rezolve problemele (contro­versele) bisericesti care se vor ivi: o data, adica, în a patra saptamâna a Cincizecimii, iar a doua oara, în a douasprezecea zi a lui octombrie.

          (34 ap.; 5 sin. 1 ec; 2 sin. 11 ec; 19 sin. IV ec; 8 Trul.; 6 sin. VII ec; 20 Antioh.; 40 Laod.; 18, 73 Cartag.)

          Asadar, episcopii se intalneau de doua ori pe an si rezolvau problemele Bisericii, printre care si cele legate de caderea in erezie a unora. Iar canoanele (atat cele apostolice cat si cele ulterioare) legate de lipsa validitati tainelor, condamnarea comuniunii cu ereticii etc se refereau la eretici deja condamnati de sinoade locale (la inceput) sau ecumenice si locale (ulterior).

          La noi, ereticii nostri ecumenisti, au inca functii in Biserica pentru ca nu i-a indepartat nimeni. Nici nu are cine. Iar canoanele cu referire la invaliditate tainelor lor si la interzicerea comuniunii cu ei nu se pot aplica intocmai ca in cazul ereticilor deja condamnati si indepartati din Biserica (administrativ vorbind).

          Apreciază

        • Ca să fim siguri că un botez e efectuat în conformitate cu canoanele, cei ce vin la Ortodoxie din alte culte ar trebui (re)botezați, după exemplul de aici:
          „3. Şi el a zis: Deci în ce v-aţi botezat? Ei au zis: În botezul lui Ioan.
          4. Iar Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocăinţei, spunând poporului să creadă în Cel ce avea să vină după el, adică în Iisus Hristos.
          5. Şi auzind ei, s-au botezat în numele Domnului Iisus.” (Fapte 19, 3-5).
          Pe de altă parte, e adevărat că ucenicii lui Ioan nu au fost botezați în numele Sfintei Treimi:
          „Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” (Matei 28, 19).

          „Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!”
          (2 Corinteni 13, 13)

          Apreciază

  2. 1) In cazul de fatza, Canoanele Apostolice EXISTENTE sunt f. clare in a defini o erezie, in cazul concret al „rugaciunilor cu ereticii”, definitorii pt „ecumenism”
    O EREZIE CLAR DEFINITA DE CANOANELE APOSTOLICE NU E inca EREZIE fara a fi condamnata de un Sinod ?
    Atunci imi e e teama ca se neaga Canoanele, ca avand (chipurile) nevoie de consfintirea unui Sinod (ca si cand, fara un Sinod, CANOANELE ASPOTOLICE nu ar fi valabile / aplicabile).

    2) Sectele / Ereziile sunt declarate „biserici” de 98 de ani, de Sinoadele BOGreciei, BOR, etc, etc: „celelalte BISERICI ale lui Hristos” ( v. declaratia Sinodului Greciei din 1920, motivand schimbarea Calendarului, pt a sarbatori marile praznice in acelasi timp cu sectele, numite „celelalte BISERICI ale lui Hristos”.)
    Recunoasteti fraza [ din 1920 ] IDENTICA, cu a Sinodului ERETIC din Creta ? )).
    Nu mai este Crezul valabil ( „UNA, Sfanta, Soborinceasca si Apotolica Biserica”) sau nu condamna el suficient de clar erezia proclamata OFICIAL in documentele ECUMENISTE CONTINUE din ultimii 97 de ani (Sinodul BOGreciei, etc) , de cand SECTELE / EREZIILE sunt proclamate „biserici” ( inclusiv de Consiliul Mondial al „bisericilor” ( ereziilor) ) ?!
    Ce se asteapta de la un nou Sinod ? sa ne lamureasca validitatea Crezului ?
    Nu mai e Crezul valabil fara aprobarea unui nou Sinod ?

    3) daca in cazurile „clasice” de erezie, se inventa ceva nou (ne-intalnit pana in acel moment:
    de ex. monofizitism, monotelism, iconoclasm, etc), ce nu era f. clar definit ca erezie sau
    nu era tratat (ca atare) de Sf.Canoane existente, si se astepta hotararea unui sinod,
    in cazul de fatza ( ECUMENISMUL) , ESTE DEJA CONDAMNAT DE
    – SF.CANOANE APOSTOLICE ( „rugaciunile cu ereticii”),
    – CREZUL de la Niceea-Constantinopol ( sectele / ereziile NU SUNT „biserici”, cum le-au declarat OFICIAL ecumesnitii, din 1920, pana azi ),
    – Sinodul ROCOR ( de 50 de ani ),
    – Sf. Ierarh Filaret de New-York( ROCOR) (v. scrisoarea sa despre Marele Sinod adresată patriarhului Athenagoras [ in 1969])
    , de atatia alti ierarhi ( recent si de IPS Serafim de Pireu, IPS Jar, etc, etc).

    Au CANOANELE APOSTOLICE, CREZUL, Sinodul ROCOR , nevoie de vreo re-aprobare / re-confirmare a validitatii lor, de la un nou Sinod ?!

    4) Cazul Sf.Maxim Marturisitorul, cand nu mai erau decat 3 monahi ortodocsi, restul bisericii fiind cazute in erezie. Era „schismatic” / „stilist” Sf.Maxim Marturisitorul ? Se ruga Sf.Maxim cu preoti care pomeneau ierarhi eretici ? Erau acesti din urma preoti „ortodocsi” ?
    Au fost Sf.Nicodim Aghioritul si atatia altii „schismatici”, cand au fost alungati din manastiri (chiar din Sf.Munte) ?
    Au facut Sinoadele mult ulterioare (frecvent, multi ani dupa moartea Sfintilor prigoniti si „anatemizati” de eretici) altceva decat sa consfinteasca / clarifice o stare de fapt
    ( sfintenia si Ortodoxia Sf.Maxim si a celor 2 monahi dimpreuna cu el si EREZIA tuturor celorlalti ) ?

    5) DACA un Sinod se va tine vreodata pt re-re-condamnarea Ereziei Ecumenismului ( condamnat deja de Sinodul ROCOR )

    ( putin probabil: deocamdata se tin lant
    – otravirile episcopilor ortodocsi ant-Creta ( IPS Longhin, PF-ul Gerogiei),
    – caderea suspecta de la inaltime a IPS-ul DAMIAN al Sinaiului, imediat dupa ce a condamnat EREZIA din Creta);
    – ezitarile: ceilalti episcopi greci ( 4 ), Sarbi ( 17 la numar) s.a., ce au refuzat sa semneze ereziile din Creta, insa amana de aproape 2 ani sa isi ia aceasta raspundere – a unui sinod care sa condamne Erezia),

    in acel moment, „schismaticul / stilistul” ( pt unii) Gheron Sava va fi Ortodox si va fi avut dreptate de la bun inceput,
    dreptate consfintita de Sinodul (prezumtiv) anti-Ecumenist ? sau va fi tot „stilist” , pt ca nu s-a rugat cu pomenitorii de eretici ?

    6) Daca acest prezumptiv viitor Sinod pt re-condamnarea Ereziei Ecumenismului NU VA AVEA LOC NICIODATA
    ( extrem de probabil, dupa cat se tergiverseaza lucrurile si dupa cum sunt otraviti episcopii Ortodocsi),
    atunci Gheron Sava va fi in veci „schismatic / stilist” sau Ortodox si aparator al Ortodoxiei ?!
    Iar cei ce pomenit la nesfarsit ierarhii eretici si au sfarsit in acceasta pomenire si comuniune cu ereticii, cum vor fi ?

    7) Cam multi cei care sar sa ii linseze pe Pr Ciprian si pe Gheron Sava, si cam putini cei care apara Ortodoxia. Avea dreptate un preot roman care semnala ca sunt ingrijorator de multi cei infiltrati printre putinii Ortodocsi „anti-ecumenisti”…

    Apreciază

    • Justin, vizavii de recunoașterea sectelor ca ,,bisericii”, diferența este că acum acestea au fost recunoscute și acceptate sinodal, adică la Creta au aprobat sinodal ceea ce ei făceau de multă vreme , ba mai mult decât atât pun in aplicare și supermemorandumul

      Apreciază

      • E vorba doar de „denumirea istorică” (așa scrie în document), că doar și până acuma se zicea „biserica catolică” sau „biserica anglicană” de ex., deși despre catolici știm că sunt schismastici.

        Apreciază

        • „6. Potrivit naturii ontologice a Bisericii, unitatea sa nu poate fi tulburată. Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a altor biserici şi confesiuni creştine eterodoxe, fără a fi în comuniune cu ele (…)
          18. Biserica Ortodoxă, fidelă eclesiologiei sale, identităţii structurii sale interne şi învăţăturii Bisericii primare a celor şapte Sinoade Ecumenice, participând la organismul CMB, nu acceptă nicidecum ideea egalităţii confesiunilor şi în niciun caz nu poate concepe unitatea Bisericii ca pe un compromis interconfesional. În acest spirit, unitatea căutată în cadrul CMB nu poate fi produsul exclusiv al acordurilor teologice, ci şi al unităţii de credinţă păstrată în Sfintele Taine şi trăită în Biserica Ortodoxă.”
          Sursa: http://basilica.ro/sfantul-si-marele-sinod-relatiile-bisericii-ortodoxe-cu-ansamblul-lumii-crestine-document-oficial/

          P.S. Eu nu sunt ecumenist, că nu mă rog împreună nici cu catolicii, nici cu protestanții, nici nu particip la liturgiile catolice, dar mai știu și asta:
          „22. Biserica Ortodoxă condamnă orice tentativă de dezbinare a unităţii Bisericii, din partea unor persoane individuale sau a unor grupuri, sub pretextul păstrării sau a unei presupuse apărări a Ortodoxiei autentice. După cum mărturiseşte întreaga viaţă a Bisericii Ortodoxe, păstrarea credinţei ortodoxe autentice este asigurată numai prin sistemul sinodal, care constituie dintotdeauna, în sânul Bisericii, cea mai înaltă autoritate în aspecte de credinţă şi reguli canonice (canonul 6 al Sinodului II Ecumenic).”
          Sursa: http://basilica.ro/sfantul-si-marele-sinod-relatiile-bisericii-ortodoxe-cu-ansamblul-lumii-crestine-document-oficial/

          Apreciază

        • Ioan C.
          De atata vreme citesti pe aici si nu te-ai lamurit… Te lasi pacalit ca un copil de gradinita.
          „Fără a fi în comuniune cu ele…” Dar comuniunea se realizeaza in documentul care vorbeste despre casatoriile mixte. In momentul in care accepta ca e valabila cununia intre un ortodox si o eretic (de ex.), prin aceasta se introduce comuniune ortodocsilor (a mirelui, a rudelor, prietenilor etc) cu ereticii din partea miresei. Ba mai mult. Se recunosc tainele ereticilor din moment ce nu se gaseste nici un impediment la primirea acestora la Taina Cununiei. Adica se recunoaste ca au botez valabil si implicit celelalte.

          Si prin acest document, in privinta casatoriilor, se contrazic pe ei insisi cand zic ca i-au numit „biserici” doar cu un termen tehnic sau sociologic. Pentru ca daca le recunosti tainele (botezul pt a fi primit un eretic la Taina Cununiei) inseamna ca INTR-ADEVAR II RECUNOSC CA „BISERICA”/„BISERICI”.

          N-are importanta ca ei nu accepta ideea egalitatii confesiunilor. Compromisul se realizeaza prin ce ti-am spus mai sus. Si nu numai.

          Articolul 22 este o condamnare apriori a tuturor celor care ar putea indrazni sa zica ceva despre tradarea lor. Biserica Orotodoxa nu sunt ei, tradatorii!
          Sistemul sinodal a fost facut praf tocmai de ei, la talharia din Creta.
          Pe tot parcursul istoriei crestinismului persoane sau grupuri de ortodocsi au aparat adevarul, atunci cand sistemul sinodal s-a defectat temporar.

          Esti ecumenist pentru ca ii consideri doar schismatici pe romano-catolici si pentru ca accepti sinodul din Creta ca fiind bun.

          Apreciază

        • „5. Cu privire la căsătoriile mixte între ortodocși și ne-ortodocși sau ne-creștini, s-a hotărât:
          i. Căsătoria între ortodocși și ne-ortodocși este interzisă conform acriviei canonice (canonul 72 al Sinodului Quinisext).
          ii. Posibilitatea aplicării iconomiei bisericești cu privire la impedimentele la căsătorie trebuie să fie reglementată de Sfântul Sinod al fiecărei Biserici Ortodoxe Autocefale, conform principiilor stabilite de sfintele canoane bisericești, în spiritul unui discernământ pastoral, astfel încât să servească mântuirii omului.
          iii. Căsătoria dintre ortodocși și ne-creștini este absolut interzisă, potrivit acriviei canonice.
          Sursa: http://basilica.ro/sfanta-taina-a-cununiei-si-impedimentele-la-aceasta-document-oficial/

          Apreciază

        • Nu știu ce să zic, Daniel, eu mă țin de Biserica Ortodoxă oficială pentru că am citit Biblia, mai ales Sfintele Evanghelii, nu ca pocăiții (care citesc îndeosebi Epistolele Sf. Apostol Pavel).
          Iar cineva care citește Sfintele Evanghelii nu poate fi protestant.

          Apreciază

        • Ioan C.
          De ce sa reglementeze ei aplicarea iconomiei?
          Canonul sinodului Trulan spune clar ca sunt interzise casatoriile intre ortodocsi si eretici.
          Nu se poate aplica nici o iconomie, pentru ca erticii nu au botez. Ereticii trebuie botezati.
          Daca accepti casatoriile mixte inseamna ca le accepti botezul si implicit si celelalte taine (inclusiv peotia).
          N-am auzit de nici un Sfant Parinte al Bisericii sa fi aplicat aceasta asa-zisa iconomie.
          S-au gasit ei intr-un sinod neortodox sa stabileasca „iconomii”.

          Apreciază

        • Într-adevăr, canonul 72 Trulan zice:
          „Să nu se îngăduie ca bărbatul ortodox să se lege (prin căsătorie) cu femeia eretică, nici ca femeia ortodoxa să se unească (prin căsătorie) cu un bărbat eretic, ci de s-ar şi vădi că s-a făcut un lucru ca acesta de către vreunul dintre toţi, căsătoria (nunta) să se socotească fără de tărie, şi căsătoria (însoţirea nelegiuită) să se desfacă – căci nu se cade a amesteca cele ce n-au amestecare, nici oii să se împerecheze cu lupul, şi nici părţii lui Hristos cu soarta (ceata) păcătoşilor; iar dacă cineva ar călca cele orânduite de noi, să se afurisească.”

          Am gasit o explicatie pentru iconomie (pogoramant), desi eu personal nu sunt rea multumit de aceasta explicatie:
          „5. În ceea ce privește căsătoriile mixte între ortodocși și ne-ortodocși pe de o parte, și ortodocși și ne-creștini, pe de altă parte:
          a) Căsătoria între ortodocși și ne-ortodocși nu poate fi binecuvântată conform acribiei canonice (Canonul 72 al Sinodului Ecumenic Quinisext din Trulan). Cu toate acestea, ea poate fi oficiată prin îngăduință și dragoste de om, cu condiția ca copiii reieșiți în urma căsătoriei să fie botezați și crescut în Biserica Ortodoxă.”
          Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/marele-sinod-panortodox-programat-pentru-16-27-iunie-2016-o-veste-buna-documentele-de-lucru-vor-fi-facute-publice-documentul-integral-al-temei-sfanta-taina-a-cununiei-si-impedimentele-la-casato/

          Cum nu vad o solutie mai buna, eu ma tin totusi de B.O.R., ca alte alternative (stilismul) nu ma prea incanta!

          Apreciază

  3. Episcopii inca tb pomeniti….ca sa fie oprita pomenirea tb.ca Dumnezeu sa instiinteze un sfant de al Lui…asa s a intamplat si n cazul patriarhului Atenagoras cand atonitii intrerupsera pomenirea si s au dus la un batran cu viata sfanta si acela le a spus:Dumnezeu inca nu m a instiintat sa intrerup pomenirea…..har exista peste tot,restu i de la diavolu,sinaxele astea numa ispite au adus,a spus f clar Iustin Popovici:noul sinod va aduce noi schisme si erezii,are dreptate Teodot aici,eu nu vad smerenie si nici blandete la acesti preoti „nepomenitori”,P Justin a si spus ca vom fi vanduti de pastori adica de episcopi dar n a zis sa intrerupem pomenirea,deja e de ras ce se intampla la noi in biserica,dupa ce ca episcopii au tradat acum se mai dau si preotii in spectacol,ii mustram pe episcopi si atat deocamdata….

    Apreciază

  4. Sfantul Paisie a primit instiintare de la Dumnezeu,la p Bartolomeu n a oprit pomenirea,mai cititi fratilor si voi,cand au schimbat viclean calendaru in 1924 a intrerupt cineva pomenirea?sau asta nu e grav sa sarbatoresti Craciunul mai devreme decat e normal?smeriti va si lepadati parerea de sine,cercetati un pustnic ceva cu viata sfanta sau vb cu p serafim badila ca a fost ultimu duhovnic al P Justin si pomeneste,e cel mai bun preot din tara la ora actuala,are o viata curata si e smerit,altfel smintiti oamenii cum m au smintit si pe mine saccsiv si altii…

    Apreciază

    • În ceea ce privește canonul 15 l-ll Constantinopol nu este sminteala, (depinde cum il intelege fi3care) se aplica pt cădere în erezie ierarhului apostat pina ce acesta se dezice public și cu toată convingerea de rătăcirile sale, acum că mai sunt și alți care interpreteaza după bunul plac este cu totul și cu totul altceva

      Apreciază

  5. 47.Iar sluga aceea care a ştiut voia stăpânului şi nu s-a pregătit, nici n-a făcut după voia lui, va fi bătută mult.
    48. Şi cea care n-a ştiut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, va fi bătută puţin. Şi oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, şi cui i s-a încredinţat mult, mai mult i se va cere.
    56. Făţarnicilor! Faţa pământului şi a cerului ştiţi să o deosebiţi, dar vremea aceasta cum de nu o deosebiţi?
    57. De ce, dar, de la voi înşivă nu judecaţi ce este drept?
    (Lc.12;46-47,56-57)
    Sunt intru totul de acord cu aceasta analiza a exagerarilor Sfintitilor Parinti care au participat la sinaxa clericala de la Roman, realizata de autor cu finete,echilibrata ,clara si concisa.Este o sinteza corecta si pe intelesul tuturor,a concluziilor acesteia ,care s-au dovedit dezastruoase pentru unitatea luptei anti-ecumeniste.
    Imi pare extrem de rau de roadele acestei sinaxe ,pe care Prea Cuviosiile lor,Parintii de la Radeni si ceilalti , nu le-au anticipat,sau au actionat cu buna stiinta fiind convinsi de adevarul celor graite,dar si conform principiului :”cine nu e cu noi,e impotriva noastra.”
    Toate intrebarile pe care le pune autorul,ni le-am pus cu totii,fiind in conformitate cu scrierile Sf.Tedor Studitul.Sunt in acelasi cuget si simtire cu gandirea Parintelui Vasile Iovita,pe care am apreciat-o in toate postarile Sfintiei Sale.
    Deja doi dintre binecredinciosii ortodocsi care au marturisit lupta impotriva ereziilor dovedite la minciuno-sinodul din Creta si care se spovedeau la unul dintre Parintii de la Radeni,s-au intors la duhovnicul lor partas la erezie,dar nu eretic,dezamagiti de lupta surda ,care ravaseste si tulbura cugetele pe frontul anti-ecumenist roman.Este o mare pierdere si probabil sunt si multe altele,nestiute inca.
    Nu toti sunt eretici Prea Cuviosiile Voastre!Nu pot pune acest diagnostic ucigas,pruncilor din bratele mamelor care cu dragoste ii aduc la Sf. Impartasanie la fiecare Sf.Liturghie,copiilor veseli care se apropie cu sfintenie de Sf.Taine,cunoscandu-L pe Domnul Atotmilostiv si dragostea Sa nesfarsita fata de oameni, acesti frati mai mici ai Domnului,cu care trebuie sa ne asemanam,daca dorim sa intram in Imparatia Cerurilor.Nu au acelasi diagnostic de eretic cei care sufera de tot felul de boli degenerative,genetice,autistii si cei care sunt adusi cu nadejde de rude si prieteni la taina Sf.Masluri,sau se afla de ani buni internati in sanatorii si spitale,pe care,nimeni nu doreste sa le viziteze,din cand in cand pentru a aduce o vorba de mangaiere celor aflati pe paturile de suferinta. Nu sunt eretici ,cum i-ati condamnat fara mila, locuitorii satelor, comunelor, micilor orase de provincie,cei care au mai putina scoala decat Prea Cuviosiile Voastre ,Sfintiti Parinti, din extrem de multe motive si nu pot intelege,chiar daca ati avea timp si rabdare sa le explicati,dar vin cu evlavia mostenita de la bunii si strabunii lor, cu credinta la Sf.Biserica.
    Nu sunt eretici,toate persoanele in varsta,care abia se descurca in hatisul vietii zilnice ,si unii dintre ei se impartasesc acasa cu Sf.Taine,datorita imposibilitatii de a parasi casa de ani de zile,datorita bolilor.
    Categorisiti deja ca eretici, cei care alcatuiesc pliroma ortodoxa ramasa captiva in jurul Parintilor care nu au incetat pomenirea ierarhului,vor ramane in continuare alaturi de acestia ,intrucat nimeni nu intra acolo unde este dezbinare si dusmanie,intrucat toti cauta pacea, bucuria si smerenia , lucrarea poruncilor si ascultarea de Sfânta Scriptură, de Sfinții Părinți și de deciziile Sinoadelor Ecumenice ale Bisericii,intelegand lupta antiecumenista intr-un mediu prielnic aducerii inaltelor roade duhovnicesti.
    Sa nu uitam ca nici libertatea, nici gandirea, desi foarte importante, nu constituie trasatura cea mai valoroasa a omului ca fiinta creata dupa chipul lui Dumnezeu, ci iubirea. De ce? Pentru ca prin iubire se manifesta in mod deplin chipul lui Dumnezeu in om. “In voi insiva – spune Sfantul Grigorie de Nyssa – voi vedeti gandirea si o credeti imitatie a Celui Care cu adevarat este Spirit si Cuvant (Logos). Domnul este, de asemenea, Iubire si izvor de iubire… Deci, daca iubirea lipseste, toate trasaturile chipului din noi sunt deformate” A iubi chiar si pe vrajmasi (dupa porunca Evangheliei) inseamna, deci, a fi cu adevarat liber si nelimitat de atitudini negative sau stari egoiste. O astfel de iubire duhovniceasca se aseamana cu iubirea milostiva si infinita a lui Dumnezeu.
    35.Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?
    36. Precum este scris: „Pentru Tine suntem omorâţi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de junghiere”.
    37. Dar în toate acestea suntem mai mult decât biruitori, prin Acela Care ne-a iubit. ( Romani 8; 35-37)

    Apreciază

  6. Pingback: Gura preotului îngrădit de erezie adevăr grăiește – fără să vrea – Daniel Vla – Ortodoxie, Țară, Românism

  7. Pingback: Schismaticul la schismatici trage – Daniel Vla – Ortodoxie, Țară, Românism

  8. Si voi aruncati actele antihristice cnp cipuri tot ca de asta vi s-a intunecat mintea si nu va luati dupa Anathema ROCOR si nu aveti limita in iconomia voastra.

    Apreciază

    • Catalin1
      Pai daca stai stramb si judeci drept, nu sunt sub anatema.

      Anatema zice:

      „….De aici anatema – si celor ce comunica in mod constient cu ereticii amintiti sau sustin, propaga si iau apararea ereziei ecumeniste proaspat aparute a acestora sub pretextul pretinsei iubiri fraterne sau presupusei uniri a crestinilor scindati!”

      A comunica sau a fi in comuniune in mod constient inseamna sa crezi in aceleasi erezii ca si ecumenistii si sa impartasesti aceleasi idei in mod cu totul constient.
      Daca cineva e inca in comuniune cu un ecumenist, din frica, din ezitare, din rabdare, dintr-o anumita strategie, acela nu cade sun anatema.

      Nu fiti ingusti la minte condamnand pe toata lumea!
      Sper sa nu te apuci si tu sa-mi torni aici toate convingerile tale ca suntem intunecati etc si sa nu te mai opresti din scris, cum au facut si altii.

      Apreciază

  9. Pingback: O afirmație falsă (sau cel puțin incompletă) și un adevăr aproximativ la sinaxa de la Negrești Oaș – Daniel Vla – Ortodoxie, Țară, Românism

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s