Imagine: teoriisecrete.ro
Toate cazurile în care Sfinții Părinți spun să fugi și să nu ai părtășie cu ereticii se referă, în general, la eresuri vădite și deja condamnate de un Sinod[1]. Așadar, Filioque a fost condamnat la Sinodul din 867, și deci, pe drept Părinții la 1274 au întrerupt pomenirea Patriarhului Vekkos atunci când acesta vroia să impună pomenirea Papei; arianismul era deja condamnat la 325, iar cei ce pe timpul Sfântului Atanasie au întrerupt pomenirea lor după Sinod, pe drept numindu-i eretici; monofizitismul era condamnat pe timpul Sfântului Eftimie cel Mare de Sinodul IV Ecumenic și, cu toate acestea, Sfântul Eftimie nu a tăiat pomenirea decât după ceva timp; Sfântul Maxim nu a tăiat pomenirea decât după ce a reușit să adune un Sinod în Africa, iar Sfântul Sofronie nici nu a tăiat deloc pomenirea celorlalți patriarhi care susțineau monotelismul înainte de Sinodul Ecumenic al VI-lea; iconoclasmului era deja condamnat când Sfântul Teodor Studitul îi numește pe toți eretici și aplică acrivia fata de toți; Sfântul Chiril al Alexandriei nu taie pomenirea episcopilor ce aveau comuniune cu Teodor al Mopsuestiei și Diodor de Tars, aceștia nefiind condamnați nominal de un sinod, ci aplică iconomia înainte de Sinodul V Ecumenic unde au fost condamnate tezele lor; Sfântul Teodor face iconomie cu cei ce pomeneau pe adepții sinodului adulterin, cu toate ca aceasta nu constituia o erezie înainte de un Sinod. Deci iată ca iconomia s-a aplicat înainte de Sinoade în general, iar acrivia după Sinoade. Deci nu avem dreptul să condamnăm noi ca eretici pe nici un ierarh sau pe vreun preot care îl pomenește pe un ierarh care propovăduiește o erezie, ci doar să ne îngrădim de erezia lui prin nepomenire și atât. Nu-l putem numi eretic deoarece numai un Sinod o poate face, iar noi nu osândim înainte de Sinod, ci doar ne îngrădim de erezie sau îl sancționăm până va fi judecat de un Sinod. Se face o confuzie voită între ereziile condamnate și necondamnate și se face schismă în Biserică, prin ruperea de Biserica și nu de erezia unor episcopi. Deoarece, înainte de a fi condamnată o erezie, ecumenismul fiind erezia ereziilor, considerăm anticanonic ca toți care pomenesc un astfel de Episcop, chiar dacă ei nu sunt de acord cu ecumenismul sau chiar vorbesc împotriva lui, sunt eretici și căzuți, ceea ce constituie o mare viclenie a diavolului pentru a face schismă în Biserică. Căci pe care nu i-a putut înșela să-i despartă de Biserica prin erezie, caută să-i despartă prin schismă și anume pe cei mai râvnitori care nu au cunoștințe prea multe sau pe cei cu mintea prea ascuțită care, în loc să se vindece prin citirea Pidalionului și a Sfinților Părinți, și-au tăiat mintea în Canoane și în cuvintele Sfinților Părinți. Căci diavolul fiind șiret îi îndeamnă, să zidească osteneala peste poruncă, cum zice psalmistul, adică să-și piardă toata osteneala prin neștiință, nechibzuință și interpretarea Canoanelor cu răutate și patima. Dacă vor zice unii, că toate ereziile care sunt în ecumenism sunt deja condamnate, aceasta este adevărat, căci altfel nu opream pomenirea, dar ecumenismul în sine nu a fost condamnat decât de un sinod local. Dar erezia aceasta luând o amploare atât de mare, ecumenică, este nevoie de un Sinod adevărat Sfânt și Mare, nu ca cel eretic din Creta și nu de un simplu sinod local cum a fost cel din Africa sau Roma pe timpul Sfântului Maxim sau ca cel din America. Deci, nu trebuie sa ne grăbim să osândim noi toată Biserica ca și căzută în erezie, să cădem în schisma stilistă a calendarului și să ne căutăm arhierei ortodocși în alta parte; deoarece, îi avem în Biserica Universală Ortodoxă dar care nu s-au adunat, încă, într-un SINOD ECUMENIC ADEVĂRAT, și care sperăm să fie în viitorul apropiat. Dacă nu procedăm așa, vom face din întreruperea pomenirii o schismă, schisma Sinodului din Creta. Să ne apere Dumnezeu și Preacurata Sa Maica de o cădere ca aceasta, ca în loc să vindecăm și să apărăm Biserica de schisma și dezbinări, așa cum spune Canonul15, noi să facem mai multă dezbinare și ură în Biserică. Să stăm cu frică și să luăm aminte, să ne luptăm după legile jocului, astfel vom ieși în afara Bisericii, așa cum au mai făcut mulți. Dacă suntem picioare sau mână să nu ne punem în locul Capului și să judecăm noi toată Biserica, înainte de a folosi toate mijloacele de a întruni un Sinod cu adevărat Ortodox, care să condamne Sinodul din Creta și pe cei ce l-au adunat și aprobat. Numai așa vom putea să-i numim eretici cu adevărat și să aplicăm acrivia prevăzută de Sfintele Canoane și de Sfinții Părinți. Până atunci, nepomenirea este doar o metodă de luptă împotriva ereziei (cea mai eficientă – n.n.), dar nu însăși condamnarea ereziei și a ereticilor. Dumnezeu să binecuvânteze această luptă sfântă în limita Sfintelor Canoane și a Sfinților Părinți. Cu dragoste și stima pentru adevărații luptători ai lui Iisus Hristos. Amin.
Ieroschimonah Paisie Prodromitul
17 mai 2018, Înălțarea Domnului
[1] Asta nu înseamnă că dacă un eretic nu a fost condamnat poate fi frecventabil sau că putem încuraja comuniunea cu el fără posibile consecințe în plan duhovnicesc, ci că se poate aplica iconomia după exemplele de mai jos pentru a feri de schismă (n.n.)
Sursa: ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com
Spune părintele Paisie:
„Dacă vor zice unii, că toate ereziile care sunt în ecumenism sunt deja condamnate, aceasta este adevărat, căci altfel nu opream pomenirea, dar ecumenismul în sine nu a fost condamnat decât de un sinod local. Dar erezia aceasta luând o amploare atât de mare, ecumenică, este nevoie de un Sinod adevărat Sfânt și Mare, nu ca cel eretic din Creta și nu de un simplu sinod local cum a fost cel din Africa sau Roma pe timpul Sfântului Maxim sau ca cel din America”
Sinodul ROCOR (Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Graniţelor) a condamnat ecumenismul în sinod local în luna august a anului 1983, la Vancouver. E adevărat că a fost doar un sinod local cu un număr mic de episcopi și este adevărat că pentru a avea autoritate în toată Biserica Universală trebuie să fie recunoscut ca atare de pliroma Bisericii, de credincioși sau prin validarea lui de către un Sinod Ecumenic.
Numai că, majoritatea ortodocșilor mărturisitori recunosc autoritatea și valabilitatea acestui sinod. Cu alte cuvinte, pliroma trează a Bisericii a validat autoritatea acestui sinod. Mai există și pliroma adormită, care încă nu ia aminte și încă nu e preocupată de ecumenism și de condamnarea lui. Aceasta parte a pliromei urmează să se trezească (prin convocarea unui sinod ecumenic probabil) ori dacă nu, dacă vor continua în nepasare sau mai rău, sfârșind prin a se uni cu ereticii condamnați deja, va fi aruncată afară din Biserică.
Așadar, la fel ca în anul 867, în sinodul ale cărui hotărâri au fost confirmate la sinodul așa-numit al VIII-lea Ecumenic, din 879-880, tot pe timpul Sfântului Fotie cel Mare (la fel ca și primul), care a condamnat erezia filioque, tot așa și Sinodul ROCOR, ce a fost acceptat în fapt de cam toată pliroma luptătoare a Bisericii, are valabilitate și autoritate.
La fel ca și atunci, și în 1983, a fost condamnată erezia, dar nu ereziarhii nominal (deși în 867 a fost caterisit și papa Nicolae I pentru amestecul necanonic în Bulgaria).
Biserica a aplicat iconomia pentru Apus, deși acolo încă existau eretici care credeau și mărturiseau erezia filioque și asta din 867 sau 880 când a fost recunoscută oficial condamnarea ereziei, până în 1054, când Biserica i-a aruncat în afara ei pe toți ereticii paistași și pe cei care i-au urmat.
În toată această perioadă de 174 de ani, dacă Apusul ar fi avut creștini neadormiți, s-ar fi putut opri pomenirea papilor eretici sau episcopilor locali eretici ce promovau filioque. În acest fel s-ar fi putut încerca salvarea Bisericii Romei și poate s-ar fi reușit.
După sinodul din 1983 sau după ce pliroma luptătoare a luat cunoștință de condamnarea și anatemizarea ecumenismului și a ecumeniștilor (dar fără să fie condamnat vreun nume) s-a aplicat și încă se mai poate aplica iconomia asupra ecumeniștilor. Însă datoria creștinilor ortodocși conștienți este să combată erezia, prin diferite forme, dintre care, cea mai eficientă fiind întreruperea pomenirii ierarhilor ecumeniști.
“Anatema – celor care se ridica impotriva Bisericii Ortodoxe si sustin ca Biserica lui Hristos s-a impartit in asa-zise “ramificatii”, ce difera una de alta dupa doctrina si modul de viata, sau ca Biserica nu a existat in chip vazut, ci se va constitui abia in viitor, cand toate “ramificatiile”, sau partile, sau confesiunile si chiar toate religiile se vor uni intr-un singur trup. Anatema – si celor care nu deosebesc Preotia si Tainele Bisericii de “preotia” si “tainele” ereticilor, dar afirma ca botezul si euharistia ereticilor ar fi suficiente pentru mantuire. De aici anatema – si celor ce comunica in mod constient cu ereticii amintiti sau sustin, propaga si iau apararea ereziei ecumeniste proaspat aparute a acestora sub pretextul pretinsei iubiri fraterne sau presupusei uniri a crestinilor scindati!”
Mai zice părintele Paisie:
„Deci nu avem dreptul să condamnăm noi ca eretici pe nici un ierarh sau pe vreun preot care îl pomenește pe un ierarh care propovăduiește o erezie, ci doar să ne îngrădim de erezia lui prin nepomenire și atât. Nu-l putem numi eretic deoarece numai un Sinod o poate face, iar noi nu osândim înainte de Sinod, ci doar ne îngrădim de erezie sau îl sancționăm până va fi judecat de un Sinod.”
Poate exprimarea nu este tocmai ceea ce a vrut să spună pr. Paisie sau, în caz contrar, greșește.
Nu-l putem numi eretic pe un preot (sau episcop) care pomenește, dintr-o anumită iconomie pe un episcop (sau mitropolit) eretic/ecumenist, pentru că nu este în comuniune în mod conștient cu el, după cum spune anatema ROCOR de mai sus. Comuniune însemnând, după cum se observă și din scrisorile Sfântului Teodor Studitul, identitate de credință și nu pomenirea din iconomie/strategie sau dintr-o anumită frică, până la un timp.
Însă din citatul părintelui Paisie reiese că nici pe episcopul ce propovăduiește o erezie nu-l putem numi eretic.
Dar cum se numește un om care propovăduiește o erezie, crede în ea și o aplică sau semnează acte eretice?! Dacă nu e eretic atunci ce e? Un frate încă necondamnat? Nicidecum! Este un eretic ieșit din trupul tainic al Bisericii, dar care încă se află formal între ortodocși, așa cum am arătat în articolul:
Răspuns la întrebarea dacă ereticii (ecumeniști) necondamnați sunt în Trupul Bisericii sau nu
De altfel, canonul 15 I-II Constatinopol (861), tot din timpul Sfântului patriarh Fotie cel Mare, spune :
…..cei ce se despart pe sine de comuniunea cea cu întâiul stătător al lor pentru oarecare eres osândit de sfintele Sinoade, sau de Părinţi, fireşte [de comuniunea] cu acela, care propovăduieşte eresul în public, şi cu capul descoperit îl învaţă în biserică…. Căci ei nu au osândit pe episcopi, ci pe pseudo-episcopi şi pe pseudo-învăţători, şi nu au rupt cu schisma unitatea Bisericii, ci s-au silit să izbăvească Biserica de schisme și de dezbinări.
Deci întrerupând pomenirea/comuniunea osândim pe episcopul respectiv, care în mod logic este eretic, căci „propovăduieşte eresul în public”.
Daniel Vla - Ortodoxie, Țară, Românism 
În legătură cu Sinodul local ROCOR, spuneți: ,,majoritatea ortodocșilor mărturisitori recunosc autoritatea și valabilitatea acestui sinod”. Așa este! Și părintele Paisie recunoaște atât autoritatea, cât și valabilitatea Sinodului local. Nu neagă aceste atribute! Spune altceva: ,,erezia aceasta luând o amploare atât de mare, ecumenică, este nevoie de un Sinod adevărat Sfânt și Mare”. Adică este nevoie de un Sinod panortodox pentru a condamna panerezia! Altfel, de ce tot vorbim de întrunirea unui astfel de Sinod dacă erezia a fost deja condamnată, iar condamnarea receptată panortodox?!
ApreciazăApreciază
Daca majoritatea ortodocsilor marturisitori recunosc autoritatea si valabilitatea sinodului ROCOR inseamna ca hotararea lui are valoare ecumenica. Toata lumea ortodoxa, vie, il recunoaste, deci are autoritate universala in Biserica.
Dar un sinod ecumenic sau panortodox trebuie sa se faca pentru a-i condamna pe marii ereziarhi nominal, pentru a pune capat autoritatii lor administrative in Biserica, pentru a stopa raspandirea ereziei ecumenismului printre ortodocsi.
La fel ca in disputa trecuta, cu a fi sau a nu fi in Trupul Bisericii…
ApreciazăApreciază
Si apoi e posibil sa nu se faca chiar nici un sinod, dar oficialii se vor compromite atat de mult incat harul nu va mai lucra nici macar din iconomie dumnezeiasca.
ApreciazăApreciază
Spuneți: ,,Însă din citatul părintelui Paisie reiese că nici pe episcopul ce propovăduiește o erezie nu-l putem numi eretic”.
Însă părintele Paisie spune: „Deci nu avem dreptul să condamnăm noi ca eretici pe nici un ierarh sau pe vreun preot care îl pomenește pe un ierarh care propovăduiește o erezie, ci doar să ne îngrădim de erezia lui prin nepomenire și atât”. Aici părintele expune o altă idee decât cea surprinsă de dvs. Anume că nu putem numi eretic un ierarh sau un preot prin simplu fapt al pomenirii unui ierarh propovăduitor al ereziei (eretic necondamnat), așa cum fac ,,supercorecții”. Nu reiese de aici că propovăduitorul ereziei nu ar fi eretic. Nu acest lucru urmărește părintele Paisie să evidențieze, ci ,,să ne îngrădim de erezia lui prin nepomenire și atât”.
ApreciazăApreciază
Pai, va inselati.
Spune si ce ziceti sfintia voastra, dar zice si:
„ ci doar să ne îngrădim de erezia lui prin nepomenire și atât. Nu-l putem numi eretic deoarece numai un Sinod o poate face, iar noi nu osândim înainte de Sinod, ci doar ne îngrădim de erezie sau îl sancționăm până va fi judecat de un Sinod.”
Special am evidentiat cu alta culoare partea asta din citat (in articol).
Care „erezia lui”? A ierarhului care spune o erezie. Si ca dovada ca vorbeste tot de acelasi in continuare sunt cuvintele: „ci doar ne îngrădim de erezie sau îl sancționăm până va fi judecat de un Sinod.
Pe cine sanctionam? Pe ierarhul care propovaduieste o erezie.
M-am uitat cu atentie pe text si asa spune.
Poate e o exprimare gresita, dar asa reiese.
In prima parte a citatului dat de mine in articol vorbeste de cei care pomenesc un ierarh ecumenist, si in a doua parte vorbeste de ierarhul ecumenist care n-ar trebui osandit ca eretic.
ApreciazăApreciază
Cred că exprimarea nu este cea mai potrivită. Lasă loc acestei interpretări.
ApreciazăApreciază
Probabil, eu n-am facut o acuzatie, ci doar am comentat textul.
ApreciazăApreciază
Recomand preotului Tudor sa foloseasca un limbaj decent, daca tot zice ca e preot. Disputele se pot purta si pe un ton civilizat si mai ales fara anatematizari si blesteme. Nu face cinste nimanui un asemenea limbaj.
ApreciazăApreciază
Un raspuns pentru preotul Tudor
Daca papa care statea pe tronul Romei in 1054, Leon al IX-lea a fost antemizat nominal de patriarhul Mihail I Cerularie, impreuna cu sinodul Bisericii Constatinopolului si toate celelalte patriarhii ale Rasaritului (Ierusalim, Antiohia, Alexandria) au fost de acord cu anatemizarea acelui papa, acest lucru a echivalat cu o hotarare universala in Biserica.
Din acel moment harul a incetat sa lucreze la episcopul Romei si la clericii care au ramas in comuniune cu el.
Apoi alte sinoade au anatemizat nominal pe papii de mai tarziu.
Nu trebuie nominalizati milioane si si sute de milioane de eretici, ci doar marii erezarhi, iar cei ce raman in comuniune cu ei, numai dupa o asemenea condamnare universala a Bisericii, cad automat sub aceeasi condamnare.
ApreciazăApreciază
Un alt raspuns pentru preotul Tudor.
Putin imi pasa mie cine ma jigneste. Cine ma jigneste se pagubeste singur, dovedind ca nu e in stare sa poarte un dialog decent. Mai ales daca cica e preot.
„Nominalul”, condamnarea nominala si universala in Biserica este necesara pentru a avea un motiv intemeiat, un punct de plecare al caderii prin comuniune (teoria vaselor comunicante).
Pana atunci, e total nedrept sa condamni pe toata lumea care e in comuniune cu ereticii ecumenisti, chiar daca ecumenismul a fost condamnat, la general, de un sinod local.
Daca ar fi asa, si caderea prin comuniune s-ar face de la condamnarea acelui sinod local, ar insemna ca din 1983 sau imediat ce lumea ortodoxa a luat la cunostinta de acea anatema a ROCOR si a fost de acord cu ea, harul nu a mai existat in Biserica decat poate in ROCOR. Dar si ROCOR-ul era indirect in comuniune cu celalte patriarhii unde erau multi ierarhi ecumenisti si ar fi insemnat ca se anatemizau si pe ei insisi.
ApreciazăApreciază
Si daca ecumenismul cuprinde in sine mari erezii deja condamnate, ceea ce e adevarat, si teoriile voastre ar fi valabile, chiar si fara anatema ROCOR, harul ar fi fost demult evaporat din Biserica. De o suta si ceva de ani, de exemplu, Biserica Constantinopolului cu care eram in stransa comuniune si noi romanii, n-ar mai fi avut har. Preotii hirotoniti n-ar mai fi fost preoti, botezurile nu ar mai fi fost valabile, Impartasania era doar paine si vin etc.
Dar har a fost, stand marturie pentru asta multimile de sfinti din secolul 20.
Si asta dovedeste ca este nevoie de o excludere oficiala a Bisericii universale pentru a fi valabila caderea prin comuniune si lipsa totala a harului.
ApreciazăApreciază
Un al treilea raspuns pentru preotul Tudor
Ma pregateam de un raspuns si pentru articolul „Un alt aiurit”. Parca asa era titlul. Dar vad ca a fost sters. Era bine sa fie lasat, in ciuda jignirilor, sa pot da un raspuns lamuritor.
Eu tocmai asta am spus, ca ecumenistii nu sunt in Trupul Bisericii, dar in forma vazuta a Bisericii sunt prezenti, au autoritate si harul lucreaza, NU pentru ca ei au har, ci pentru ca Dumnezeu are mila de popor si asteapta ca TOATA Biserica sa decida excluderea lor, a ecumenistilor.
Si ca dovada ca nu am spus din capul meu, ci am sintetizat ce am inteles, este si parerea identica a lui Vladimir Moss completand un citat din Arhiepiscopul Averchie Tausev:
,,Un episcop eretic este condamnat imediat ce îşi predică erezia în mod public şi fără de ruşine. El este depărtat de trupul mistic al Bisericii de mâna invizibilă a Capului şi Marelui Preot al ei, Domnul Iisus Hristos. Căci Domnul și numai Domnul are ״cheile morţii şi ale iadului״. În vreme ce este tăiat în mod invizibil de trupul mistic al Bisericii, ereticul poate rămâne o vreme membru al organizaţiei vizibile a acesteia”.
Daca „borna” de delimitare a harului e Creta, de ce luati voi ca reper anatema data in 1983 de ROCOR? Sau anatema rusilor de la Vancouver s-a activat doar dupa sinodul din Creta, in 2016?!
ApreciazăApreciază
@pr. Claudiu
„Altfel, de ce tot vorbim de întrunirea unui astfel de Sinod dacă erezia a fost deja condamnată, iar condamnarea receptată panortodox?!” – pentru ca sunteti kiprianist(i).
@danielvla
„Daca papa care statea pe tronul Romei in 1054, Leon al IX-lea a fost antemizat nominal de patriarhul Mihail I Cerularie, …” – sinodul condus de patriarhul Cerularie in 1054 NU l-a anatematizat nominal pe papa (care oricum murise intre timp, dar ei nici nu stiau)
„„Nominalul”, condamnarea nominala si universala in Biserica este necesara pentru a avea un motiv intemeiat, un punct de plecare al caderii prin comuniune (teoria vaselor comunicante).” – pe ce texte patristice te bazezi?
„Dar si ROCOR-ul era indirect in comuniune cu celalte patriarhii unde erau multi ierarhi ecumenisti si ar fi insemnat ca se anatemizau si pe ei insisi.” – ROCOR-ul a reusit cu adevarat limpede incredibila si trista „performanta” de a se anatematiza singura in 1994, atunci cand a intrat in comuniune cu sinodul demonicului Ciprian de Oropos si Filii, primind ca „ortodoxa” ecleziologia acestuia.
„Eu tocmai asta am spus, ca ecumenistii nu sunt in Trupul Bisericii, dar in forma vazuta a Bisericii sunt prezenti, au autoritate si harul lucreaza, NU pentru ca ei au har, ci pentru ca Dumnezeu are mila de popor si asteapta ca TOATA Biserica sa decida excluderea lor, a ecumenistilor.” –––- deci sa inteleg ca exista Taine si in afara Trupului Bisericii?
ApreciazăApreciază
Cristian D,
Intuiam eu ca esti dintre cei ce neaga harul in restul Bisericii.
Iti raspund:
1 – Sinodul lui Mihail I Cerularie stia de moartea papei si totusi l-a anatemizat.
Citez dintr-un site greco-catolic, care nu poate fi banuit de partinire ortodoxa:
„Totodată, a sosit la Constantinopol vestea încetării din viaţă a Papei Leon al IX-lea, intervenită pe data de 19 aprilie 1054, veste care a stimulat şi mai mult încăpăţânarea patriarhului. Urmare a acestei desfăşurări a evenimentelor, delegaţii Romei, cu deosebire cardinalul Humbertus, şi-au pierdut răbdarea şi, grăbiţi, au hotărît ruptura, deşi, prin moartea papei, mandatul lor a încetat şi prin ceea ce au hotărît, şi-au depăşit atribuţiile. Aşa că, sâmbătă, 16 iulie 1054, la începutul Liturghiei, au depus pe altarul catedralei Sfânta Sofia, bula prin care i-au excomunicat pe Leon de Ohrida, Niceta Pectoratul, cancelarul Nichifor şi pe toţi adepţii lor, declarându-l pe patriarh depus. În ziua următoare, delegaţia papei a părăsit Constantinopolul.58)
Excomunicarea l-a întărâtat pe patriarh şi mai mult şi, în loc să-l doboare, i-a grăbit triumful, stârnind o revoltă împotriva împăratului fiindcă a fost de partea Romei; acesta, pentru a nu-şi pierde coroana, i-a trimis patriarhului o scrisoare de scuze şi a consimţit la întrunirea unui sinod, convocat de patriarh pe data de duminică, 24 iulie1054, la care au participat 12 mitropoliţi şi 2 arhiepiscopi. Acest sinod a pronunţat „anatema maranata” împotriva Papei Leon al IX-lea decedat, a Cardinalului Humbertus, a delegaţilor şi a întregii Biserici romane şi a întors spre latini toate plângerile cuprinse în bula de excomunicare.59) Edictul sinodal a împrumutat textual primele fraze din enciclica lui Fotie către episcopii din Orient şi îi acuză pe occidentali că-şi rad barba, că au adus pe Filioque, interzic căsătoria clericilor, se servesc de azimă la consacrarea euharistiei. Problema azimei l-a preocupat în mod deosebit pe Cerularie.”
Pe papa Leon al IX-lea oricum l-au scos din diptice, de atunci, si numele niciunui papa nu a mai fost adaugat in diptice pana la patriarhul de trista amintire Atenagoras, care cica ar fi „ridicat” anatemele date asupra papistasilor in 1965.
Nu aveau cum sa nu aiba nimic cu papa, tocmai decedat, din moment ce chiar el ii trimisese pe cei doi (Humbert si Petru de Amalfi):
„Atitudinea Papei Leon al IX-lea în faţa acestui vandalism a fost, pe linia marilor tradiţii ale Romei apostolice, deosebit de energică. Prin scrisoarea In terra pax hominibus din 2 septembrie 1053, fără să discute meschinele acuzaţii ale grecilor, a pus chestiunea primatului Bisericii romane şi pe Cerularie în situaţie de a-l recunoaşte…….
…….papa acceptă propunerea şi, ca urmare, în ianuarie 1054, trimite o delegaţie, în frunte cu cardinalul Humbertus de Silva Candida şi arhiepiscopul Petru de Amalfi, persoane nu prea fericit alese pentru o astfel de misiune, dat fiind, îndeosebi, temperamentul violent şi antipatia cardinalului german faţă de greci.”
Sursa: http://www.bru.ro/istorie/cat-si-ort-capitolul-4/
2 – Cand vorbesc de condamnarea nominala si care este inceput al caderii din Biserica prin comuniune, al celor ce urmeaza ereticii condamnati, ma bazez pe toate hotararile sinoadelor ecumenice care au condamnat mari ereziarhi.
3 – Din cate stiu Ciprian de Filipi era stilist. Nu cunosc prea multe amanunte…
4 – Nu exista taine in afara Bisericii. Tainele se savarsec in Biserica spre folosul poporului nestiutor, asta desi ereticii ecumenisti sunt in afara ei. Dumnezeu savarseste tainele, nu ecumenistii. Ei sunt doar unelte temporare (pana la condamanarea lor oficiala) ale lui Dumnezeu.
ApreciazăApreciază
1. Despre anatematizarea papei la 22 iulie 1054 (din John Karmiris, The Schism of the Roman Church):
„After this previously unheard of and impious venture of the Latins, and in the midst of
the common indignation, and uprising of the Orthodox, the Patriarch Michael Cerularius called together instantly on the 20th of July, 1054 a resident large synod which put under anathema the «sacrilegious and abominable document» (Latin anathematisation) that was thrown on the holy altar, as well as those who wrote and consented to it. He avoided, however, excommunicating the Ρope (26) .
26. – Migne P. G. 120, 736/48. Mansi, Council, 19, 812/21. C. Will. op. cit. p. 155/68. See the opinion of the Patriarch of Cοnstantinοple Jozeph about this Synod in A. Demetrakopoulo History of the Schism, p. 26 ,seq.
Cred ca Karmiris e ceva mai credibil decat greco-catolicii.
2. Sinodul VII Ecumenic, in textul sau final, nu a anatematizat niciun iconoclast nominal. Ce sa intelegem de aici, ca a avut vreo hiba? Nu cumva noi astazi nu mai avem niciun fel de frica de Bunul Dumnezeu si ne tot gasim indreptatiri care mai de care mai penibile si adaptam adevarurile de credinta dupa bunul nostru plac?
3. Stilist sau nu, ecleziologia lui (sau variatiuni pe tema ei) ati imbratisat-o voi toti (atat axa Chirila-Zisis-Vulcanescu cat si Savva-Staicu). Asta am inteles si eu limpede mai de curand.
Un punct de plecare despre ecleziologia kiprianita:
Dă clic pentru a accesa anathema_cyprianite_heresy.pdf
4. Pai ai spus ca ecumenistii sunt in afara Trupului tainic al Bisericii, dar Harul lucreaza prin ei, avand Taine valide. Deci exista Taine, in viziunea ta, si in afara Trupului Tainic al Bisericii (Biserica-Trup).
ApreciazăApreciază
Cristian D,
1 – Nu stiu daca e asa. Textul ala e destul de simplist. Trebuie cautate surse in greaca veche.
Spune ca au anatematizat documentul latin si pe cei ce l-au semnat, dar a evitat sa-l excomunice pe papa.
Dar cum vine asta, ii scoate numele papei din diptice si nu-l excomunica? Scoterea din diptice ce inseamna? Cine stie daca asta nu e o varianta a ecumenistilor tocmai pentru a justifica apropierea de romano-catolici.
Si daca nu l-a anatemizat el pe cel ce tocmai murise si care avusese pretentii la primatul in Biserica, atunci Atenagoras ce a pretins ca a ridicat? Doar anatemele asupra documentului latin si asupra delegatiei lui Humbert?!
In realitate intrega adunare papistasa a fost condamnata, atunci si mai tarziu.
Ca dovada stau si cuvintele patriarhului Mihail Cerularie:
„Călugării lor folosesc grăsimi de porc şi se hrănesc cu slănină; brânza este permisă în prima săptămână din Postul Mare. Consumă carne miercurea, brânză şi ouă vinerea, iar sâmbăta postesc toată ziua… La ei, doi fraţi pot să se căsătorească cu două surori. La Liturghie, unul dintre miniştri mănâncă azimă şi dă celorlalţi sărutarea păcii. Episcopii lor poartă inel în deget; este, zic ei, un semn al legăturii cu Biserica lor. Când fac botezul nu fac decât o singură imersiune şi umplu cu sare gura botezatului(?!!).Ei nu vreau să venereze moaştele sfinţilor (?!!). Unii dintre ei refuză să dea cult sfintelor icoane (?!!)… Ei fac încă multe alte lucruri, pe care ar fi prea mult să le enumerăm”.60) În tratatul Despre franci şi ceilalţi latini, atribuit iniţial în mod greşit lui Fotie, dar care a fost inspirat chiar de Cerularie, sunt enumerate 33 de critici la adresa latinilor, dintre care dăm şi noi aici câteva mostre: „Intrând în biserică, latinii se prostern la pământ mornăind, apoi fac pe pământ cu degetul o cruce pe care o sărută, se ridică şi încep rugăciunea. Ei nu o numesc pe Maica Domnului Theotokos, ci numai Sfânta Maria. Ei mănâncă arici, broaşte ţestoase, ciori, corbi, pescăruşi, şacali, şoareci. Ornatele episcopilor şi ale preoţilor lor sunt multicolore, de mătase, în loc să fie de lână. Episcopii lor poartă mănuşi, fac semnul crucii cu cinci degete, degetul cel mare singur atingând faţa etc. etc.”
Acestea toate dovedesc ca patriarhul ortodox si sinodul lui nu-i considerau o masa de nevinovati pe cei ce-l urmau pe papa si ca cel mai probabil condamnarea s-a extins la intreaga adunare papistasa.
2 – Ia uite aici un text din sinodicon din perioada iconoclasta sau imediat dupa triumful Ortodoxiei:
Celor ce stăruie în erezia iconoclastă, ce e de fapt apostazie hristoclastă, şi nici nu voiesc să
fie duşi la mântuire prin legea lui Moise, nici nu aleg să trăiască evlavios după învăţătura
apostolică, şi nici nu sunt convinşi să lepede greşala lor prin pildele şi sfaturile Părinţilor, nici
sunt mişcaţi de armonia fiecărei părţi a Bisericii lui Dumnezeu ecumenice, ci o dată pentru
totdeauna s-au supus sorţii jidovilor şi păgânilor [lit.: grecilor]; căci de îndată au hulit împotriva
Arhetipului, şi nu s-au dat în lături să facă chipul Arhetipului identic cu însuşi Arhetipul. Acestora, deci, care au căzut nesăbuit în această greşală şi şi-au astupat urechile la orice cuvânt dumnezeiesc şi învăţătură duhovnicească, şi sunt deja putreziciune şi s-au tăiat pe ei înşişi de la trupul Bisericii:
Anatema!
Anastasie, Constantin şi Nichita, cei ce au pornit ereziile isauriene, oameni păcătoşi şi călăuze
spre prăpastie:
Anatema!
Teodot, Antonie şi Ioan, ce-şi dau răutăţile unul altuia, şi [se arată a fi] urmaşi mincinoşi ai necredinţei:
Anatema!
Pavel care s-a întors la Saul şi Teodor numit Gastes şi Ştefan Molutes, ca şi Teodor Criteanul,
şi Louloudie leul, şi oricine este asemenea lor în necredinţă, în orice stare a clerului sau altă
cinste sau stare s-ar afla; tuturor acestora ce stăruie în necredinţa lor:
Anatema!
Lupta impotriva iconoclasmului a durat mult si nu s-a incheiat cu Sinodul 7 Ecumenic.
3 – Poate ne spui in cateva cuvinte si in ce consta ereziile ciprianite si de ce ne acuzi.
4 – Esti tare de cap. Eu nu am zis ca ecumenistii au taine valide, ci ca in Biserica sunt taine. Ecumenistii mistic fiind in afara ei, dar inca in functii, sunt folosit de Dumnezeu pentru mantuirea poporului.
ApreciazăApreciază
1. Papa era oricum scos din dipitice la Constantinopol inca din 1009. Pentru bizantinii acelor vremi momentul iulie 1054 nu a reprezentat nimic important. Ei nu mai aveau demult comuniune cu Roma. Si pana la urma, daca a fost sau nu papa anatematizat nominal in iulie 1054 nu este esential. Avem noi probleme mult mai grave, pe care sunt convins ca placut Bunului Dumnezeu este sa le lamurim dupa invatatura Parintilor si nu dupa ce place auzului nostru.
2. Sinodiconul din care ai citat a fost citit la sinodul din 843. Ce facem, ne jucam ca sa ne iasa cum ne convine?
3. Documentul zice foarte limpede si scurt, exact asa cum ceri.
4. Biserica e formata din oameni. Biserica nu e ceva abstract. Unde nu sunt oameni in Trupul Bisericii, nu e nici Biserica. Iar ce scrii tu acolo e de inteles numai pentru tine … Dar ca sa lamurim, hai sa discutam pe un exemplu: Daniel Ciobotea este acum in Trupul tainic al Bisericii lui Hristos? Daca Daniel Ciobotea boteaza azi un copil, este copilul botezat sau nu?
ApreciazăApreciază
Ma cam faci sa pierd timpul. Daca esti schismatic, nu-ti justifica schisma pe blogul meu.
1 – Nu puteau toti papii sa fie scosi din diptice inaintea unei despartiri oficiale. O fi fost scos papa din acel moment. In sfarsit, nu stau acum sa scormonesc toata istoria doar ca sa iti dau tie raspunsuri.
2 – In 843 s-a incheiat lupta impotriva iconoclasmului. Sinodul 7 Ecumenic, in sine, nu a reusit sa puna capat ereziei iconoclaste definitiv. De ce nu pot fi considerate actele ortodoxe ulterioare completari ale Sinodului 7 Ecumenic? Dar ti-am aratat ca totusi au fost anatemizati iconoclastii nominal, chiar daca mai tarziu.
3 – Spune clar de ce ne acuzi!
4 – Cine zice ca Biserica e ceva abstract??!
Credinciosii sunt Biserica. Restul, in afara ecumenistilor. Am scris foarte clar si aici si in articolul in care dialogam cu pr Claudiu. Ecumenistii sunt in afara Bisericii, dar tainele le savarseste Dumnezeu prin ei, pentru popor, care este in Biserica.
Vrei ca la babe, sa-ti desenez?
Pseudo-patriarhul Daniel este eretic ecumenist si se afla in afara Trupului mistic al Bisericii, dar un copil botezat de el, la acest moment, este botezat cu botez valid.
ApreciazăApreciază
1. „Nu puteau toti papii sa fie scosi din diptice inaintea unei despartiri oficiale. ” – de ce, ca nu se pupa cu „ortodoxia” ta ? Citeste istoria Bisericii si ai sa descoperi un adevar cat se poate de limpede: niciun papa nu a mai fost trecut in dipticele din Constantinopol dupa 1009, pentru simplul motiv ca in scrisoarea de „acreditare” treceau Crezul cu Filioque.
2. Fiecare sa-nteleaga.
3. Esenta kiprianismului este:
a) ereticul este scos din Trupul Bisericii nu de staruinta in/propovaduirea cu capul descoperit a erezie(i), ci de un sinod.
b) ereticul, ca parte „bolnava” a Trupului Bisericii, are Har si Taine pana la o condamnare sinodala
c) mai avea o nebunie Ciprian de Oropos, si anume ca numai un sinod Ecumenic poate lua Tainele ereticilor, sinoadele locale nu (nu degeaba a aparut ecleziologia lui in 1984) – asta sustin in textele lor si Chirila si Staicu.
4. In sfarsit: „Ecumenistii sunt in afara Bisericii, dar tainele le savarseste Dumnezeu prin ei, pentru popor, care este in Biserica.” & „Pseudo-patriarhul Daniel este eretic ecumenist si se afla in afara Trupului mistic al Bisericii, dar un copil botezat de el, la acest moment, este botezat cu botez valid.” – Q.E.D ! Cine are macar putina frica de nemitarnicul Judecator, nadajduiesc ca va fi curios sa vada daca ce sustii tu in aceste doua citate este patristic sau profund eretic.
##########################
Ecleziologia asta adusa de greci (fie ca-i cheama Zisis, fie Savva sau Vulcanescu) este, in grade diferite, antropocentrica, iar nu Hristocentrica. Dupa cum spuneam mai jos: „Trebuie sa judecam credinta dupa om, sau omul dupa credinta lui?” Si pentru cei care sunt interesati totusi de mantuire, iar nu sa-si croiasca propriul adevar convenabil, pun o intrebare (retorica sau nu): oare chiar intr-asa un hal ni s-a intunecat mintea incat mai credem inca povestile grecilor cu minutele sinoadelor ecumenice care demonstreaza ca ereticii sunt in Biserica (si/sau au Taine valide) pana la condamnarea sinodala (ecumenica chiar!), desi ei nici dupa doi ani nu pot produce dovezile? Oare faptul ca nu pot aduce niciun text patristic in sprijinul afirmatiei lor nu nelinisteste pe nimeni? Cititi iubitilor Sfintii Parinti, caci vremurile sunt inaintate, si acolo veti gasi Adevarul.
ApreciazăApreciază
Intr-adevar, greseala mea, in privinta papilor:
„Lui Sergiu IV i-a urmat în scaunul papal Benedict VIII (1012-1024), nepot al regelui german. Papa Benedict VIII la încoronarea ca împărat a lui Henric II, (1014) în ceremonialul de încoronare a folosit crezul interpolat cu Filioque.
Acesta este momentul de la care Roma devine în mod oficial filioquistă, dar încă de la 1009 papa trimite o scrisoare,patriarhului Constantinopolului Sergios II, în care mărturiseşte „dogma” Filioque. Patriarhul Constantinopolului Sergios II a convocat un sinod în care a şters numele papei din dipticele Bisericii Ortodoxe.” – Filioque -Despartirea Apusului de Ortodoxie, Traian Ciorba.
Nu am gasit inca ceva scris ca absolut toti papii de la 1009 pana la 1054 nu au mai fost trecuti in diptice. Posibil…
Dar asta nu scuza pozitia ta schimatica!
ApreciazăApreciază
ROCOR vorba vine e impartit in doua o parte s-au alipit de Kiril al Moscovei si o parte is in Canada
ApreciazăApreciază
Mda, FSB și-a făcut datoria.
Și ăștia ne dau nouă lecții de Ortodoxie!
Dacă rușii cred că noi românii, ne vom preda în fața lor doar pentru că suntem ortodocși, atunci să își aducă aminte de Antonescu.
ApreciazăApreciază
Mereu rusii is de vina aici era vorba de un sfant Filaret Mitropolit si o anathema ortodoxa singura din lume
ApreciazăApreciază
Din o scrisoare a Sfantului Paisie Aghioratul (care a intrerupt comuniunea cu Patriarhul Atenagora cativa ani dar apoi a reluat-o) reiese duhul moderat,nici nu-l condamna ca eretic pe Patriarh ci se roaga pentru el :
„În vremurile noastre vedem că mulţi fii credincioşi ai Bisericii noastre, monahi şi mireni, din păcate, s-au desprins de Ea, din pricina filo-unioniştilor. Cred că nu este deloc bine să ne despărţim de Biserică de fiecare dată când Patriarhul greşeşte, ci fiecare are datoria şi obligaţia de a protesta şi de a lupta după puterile sale în sânul Bisericii. A întrerupe pomenirea Patriarhului, a te desprinde şi a crea propria Biserică, şi a continua să vorbeşti de rău pe patriarh cred că este un lucru iraţional.
Dacă pentru o abatere sau alta a patriarhilor ne despărţim şi facem propriile noastre biserici – să ne ferească Dumnezeu! – îi vom întrece chiar şi pe protestanţi. Uşor se desparte cineva, însă greu se întoarce. Din nefericire, avem multe „biserici” în vremea noastră. Ele au fost create fie de grupuri mari, fie chiar şi de către o persoană. Deoarece s-a întâmplat ca în chilia lor să existe biserică (mă refer la cele ce se petrec în Sfântul Munte), unii au crezut că pot să facă şi propria lor Biserică independentă[4]. Dacă filo-unioniştii dau prima lovitură Bisericii, aceştia menţionaţi mai sus dau a doua lovitură.
Să ne rugăm ca Dumnezeu să ne lumineze pe toţi, şi pe Patriarhul nostru PF Atenegora, pentru ca mai întâi să se facă unirea acestor „biserici”, să se restabilească liniştea în rândul tuturor ortodocşilor scandalizaţi, pacea şi dragostea duhovnicească între Bisericile Ortodoxe Răsăritene, şi după aceea să se ia în atenţie şi unirea cu celelalte confesiuni, dacă şi întrucât doresc cu sinceritate să îmbrăţişeze învăţătura ortodoxă. ”
http://www.cuvantul-ortodox.ro/cred-ca-nu-este-deloc-bine-sa-ne-despartim-de-biserica-de-fiecare-data-cand-patriarhul-greseste-ci-fiecare-are-datoria-si-obligatia-de-a-protesta-si-de-a-lupta-dupa-puterile-sale-in-sanul-bisericii/
ApreciazăApreciază
Asta era inainte sa intreupa pomenirea, plus ca Athenagoras a murit si deci au contiunat sa pomenesca pe succesor nu pe ereticul Athenagoras
ApreciazăApreciază
Această epistolă a fost trimisă în 1969 de fericitul Stareţ Paisie directorului ziarului bisericesc Orthodoxos Typos (Presa ortodoxă),iar in 1965 Patriarhul Atenagora si papa de atunci s-au pus de acord asupra revocării decretelor de excomunicare reciprocă.Deci epistola a fost trimisa dupa ce a reluat pomenirea.
ApreciazăApreciază
In capu tau a reluat
ApreciazăApreciază
Theodor Zisis:
„Din 1969-1972/3 tot Sfântul Munte, inclusiv Sfântul Paisie, au oprit comuniunea(pomenirea) lui Athenagoras.“
ApreciazăApreciază
Nu stiu,nu se leaga in acelasi an sa spuna Sfantul „Cred că nu este deloc bine să ne despărţim de Biserică de fiecare dată când Patriarhul greşeşte, ci fiecare are datoria şi obligaţia de a protesta şi de a lupta după puterile sale în sânul Bisericii. A întrerupe pomenirea Patriarhului…” Abia in 1971 este declaratia staretului din manastirea din care facea parte ca monah :
Răspunsul Sf. Mănăstiri Stavronikita către Sfânta Chinotită despre întreruperea pomenirii Patriarhului Athenagora (publicat în ziarul „Ortodoxos Typos” 142/15.06.1971, p.4)
„În particular la mănăstirea noastră, necătând la reacția tuturor mănăstirilor de pe Athos, era pomenit numele Patriarhului de dragul unității bisericești. Însă, după declarația Patriarhului despre faptul că Filioque și primatul papei de la Roma sunt numai niște simple tradiții, noi am întrerupt pomenirea lui, simțind că paharul răbdării noastre s-a umplut și că nu mai este cu putință să aşteptăm. Astfel de declaraţii reprezintă nu doar destituirea tradiției date de Dumnezeu și de viață făcătoare a Sfintei noastre Biserici — ci și o bătaie de joc față de mult-pătimita lume din Apus… În acest fel, urmarea Patriarhului în acrobațiile lui ecumeniste, nu doar că intră în contradicţie cu evlavia Ortodoxă, dar și în general este neserios”.
Starețul Sf. Mănăstiri Stavronikita
+ Arhimandrit Vasilie (Gontikakis)
ApreciazăApreciază
Faza e ca nu a reluat nimic, ptr ca a murit ereticu(Athenagoras) si nu mai aveau cum sa reia ceva(Sf. Paisie), sigur iau dat scrisoarea din 1969 si 2 ani timp de gandire si apoi au intrerupt pomenirea ,Sf Teodor Studitul a zis ca a asteptat 3 ani si apoi a oprit pomenirea scrie in una din scrisori. Sigur e ca nu s-a mai reluat nimic cu privire la Athenagoras, ca zice Zisis ca au incept din 69 intreruperea pomenirii in Athos se refera la ceilati monahi din Athos ptr. ca, cum ai postat tu Sf Paisie a intrerupt in 1971 si inainte de 71 nu se stie sa mai fi intrerupt pomenirea inainte de aceasta data(71)
ApreciazăApreciază
Nu au reluat nici o pomenire a lu Athenagoras
ApreciazăApreciază
E undeva in Strajerii Ortodoxiei un pasaj despre atitudinea crestinilor prin jurul anului 1520 (nadajduiesc sa-mi amintesc corect) cand se schimbase patriarhul Constantinopolului. Cand a venit sa slujeasca in Sfanta Sofia crestinii au tras la propriu de el punandu-l sa dea anathemei Typosul care generase „schisma acachiana” cu decenii in urma, spunandu-i cam asa: „stam neimpartasiti de ani de zile”. Daca nu dadea anatemei Typosul si pe patriarhii anteriori, crestinii ar fi plecat dela Liturghia lui.
Cand se schimba un patriarh si tace, cum a fost Dimitrie (care i-a urmat lui Athenagoras), tu presupui ca el e ortodox sau ca duce mai departe politica lui Athenagora? Istoria a raspuns desigur acestei intrebari, care poate ramane retorica. Asta-i umanismul in toata „splendoarea” (a se citi duhoarea) lui.
Faptul ca athonitii au reluat (cu exceptiile de Dumnezeu stiute numai) pomenirea Patriarhului doar pentru ca a murit Athenagora si a venit altul, e o dovada de …… (sa judece fiecare).
ApreciazăApreciază
Pai aici e contrazici. Caci, dupa cum zici, credinciosii au asteptat o condamnare expresa a unui act si a unor eretici.
ApreciazăApreciază
Credinciosii au cerut patrirhului abia instalat, la prima Liturghie pe care se pregatea sa o slujeasca, sa dea anathemei in acel moment, el (nu un sinod!!), Typosul si pe cei care sustineau Typosul, caci altfel nu ramaneau la slujba. Au cerut asta athonitii lui Dimitrie, sa dea anathemei dementele lui Athenagora si toate manifestarile evidente de ecumenism ale tuturor patriarhilor incepand din 1920? Nu. Pur si simplu s-au … fofilat. Au zis ca daca a disparut Athenagora a disparut si erezia. Crestinii autentici nu procedau asa – asta am vrut sa spun prin exemplul din Strajerii Ortodoxiei.
Si repet, nu i-au cerut vreun sinod patriarhului nou instalat in cca. 1520, ci i-au cerut ceea ce ar fi cerut oricarui crestin care ar fi vrut sa intre in comuniune cu ei: sa dea anathemei erezia.
ApreciazăApreciază
Cei drept s-au fofilat, sperand poate ca noul patriarh sa adopte o atitudine mai ortodoxa. Dar asta nu i-a impiedicat pe unii sa ajunga sfinti. – Sf Paisie Aghioritul
ApreciazăApreciază
„Dar asta nu i-a impiedicat pe unii sa ajunga sfinti. – Sf Paisie Aghioritul”. Aici nu spun decat doua lucruri:
1. Daca poti ajunge sfant si in comuniune constienta cu mega-ereticii patriarhi ai vremii tale, noi de ce ne mai batem capu’ cu toate astea ? Probabil ca de fraieri, ne-a ametit vrajmasu’.
2. „Ce e, asadar, de mirare ca un episcop, un diacon, o vaduva, o fecioara, un invatator, sau chiar un martir a alunecat dela linia cea dreapta? Aceasta ar fi un motiv sa se creada ca ereziile contin adevarul? Trebuie sa judecam credinta dupa om, sau omul dupa credinta lui?. Nimeni nu este intelept daca nu e credincios, nimeni nu e mare daca nu este crestin, si nimeni nu e crestin daca n-a ramas asa pana la sfarsit. Tu, ca om, cunosti pe oameni din exterior, judeci ce crezi si vezi cat iti arata ochii. „Dar, zice Scriptura, ochii Domnului sunt adanci”, „omul priveste fata, Dumnezeu inima”. (Tertulian, PSB vol. 3, pag. 140)
ApreciazăApreciază
Exista momente de marturisire si momente de rugaciune… Au luptat si cu activitatea lor duhovniceasca, prin scris prin viu grai etc.
Dimitrie nu l-a intrecut nicidecum pe ereziarhul Atenagoras, chiar daca a fost si el ecumenist.
ApreciazăApreciază
Au relat pomenirea ptr ca nu stiu cine e urmatoru(DACA E ORTODOX SAU NU) si nu exista Anathema ROCOR, acu unii stau sa judece si pe Sf Paisie asta e lipsa de har
ApreciazăApreciază
„Au relat pomenirea ptr ca nu stiu cine e urmatoru(DACA E ORTODOX SAU NU)” – din nou Q.E.D.!
In caz ca nu stiati, Sfintii Parinti (si crestinii dornici de mantuire in general) nu intrau in comuniune cu cineva decat dupa ce ii cercetau marturisirea de credinta. Da’ noi acu’ suntem mai dăştepţi, am evoluat, avem altfel de Sfinti, asa-i?
ApreciazăApreciază
Cristian D
De la articolul in care ma contraziceam cu pr Claudiu pana acum, ce ai facut? Te-ai documentat sa ma combati? Acelasi punct de vedere mi l-am spus si acolo.
Sa-ti pun si eu o intrebare.
Patriarhul Teoctist si mitropolitul Teofan, pe atunci episcop vicar parca, dupa semnarea proceselor verbale eretice de la Chambesy, erau eretici ecumenisti sau nu? Au mai avut har dupa aceea?
ApreciazăApreciază
1. Am spus mai sus asa: „ecleziologia lui (sau variatiuni pe tema ei) ati imbratisat-o voi toti”. Ceea ce sustii tu cand spui: „Ecumenistii sunt in afara Bisericii, dar tainele le savarseste Dumnezeu prin ei, pentru popor, care este in Biserica.” este o variatiune ( a se citi schimonosire a Adevarului) pe tema ciprianismului, care ii baga cumva pe cei care sunt in afara Bisericii (adica poporul in comuniune cu Daniel &Co) in Biserica. Si uite asa, printr-o acrobatie arhiconica, ereticii n-au Taine, dar de fapt au. La Sfintii Parinti nu gasesti asemenea invataturi. La ei ce e da, da si ce e nu, nu.
2. „Patriarhul Teoctictist si mitropolitul Teofan, pe atunci episcop vicar parca, dupa semnarea proceselor verbale eretice de la Chambesy, erau eretici ecumenisti sau nu? Au mai avut har dupa aceea?” – dupa cum descopar aproape in fiecare zi ca invata Parintii Bisericii, nu prea aveau cum sa aibe nici inainte, daramite dupa. Si aici am in vedere nu numai 1936 – hirotoniile anglicane sau 1961, ci faptul ca BOR a stat in comuniune „cu zambetul pe buze” cu toti mega-ereticii sec. XX marturisind ca ar fi, chipurile, „ortodocsi”.
Desigur ca asta e o ipoteza foarte neconvenabila. Si tocmai de aici se trage ratacirea: voi plecati dela ideea ca aceasta ipoteza e neconvenabila, apoi o respingeti apriori, si mai apoi nu primiti decat ecleziologiile (sau adevarurile in general) care se conformeaza acestei pozitii. Restul se resping … din principiu, oricate dovezi s-ar aduce din Sfintii Parinti si istoria Bisericii ca lucrurile n-ar sta tocmai cum va place.
ApreciazăApreciază
Cristian D.
Asta dovedeste ca esti cu totul schismatic si TU esti afara din Biserica, nu poporul!
Ar insemna ca suntem cu totii nebotezati.
Sunt atatea dovezi ca a existat har si ca inca exista incat esti de-a dreptul ridicol cu pretentiile tale de logica imbatabila.
Cat priveste Sfintii Parintii sunt destui de la care a ramas scris in privinta infirmarii teoriei vaselor comunicante.
Ti se pare ca ai o judecata dreapta dar tocmai rationamentele pe care le faci te andancesc mai rau in schisma satanica.
Iti recomand sa-ti gasesti alt site unde sa-ti arunci ineptiile!
Te rog sa nu mai scrii pe aici!
ApreciazăApreciază
Tot citesc pe aici de „pseudo-ierarhii români”.
M-ar putea lămuri și pe mine cineva ce Sinod a hotărât că episcopii români sunt pseudo?
Că de nu e hotărârea niciunui Sinod, atunci aceasta nu e doar o remarcă insultătoare, ci e și fără acoperire.
ApreciazăApreciază
Ioan C.
Citeste a doua parte a canonului 15 al sinodului I-II Cinstatinopol, din 861, al Sfantului Fotie cel Mare:
„…cei ce se despart pe sine de comuniunea cea cu întâiul stătător al lor pentru oarecare eres osândit de sfintele Sinoade, sau de Părinţi, fireşte [de comuniunea] cu acela, care propovăduieşte eresul în public, şi cu capul descoperit îl învaţă în biserică, unii ca aceştia nu numai că nu se vor supune certării canonice, desfăcându-se pe sine-şi de comuniunea cu cel ce se numeşte episcop [chiar] înainte de cercetarea sinodală, ci se vor învrednici şi de cinstea cuvenită celor ortodocşi. Căci ei nu au osândit pe episcopi, ci pe pseudo-episcopi şi pe pseudo-învăţători, şi nu au rupt cu schisma unitatea Bisericii, ci s-au silit să izbăvească Biserica de schisme și de dezbinări.”
Deci un ierarh care propovaduieste o erezie este pseudo-ierarh.
Ereziile pe care le propovaduiesc sau le sustin pseudo-patriarhul Daniel si/sau majoritatea episcopilor romani sunt:
– erezia teoriei ramurilor
– erezia bisericilor surori
– erezia celor doi plamani ai Bisericii
– erezia unitatii pierdute a Bisericii
– erezia Bisericii nedepline
– erezia asa-numitei necesitati a unirii „tuturor crestinilor”, adica a ortodocsilor cu eterodocsii
– recunoasterea tainelor ereticilor, direct sau prin acceptarea casatoriilor mixte etc.
ApreciazăApreciază
N-are niciun sens să mă mai cert cu voi, oricum oamenii obișnuiți nu dau doi bani pe blogurile așa-zis mărturisitoare, ci se duc la Sf. Biserică pentru Sf. Liturghie.
N-ați reușit să îndepărtați pe nimeni de Biserica Ortodoxă Română, decât pe aceia care oricum nu mergeau la Biserică și acuma, li se pare, că au și scuze.
Așa zicea o cetățeancă ruptă de Biserică că ea ascultă liturghia acasă, că o are înregistrată, de parcă ar fi același lucru cu a merge la Biserică.
Vă dați victime ale autorităților, când de fapt maltratrați (și omorâți) sunt contestatarii lui Putin din Rusia.
Dacă până acuma v-am spus frați, măcar din complezență, acuma o să vă spun pe față cine sunteți, niște lupi în blană de oaie, care luptați împotriva intereselor României pentru Unire și împotriva BOR, pentru a favoriza interesele Moscovei și ale lui Kirill, slujbașul lui Putin.
ApreciazăApreciază
Ioane no problem, și Kiril și Danutz sunt cam din același aluat, dar ce nu înțeleg eu la tine dece ai asimilezi pe aceștia cu ortodoxia?! Atît unul cât și celălalt nu mai au nimic în comun cu B.O.Ru respectiv B.O.R
Apai daca nici acum nu vezi când gunoiul a dat pe afară….
Și nu oricum ci la lumina zilei
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mihai,
Lasa-l in pace. Am impresia ca omul e bolnav. El intreaba si pe urma cica nu vrea sa se certe cu noi. Pai de ce intreaba? Dar nu stiu de ce il bag eu in seama…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Canonul 15 ii numeste eretici/pseudo/mincinosi
ApreciazăApreciază
Sunt patru puncte care deosebesc Sinoadele ecumenice de cele locale si de cele eparhiale. Trei dintre acestea sunt comune sinoadelor locale, iar cel de-al patrulea reprezintă distincția esențială, constitutiva si cu totul particulara a tuturor Sinoadelor Ecumenice.
Cea dintâi caracteristică a S.E este întrunirea la un loc a participanților la ele din porunca împăratului si nu a unui pontif care ar deține poziția supremă în Biserică și care ar dirija prin puterea lui sinodul.
A doua caracteristică este autoritatea fiecăruia dintre S.E de a discuta problemele de credință și de a da hotărâre dogmatică. A treia este aceea ca toate cele dogmatizate si rânduite să fie ortodoxe, credincioase Sfintelor Scripturi sau in acord cu hotărârile Sinoadelir Ecumenice precedente. Si a patra, acceptarea într-un glas de către toate Bisericile a corectitudinii celor dogmatizate. Această din urmă condiție este singura care-i asigură Sinodului numele de Sinod Ecumenic, iar absența acesteia decade Sinodul din Ecumenic în local, asa cum s-a întâmplat cu cele din Sardica, Florența, cu cel împotriva lui Fotie de la Constantinopol, cu sinodul quinisext, cu cel din biserica Sfânta Sofia si de la Vlaherne. (..). Prin urmare, un sinod poate fi numit Ecumenic daca el, fiind local inițial, dobândește si această ultimă calitate, adica doar a acestei singure conditii, asa cum s-a întâmplat in cazul sinoadelor de la Cartagina, Gangra, Laoduceea si altele, ale căror canoane au fost acceptate de Sinodul al V-lea Ecumenic care le-a dat autoritate ecumenică si tărie de Sinod Ecumenic. (Sf. Ierarh Nectarie de Eghina).
ApreciazăApreciază
Iată noile generații de ,,preoți” de la un an la altul tot mai perfecționați in spiritul rătăcirilor și al blsfemiilor https://www.aparatorul.md/spre-ce-ne-indreptam-cu-binecuvantare-cativa-artisti-au-organizat-in-biserica-un-bal-de-absolvire-batjocoritor/
ApreciazăApreciază
Iată ce simpozion organizează Bartolomeu Arhondonis in perioada 5-8 iunie în insulele Saronic, dar și ce invitați și participanți, numai unu și unu https://www.patriarchate.org/events/greenattica tătuca lor de mândrește cu așa ceva
ApreciazăApreciază