Ereticul Bartolomeu a înfiinţat ,,Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală”

ucraina.jpg

Ucraina şi-a înfiinţat sâmbătă o biserică ortodoxă independentă de Moscova, punând capăt unei tutele religioase de 332 de ani.

Un sinod al prelaţilor ortodocşi adunaţi într-o catedrală din Kiev în prezenţa preşedintelui ţării a consfinţit crearea noii biserici, în fruntea căreia a fost ales mitropolitul Iepifani, de doar 39 de ani, un apropiat al Patriarhului Kievului.

Noul cap al Bisericii Ortodoxe Ucrainene urmează să primească Tomos-ul de la Patriarhia Constantinopolului. Acest eveniment urmează să aibă loc la 6 ianuarie 2019.
La Sobor au venit 192 de delegaţi din toate regiunile ţării. La Kiev au venit 42 de episcopi, 42 de preoţi şi 42 de mireni din cadrul Bisericii Ortodoxe ucrainene, restul au venit din rândurile Mitropoliei Kievului care se supun Bisericii Ortodoxe ruse.
Din cei peste 40 de ierarhi din cadrul Patriarhiei Kievului, 30 i-au dat votul Mitropolitului Epifanie de Perieslav şi Bila Ţerkva, originar din regiunea Cernăuţi. În vârstă de 40 de ani, mitropolitul Epifanie, pe numele său de mirean Serghii Dumenko, provine din satul Stara Jadova (Jadova Veche) din raionul Storojineţ.
Moscova se opune creării Bisericii Ortodoxe ucrainene autocefale. Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Kiril s-a adresat Papei de la Roma şi Secretarului General al ONU.

Înainte ca Patriarhul de la Constantinopol să recunoască autocefalia, în Ucraina existau trei afilieri ortodoxe:

1. Biserica Ucraineană “Autocefală”

2. Biserica Ucraineană ţinând de Patriarhia de la Kiev – cea care a primit acum recunoaşterea de la Constantinopol

3. Biserica Ucraineană ţinând de Patriarhia de la Moscova, adică de Biserica Ortodoxă Rusă.

Doar aceasta din urmă era recunoscută până de curând de celelalte biserici ortodoxe (adică este “canonică”) însă situaţia era extrem de sensbilă sensibilă, în urma crizei relaţiilor dintre Rusia şi Ucraina.

Potrivit celor mai recente date, două treimi dintre ucraineni (excluzând cetăţenii din Crimea şi Donbas) se declară ortodocşi. Dintre aceştia, peste 38% spuneau că ţin de Patriarhia de la Kiev şi doar 23% de cea de la Moscova. Biserica “Autocefală” avea doar 2,7% dintre credincioşii ortodocşi, iar restul spuneau că nu ştiu de care dintre aceste biserici ţin.

Patriarhia de la Kiev a fost condusă de Filaret, fostul mitropolit de Kiev din cadrul Patriarhiei Rusiei. În 1992, după declararea independenţei Ucrainei, acesta a provocat o schismă cu Moscova, după ce Patriarhia de acolo nu a fost de acord să confere statutul de autocefalie Bisericii Ortodoxe din Ucraina.

Filaret, care iniţial era unul dintre apropiaţii patriarhului rus Alexei, a devenit ulterior un critic acerb al politicii lui Vladimir Putin, pe care l-a comparat cu personajul biblic Cain, şi un susţinător al revoluţiei Euromaidanului. Biserica pe care o conducea nu era însă recunoscută de nicio altă biserică ortodoxă, inclusiv cea română.

Sursa: https://stirileprotv.ro; https://m.adevarul.ro

Pe aceeaşi temă:

Patriarhia de Constantinopol recunoaște oficial în Ucraina grupările lui Filaret Denisenko și Macarie Maletici ca fiind „neschismatice” și ANULEAZĂ dreptul Patriarhiei Moscovei, acordat in 1686, de a alege mitropolit în Kiev

 

 

5 gânduri despre „Ereticul Bartolomeu a înfiinţat ,,Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală”

  1. „Biserica pe care o conducea nu era însă recunoscută de nicio altă biserică ortodoxă, inclusiv cea română.”

    De acum se va schimba foaia. La cât s-a șters pe jos cu participanții la Sinodul cretan, acum urmează revanșa. Că doar nu credeți că dragostea de Adevăr i-a făcut pe unii să nu participe la acel Sinod, ci să arate că fără ei nu se poate (fără a „treia Romă” adică, de ex.).
    P.S. Oricum nu ar mai trebui să ne batem capul cu acel Sinod, că dacă nu au participat episcopi din toate Bisericile locale, nu prea a fost un Sinod universal.

    Apreciază

  2. Situația noii „Biserici” din Ucraina este foarte precară, fiind plină de intrigi și dușmănii, dar și de planuri de viitor ciudate. După cum se scrie în articolul acesta, http://orthochristian.com/118113.html, Filaret se consideră în continuare Patriarh, se plănuiește introducerea calendarului nou, unificarea pe viitor cu greco-catolicii și deposedarea Bisericii din Ucraiana care ține de Rusia de lăcașurile de cult, chiar și cu forța.
    Toate acestea au fost posibile prin intervenția Fanarului, de care profită schismaticii ucrainineni. Dar există și o problemă foarte gravă de ecleziologie în mentalitatea Constantinopolului și a grecilor în general. Concepția că Patriarhul Ecumenic este un soi de papă, chiar și conducător politic al lumii răsăritene, și în jurul său se organizează Biserica Ortodoxă este criticată aici: http://orthochristian.com/117974.html. Culmea este că există și ierarhi de seamă, cum ar fi Mitr. Ierotheos, care sprijină această viziune prin publicarea unei serii de trei articole în care este teoretizată această vizune. Două sunt traduse și în engleză (http://www.parembasis.gr/index.php/articles-in-english/5514-2018-11-19-en și http://www.parembasis.gr/index.php/articles-in-english/5520-2018-11-22), iar al treilea se găsește doar în greacă: http://www.parembasis.gr/index.php/el/menu-teyxos-268/5483-2018-10-30.

    Există o competiție între pretențiile Rusiei de a deveni a treia Romă și ale grecilor de a păstra privilegiile celei de a doua. Mie personal mi se pare mult mai întemeiată canonic poziția rușilor. Conform canoanelor 3 II Ec., 28 IV Ec., întărite de canonul 36 trulan. Din cuprinsul acelor canoane rezultă că scaunul de Constantinopol a fost ridicat pe aceeași poziție cu Roma pentru că devenise capitală de Imperiu, ca și cel dintâi. Era al doilea, urmat de Alexandria, Antiohia și Ierusalim, care funcționau la fel ca Roma. Ordinea aceasta este una de onoare (cf. canonul 3 II Ec.), nu ierarhică, așa cum sugerează Mitr. Ierotheos. Există o relație de interdependență între Patriarhii, dar nu de subordonare. Nu se poate vorbi de independența lor, dar nici de interferență. Așa cum clericii au întâietate la slujbă, dar aceeași putere preoțeasă, la fel și Patriarhiile au o ordine ierarhică de onoare, dar același statut.
    Nu sunt fan al ridicării Patriarhiei Moscovei mai sus în diptice (deși ar merita să fie chiar prima acum) pentru că are tendințe tiranice exprimate prin acapararea Basarabiei și impunererea unor reguli favorabile în privința acordării autocefaliei. Mult mai corectă mi se pare poziția delegaților români la discuțiile preliminare pe subiectul autocefaliei, cerând ca, în cazul în care Patriarhia mamă a unei Biserici Locale nu este de acord cu schimbarea statutului acelei Biserici, cauza să fie judecată la nivel pan-ortodox. Concret, dacă Rusia nu este de acord cu dezlipirea Basarabiei de ea din motive egoiste, situația să fie cercetată de toate Bisericile Autocefale pentru a fi înlăturate judecățile subiective.
    Iar ultimul lucru interesant de remarcat este că e posibil ca poziția conciliară a Mitr. Ierotheos față de Sinodul din Creta să fie generată tocmai de nostalgia lui după rolul primat (papist) al Fanarului, nevrând să aducă atingere acestei poziții.
    De altfel, este foarte ciudată concepția că doar Constantinopolul poate convoca un Sinod Pan-ortodox, rușii neavând acest privilegiu.

    Apreciază

    • Biserica Rusa, prin subordonata ei Mitropolia Ucrainei (a IPS Onufrie) a acaparat teritorii canonice romanesti. Nu numai Basarabia, ci si Bucovina de Nord, Bugeacul, Transnistria si Transcarpatia.
      Patriarhul Daniel, chiar daca e ecumenist, ar trebui sa (re)/infiinteze de urgenta episcopii in aceste teritorii, pentru romanii de acolo.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s