Legislația secretă după care este condusă România

Foto – evz.ro

Legislația considerată clasificată se adoptă prin intermediul Hotărârilor de Guvern secrete. Anual sunt zeci de astfel de acte normative pentru care nu se publică nici măcar titlul Hotărârilor de Guvern.

Codru Vrabie, unul dintre ONG-iștii cu stadii vechi, a observat, în urmă cu câțiva ani, faptul că multe Hotărâri de Guvern (HG) nu sunt publice, nu apar în Monitorul Oficial. „Căutam un număr de HG și am văzut că precedentul lipsește. Am întrebat în stânga și-n dreapta, nimeni nu știa ce scrie în aceste hotărâri. Niciodată nu am știut despre ce e vorba, chiar am devenit curios”, spune acesta.

Ceea ce a descoperit Vrabie este „legislația” clasificată a României, Hotărârile de Guvern care nu sunt cunoscute nici măcar de toți membrii Executivelor care le adoptă.

În 1990, cârmuire cu HG-uri clasificate

Dacă în majoritatea statelor aceste decizii secretizate se fac publice după un număr de ani (între 20 și 50 de ani), la noi acestea riscă să moară secrete. Mai mult, nu este făcut public nici măcar titlul HG-ului. Declasificarea se rea lizează printr-un act normativ de același nivel” , ni s-a precizat de la Biroul de Presă al Guvernului. Altfel spus, tot printr-o Hotărâre care să anuleze clasificarea celei pe care o vizează.

În ultimii ani, media HG-urilor secrete a fost 30, însă peste 30% din deciziile luate de Executivul condus de Petre Roman, în 1990, sunt secrete și în acest moment. Conform datelor publicate pe site- ul Camerei Deputaților doar 888 sunt publice, restul de 479 au fost „ascunse”. „Nu există o limitare numerică a actelor normative clasificate adoptate în ședințele Guvernului într-un an calendaristic”, ni s-a mai transmis de la Palatul Victoria.

Adoptarea unui astfel de HG pleacă cu proiectul. „Hotărârile clasificate pot fi inițiate, în conformitate cu Constituția, de către instituțiile/autoritățile care și-au organizat activitatea de protecție a informațiilor clasificate”, ni s-a transmis de la Guvern. Adică serviciile secrete, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării ar intra în această categorie.

Urmează analiza inițiativei în ședință. „Funcționarii ieșeau din sală și rămâneau doar miniștrii și premierul”, a rememorat procedura Andrei Zaharescu, fostul purtător de cuvânt de la Palatul Victoria.

Destinatarul știe „secretul”

Procedura adoptării unui HG continuă cu votul. Cât despre votanți, doar miniștrii de specialitate (ai Apărării sau de Interne, în funcție de obiectul deciziei) și primul-ministru sunt la curent cu prevederile exacte ale inițiativei. Restul miniștrilor văd doar cel mult un sumar, ne-a explicat un fost ministru. După aprobarea HG-ului, i se dă un număr și nu este publicat în secțiunea publică a Monitorului Oficial. Conținutul noii hotărâri care sigur a schimbat ceva în România, așa cum glumește fostul ministru cu care am vorbit, „se transmite numai instituțiilor publice interesate, conform dispozițiilor”, ni s-a mai explicat de la Biroul de Presă al Executivului.

Vânzarea Romtelecom, „ascunsă”

Desecretizarea unor HGuri este o procedură destul de rară. „Evenimentul zilei” a reușit să afle care a fost conținutul unor acte normative care au fost inițial secretizate.

HG 947 din 2006. Conținea contractul de consultanță pentru privatizarea Romtelecom. A fost desecretizată câteva luni mai târziu.

HG 410 din 2011. Cuprindea măsuri în vederea asigurării de servicii necesare Ministerului Apărării Naționale. A fost desecretizată în 2013.

Sursa: evz.ro