Pe 15 noiembrie, Iohannis A PROMULGAT LEGILE INJUSTIȚIEI

TICALOȘII TOT TICĂLOȘI RĂMÂN! 

TRĂDĂTORII TOT TRĂDĂTORI RĂMÂN!

SECĂTURILE TOT SECĂTURI RĂMÂN! 

Dar… poporul român, ca o turmă de oi bezmetice și fără povățuitori,  nu e în stare să scape de ei! 

Scandal pe legile Justiției: „Predoiu s-a reîntors la varianta care îi convine și președintelui Iohannis"

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretele pentru promulgarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii privind organizarea judiciară şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe 17 octombrie, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, cele trei acte normative.

Din legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor au fost eliminate abaterile disciplinare ce vizează „nerespectarea în mod vădit şi nejustificat a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori în dezlegarea unor chestiuni de drept, în acord cu prevederile art. 20 şi art. 148 din Constituţia României, republicată”.

Actul normativ menţionează că promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Concursul urmăreşte selecţia judecătorilor „care corespund celor mai înalte standarde de competenţă profesională”, evaluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de „integritate, conduită şi deontologie”, evaluate de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

O altă prevedere se referă la concursul de promovare a magistraţilor. „La punctaje egale au prioritate candidaţii care au vechime mai mare în funcţia de judecător, respectiv procuror, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestui criteriu vor fi avute în vedere în următoarea ordine: vechimea în gradul profesional deţinut, nota obţinută la concursul de promovare pe loc. În circumscripţiile instanţelor şi Parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi”, prevede actul normativ.

Legea privind organizarea judiciară arată că organizarea judiciară reprezintă ansamblul de principii şi reguli care guvernează funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi parchetelor în activitatea judiciară, în scopul garantării respectării Constituţiei României şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei prin înfăptuirea justiţiei ca serviciu public. Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, doi vicepreşedinţi şi Colegiul de conducere, se arată în textul legii.

De asemenea, se prevede că hotărârile judecătoreşti pot fi semnate şi cu semnătură electronică calificată.

Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimi trei ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare. Aceştia sunt admişi prin concurs şi trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă şi o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător, se mai arată în actul normativ adoptat de Senat.

O altă prevedere stabileşte că personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile legii, cu acordul lor, cu avizul Consiliului ştiinţific al INM. Statutul personalului de instruire se adoptă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului Naţional al Magistraturii, cu avizul Consiliului ştiinţific.

Dispoziţiile prezentei legi privind implementarea Dosarului Electronic Naţional la nivelul instanţelor judecătoreşti se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Legea privind organizarea CSM prevede că membrii Consiliului se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin şapte ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii.

„În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară. (…) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători şi procurori se exercită de către Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar”, se arată în lege.

Textul prevede că „funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membrii ai CSM încetează de drept la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial”.

„Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori. Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor”, se arată în lege.

USR, AUR şi Avocatul Poporului au sesizat la CCR cele trei legi ale Justiţiei adoptate în Parlament, însă curtea a respins cererilePe 20 octombrie, şeful statului declara la Bruxelles că noile legi ale justiţiei sunt bune şi că le va promulga dacă vor trece de CCR. AGERPRES/(AS-autor: Florentina Peia, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa: agerpres.ro

De acum: 

– nici un judecător sau procuror nu va mai fi sancționat daca nu respectă în hotărâri și decizii Constituția României și Înaltei Curți de Casație și Justiție (!!!);

– judecătorii și procurorii vor putea fi agenți acoperiți ai serviciilor secrete (care s-au dovedit antiromânești) și nimeni nu-i va mai putea desconspira;

– judecătorii și procurorii vor putea face parte din ONG-uri, adică vor putea fi sponsorizați/cumpărați de către grupuri de influență de tot felul și nu vor da socoteala nimănui;

– vor impune decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene ( de ex. decizii privind drepturile nefirești ale homosexualilor etc) asupra sistemului juritic românesc, fără a mai putea fi apărați de Constituția României.

 

8 gânduri despre „Pe 15 noiembrie, Iohannis A PROMULGAT LEGILE INJUSTIȚIEI

  1. Se accentuează Ruptura și Schisma în Biserica Ortodoxă Universală, după pseudosinodul din Creta și schisma din Ucraina

    ,,Hotărârile Sinodului Bisericii din Alexandria: o nouă rundă în schisma Ortodoxiei mondiale
    23 noiembrie

    Sinodul Bisericii din Alexandria a decis să oprească comemorarea numelui Patriarhului Kirill și să-l expulzeze din rang pe Mitropolitul Leonid de Klinsky.

    Ce înseamnă aceste decizii pentru Biserica Ortodoxă?

    La 22 noiembrie 2022, Sfântul Sinod al Patriarhiei Alexandriei a decis suspendarea comemorării numelui Patriarhului Kirill în timpul slujbei divine, precum și interzicerea șefului Exarhatului Bisericii Ortodoxe Ruse din Africa, Mitropolitul Leonid de Klin.

    Aceste decizii au fost dictate de dorința de a „rezista invaziei ilegale a Bisericii Ortodoxe Ruse” în jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Alexandria.

    În acest moment, putem spune că au exacerbat criza care există deja între cele două Biserici Locale.

    Dar, afectează ele Ortodoxia mondială?

    Fond

    În 2018, Patriarhia Constantinopolului, fără coordonare cu alte Biserici Locale, a legitimat schismatica ucraineană prin crearea OCU .

    Acest pas al Fanarului a fost perceput de ierarhia Bisericii Ortodoxe Ruse ca un act de invazie a teritoriului canonic al Bisericii Ruse.

    În acest sens, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a anunțat ruperea comuniunii euharistice cu Patriarhia Constantinopolului.

    A devenit evident că Tomosul OCU a dus la o criză gravă a Ortodoxiei mondiale, iar decizia Fanarului însăși a fost percepută critic de aproape toate primatele altor Biserici Ortodoxe.

    În contextul articolului nostru, trebuie amintit că Patriarhul Teodor al Alexandriei și-a exprimat inițial sprijinul pentru UOC și întâistătătorul său canonic, Preafericitul Părinte Mitropolit Onufriy.

    Cu toate acestea, după un timp, șeful Bisericii din Alexandria și-a amintit de Epifanie Dumenko în timpul slujbei divine, care a fost percepută ca o trădare – atât din partea credincioșilor și a clerului UOC, cât și din partea Bisericii Ortodoxe Ruse.

    Sinodul Bisericii Ruse a anunțat ruperea comuniunii euharistice cu Patriarhul Fiodor și a decis un „răspuns simetric”, creând Exarhatul Bisericii Ortodoxe Ruse din Africa.

    Această structură a fost condusă de Mitropolitul Leonid (Gorbaciov) de Klinsky, iar principalii săi reprezentanți pe continentul african au fost preoții Gheorghi Maximov și Andrei Novikov.

    Într-o perioadă destul de scurtă, un număr mare de preoți ai Patriarhiei Alexandriei s-au mutat în Exarhat, ceea ce a forțat Sinodul acestei Biserici să-i interzică mai întâi pe Maximov și Novikov să slujească, iar acum să rupă comuniunea euharistică cu Biserica Ortodoxă Rusă, „defăimând” simultan pe Mitropolitul Leonid.

    În general, de la recunoașterea OCU, Biserica din Alexandria a devenit prima Biserică care a făcut același lucru ca răspuns la ruperea comuniunii euharistice de către Biserica Ortodoxă Rusă.

    Ce înseamnă aceasta?

    Proiectarea scindării

    S-a spus de multe ori că înființarea OCU a provocat, cel puțin, o criză gravă în Ortodoxia mondială.

    Mai mult decât atât, mulți ierarhi și primate ale Bisericilor au crezut și încă mai cred că acordarea „autocefaliei ucrainene” și reacția la aceasta din partea Bisericii Ortodoxe Ruse au dus la o schismă de facto a Ortodoxiei.

    Au existat și cuvinte că, din cauza OCU, Biserica a fost împărțită în două tabere condiționate – „greacă” și „slavă”.

    În același timp, chiar și în Bisericile vorbitoare de limbă greacă, nu toată lumea a susținut decizia Fanarului (de exemplu, Biserica Albaneză, Patriarhiile Ierusalimului și Antiohiei).

    La randul sau, Patriarhul Bartolomeu neaga cu iîncăpățânare existența unei schisme in Ortodoxia mondiala, referindu-se la faptul ca Biserica Rusa a rupt unilateral comuniunea cu alte Biserici.
    De exemplu, „deși Patriarhul Kirill nu-și amintește de noi, dar ne amintim de el, ceea ce înseamnă că nu există schismă”.

    Cu toate acestea, decizia Bisericii din Alexandria de a suspenda citirea numelui Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ruse în dipticuri la slujba divină afirmă clar și neechivoc că schisma a devenit acum o realitate care nu poate fi ignorată.

    Cel puțin, schisma dintre Bisericile Rusă și Alexandriană este formalizată și documentată.

    O altă întrebare este cum va afecta acest lucru Ortodoxia mondială?

    Nu există nici o îndoială că decizia Sinodului din Alexandria va fi susținută la Fanar.

    De asemenea, este foarte posibil ca cuvintele de susținere să fie exprimate de acele Biserici care au recunoscut deja OCU – greacă și cipriotă.

    Cu toate acestea, se vor limita la vorbe sau vor lua o decizie similară, rupând comunicarea cu BOR?

    Improbabil.
    Dar ei pot fi de acord să discute despre acțiunile patriarhului Kirill.

    Cert este că Patriarhul Teodor a vorbit anterior despre inițierea unei „adunări pentarchy” pentru a-l judeca pe șeful Bisericii Ortodoxe Ruse din cauza întemeierii de către Moscova a unui exarhat în Africa.

    Cu toate acestea, în urmă cu un an, această „adunare” a fost de fapt boicotată de patriarhii Antiohiei și Ierusalimului.

    Acum, după invazia Rusiei în Ucraina, situația este diferită.

    Se poate presupune că Patriarhul Teodor va face apel la Patriarhul Bartolomeu cu o cerere de convocare a unui Sinod care să evalueze activitățile Bisericii Ortodoxe Ruse în general și ale Patriarhului Kirill, în special.

    Mai mult, premisele pentru un astfel de Sinod sunt deja în decizia Sinodului Bisericii din Alexandria, care se referă la condamnarea teoriilor politice și eclesiologice ale „lumii ruse” pe „bază etnofiletică”.

    Dacă vor exista „procese” ale Patriarhului Kirill este o întrebare deschisă, dar faptul că ruperea unității ortodoxe a fost oficializată poate fi declarat chiar acum.

    Iar una dintre manifestările unui astfel de gol este decizia alexandrinilor de a-l dezamorsa pe mitropolitul Leonidas.

    Decretul sinodului prevede că Biserica din Alexandria „καθαίρεση από του υψηλού υπουργήματος της Αρχιερωσύνης του τέως”, care poate fi tradusă ca „decisă să priveze (răstoarne) cea mai înaltă demnitate episcopală a fostului” Mitropolit leonid de Klinsk.

    Cu alte cuvinte, pentru Biserica din Alexandria, Mitropolitul Leonidas nu mai este episcop.

    Exarhul Africii însuși a comentat această decizie în stilul său caracteristic nediplomatic, numindu-l pe Patriarhul Teodor un „schismatic” care, „după ce s-a familiarizat cu dosarul despre farsele sale, oferit cu amabilitate de legătura SBU-CIA, și-a declarat brusc sprijinul pentru ofițerul turc Bartolomeu, justificând astfel genocidul populației din Donbass, zeci de mii de victime, femei, copii ai bătrânilor și mușcând mâna Moscovei”.

    Din acest discurs emoționant, se poate concluziona că Mitropolitul Leonid nu recunoaște privarea de demnitatea sa.

    Dar cum va percepe Ortodoxia mondială această decizie și, în general, o Biserică locală are dreptul să desființeze un ierarh de la o altă Biserică Locală?

    Istoria știe astfel de cazuri.

    Cel mai ilustrativ este exemplul Sfântului Ioan Gură de Aur, pe care Ierarhul Teofil din Alexandria l-a declarat defăimat, fixând această decizie cu privire la jaf „catedrala de sub stejar”.

    În plus, se poate aminti că Patriarhul Nestorie a fost detronat și anatematizat la inițiativa Sfântului Chiril al Alexandriei.

    Așadar, actualul Sinod al Bisericii din Alexandria nu a inventat nimic nou, mai ales având în vedere faptul că Patriarhul Alexandriei poartă încă titlul de „judecător al Universului”.

    O altă întrebare este cum vor reacționa Bisericile Locale la decizia cu privire la Mitropolitul Leonid de Klinsk?

    La urma urmei, regula apostolică 11 spune că „dacă cineva, aparținând clerului, cu alungarea clerului se va ruga: să fie alungat el însuși”.

    Aceasta înseamnă că reprezentanții unor Biserici Locale pot refuza să-l slujească pe Mitropolitul Leonid.

    Și nu vorbim despre Bisericile Greacă, Cipriotă sau Constantinopol (episcopul Leonid oricum nu slujește cu ele), ci despre alte Biserici „grecești”, Ierusalim, Antiohiene, Albaneze.

    De asemenea, cu un grad ridicat de probabilitate, este puțin probabil ca românii și georgienii să-l slujească pe Mitropolitul Leonid.

    Pe de altă parte, amintindu-și de laicul Serghei Dumenko, Patriarhul Teodor însuși se încadrează pe deplin în această regulă, ca să nu mai vorbim de serviciul comun cu el al șefului Fanarului și Primatului Greciei.
    Prin urmare, situația canonică actuală din Biserică este extrem de confuză.

    ***
    Astfel, hotărârile Sinodului Bisericii din Alexandria au consolidat schisma ortodoxiei mondiale și au creat probleme suplimentare pentru găsirea unor soluții de compromis la criza actuală.

    Impulsul și principalul motiv pentru aceasta a fost Tomosul OCU oferit de fanar, iar orice altceva este doar o consecință.

    Nu este greu de ghicit că situația se va înrăutăți și se va radicaliza în fiecare zi, ceea ce poate duce la împărțirea finală și irevocabilă a Bisericii Ortodoxe în două tabere, fiecare dintre ele considerându-se canonică și adevărată, iar adversarii săi – fără har schismatici.

    Nu poate exista decât o singură cale de ieșire din această situație – să ne așezăm la masa negocierilor și să încercăm să rezolvăm problema nu în domeniul geopolitic, ci în cel eclesiologic și canonic.

    Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că, din păcate, nu există condiții prealabile pentru astfel de negocieri.”

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s