ROMÂNIA ÎN PRAGUL DEZASTRULUI – Colonizarea prin LANDGRABING (acaparare de pământ)

Image result for tarani la arat

„La arat” – Ludovic Bassarab

Iată ce citim pe site-ul dantanasa.ro: 

Fenomenul de colonizare pe timp de pace prin landgrabing (acaparare de pământ) pune în pericol siguranța națională a României 

Fenomenul de landgrabing (acaparare de pământ) are la bază voința politică a unui stat terț, de acaparare de pamânt într-o țară vizată printr-o tehnica insidioasă de colonizare pe timp de pace.

Vezi și Vânzarea pământului către străini în țările europene: Franța versus colonia România

Tehnicile de colonizare prin acaparare sunt multiple:

  • Acaparare prin cumpărare de către entități economice (de regulă multinaționale, bănci, asiguratori, fonduri de investiții, speculatori, ferme industriale etc..) cu credite bonificate de către statul colonialist (cu dobândă de regulă între 0 și 1 %);
  • Acaparare prin cumpărare de către societăți economice de stat (vezi cazul Chinei și al țărilor din Golful Persic);
  • Acaparare prin arendare urmată de cumpărare de către entități economice (de regulă multinaționale, bănci, asiguratori, fonduri de investiții, speculatori, ferme industriale etc..) cu credite bonificate de către statul colonialist (idem mai sus);
  • Acaparare prin cumpărare juridică mascată prin contracte de buzunar” prin care se induce în eroare statul colonizat vis a vis de identitatea reală a cumpărătorului;
  • Acaparare prin cumpărare juridică mascată prin “acte doveditoare de proprietate de fapt” și nu de drept” inducând în eroare statul colonizat vis a vis de suprafața reală acaparată;
  • Acaparare prin cumpărare juridică mascată prin “operațiuni sub steag fals” prin intermediul unor societăți anonime;
  • Acaparare prin retrocedări masive către cetățenii aparținând unui stat vecin cu antecedente istorice complexe, prin falsificarea arhivelor (vezi forumul Transilvania Furată);

 Consecintele legate de siguranța națională și europeană prin acțiuni speculative de acaparare de terenuri (landgrabing) sunt extrem de grave:

– defrișarea pădurilor României de către companii multinaționale și fondurile speculative prin acaparare de terenuri;

– acapararea resurselor regenerabile (fotovoltaice, eoliene, hidrotehnice, geotermale) de către companii multinaționale și fondurile speculative prin acaparare de terenuri ;

– jefuirea resurselor solului (pământuri rare și metale rare) de către companii multinaționale și fondurile speculative ;

– acțiuni speculative de acaparare de terenuri agricole de către utilizatori ce le schimbă categoria de folosință în terenuri producătoare de agrocarburanți sau bioenergie prin tehnologii extrem de chimizate ce afectează grav sănătatea populației;

– acapararea geostrategică de suprafețe mari de teren în interiorul țării în lungul fâșiei de frontieră de către « cetățeni sau structuri și entități »  aparțínând unor țări vecine sau cu risc ridicat de securitate pentru România;

– fragilizarea geostrategică a României prin acaparare geolocalizată de terenuri, urmată de atacuri cu arme geoclimatice (ex.în zonele cu defrișări masive) prin distrugerea moralului populației, din partea unui inamic real sau potențial ;

– emigrarea masivă din spațiul rural a cca. 4 milioane de persoane tinere care constituie țesutul social pentru mobilizare în caz de forță majoră ;

– afectarea gravă a sănatății populației prin practicarea unei agriculturi industriale chimizate;

– părăsirea muntelui de către cca. 1 million de țărani, munte ce reprezintă ultima redută de apărare națională în caz de forță majoră ;

– sărăcirea programată a populației rurale în special în zonele geostrategice de frontieră (vezi cazul județului Vaslui) prin practicarea unei agriculturi industriale chimizate și crearea de vulnerabilități aferente;

-hrănirea deliberată a populației României cu alimente industrializate (chimizate, iradiate, hormonizate, modificate genetic etc…) ce reduc potențialul fizic și intelectal al cetățenilor români prin afectarea iremediabila a ADN-ului uman;

– dispariția țăranilor ca grup social cu cea mai ridicată natalitate, atât de necesară pentru o țară aflată în criză și pentru o Europă aflată pe topoganul demografic;

– afectarea gravă a securității europene prin acaparare geostrategică de terenuri de către persoane (fizice și juridice) non EU în contextul crizelor viitoare ale migranților și refugiaților economici, politici și climatici;

În toate țările Uniunii Europene, cumpărarea de pământ de către străini este o problemă de siguranță națională iar avizele de cumpărare sunt eliberate de către Ministerul Apărării și C.S.A.T.

Numai în România C.S.A.T. și Ministerul Apărării nu au astfel de preocupări de siguranță națională?

Oare ce păzesc?

 Avram Fițiu, www.avramfitiu.ro via www.romanianoastra.ro


Pe profesorul universitar în agronomie Avram Fițiu l-am mai văzut aici: 

UN MILION DE VLAHI în Carpații Nordici

,,POFTIŢI LA ROMÂNIA,, (la pământul României) – documentar ,,ÎN PREMIERĂ cu Carmen Avram,,

Harta Romania

România de vânzare. Peste 40% din terenurile arabile ale ţării sunt vândute sau arendate la străini!!! Şi noi stăm şi dormim şi visăm sau nu ne pasă… şi lăsăm marionetele din politică să facă ce vor. Vom mai avea ţară peste vreo zece ani?

,,Un calcul strict teoretic arată că fiecărui român îi revine un hectar din suprafața acestei țări. În ultima vreme, însă, acest calcul nu mai este valabi. 4,5 milioane de români nu prea mai au pe ce sta. Hectarul lor s-a dat. Aproape 20% din România, o suprafață cât Moldova, nu ne mai aparține. Am vândut-o sau am arendat-o la străini. Din China până în Danemarca și din SUA până în Liban, foarte multă lume este suspect de interesată de pământul nostru. Pe care îl cumpără cu ușurință și uneori prin corupție și minciună. Oficialii noștri spun că nu au ce face, că sunt obligați de UE. Este o minciună. Nu ne obligă nimeni. Ca dovadă, am și rămas ultima țară de pe continent care își dă teritoriul fără restricții.,,

Ciobanii, crescătorii de animale și diferite asociații de fermieri protestează în București. Din nou ciocniri cu jandarmii

Mai multe asociaţii ale crescătorilor de animale protestează miercuri, între orele 11.00 şi 13.45 în Parcul Izvor, după care vor porni în marş până în Piaţa Victoriei, unde au autorizaţie pentru pichet până la ora 18.00. Crescătorii de animale sunt nemultumiţi de întârzierea plăţii subvenţiilor, dar şi de tergiversarea unor proiecte legislative.

Fermierii PROTESTEAZĂ la Palatul Parlamentului
Foto: România TV

UPDATE 11:30 Zeci de fermieri protesteaza la aceasta ora în parcul Izvor din Capitala. O parte dintre manifestanti au forţat cordonul de jandarmi pentru a ajunge pe carosabil si ulterior in Parlament.

In jurul manifestantilor si pe trotuarele din zona, precum si la intrarile de la Parlament se afla o impresionanta desfasurare a fortelor de ordine, existand si scutieri.

Mai multe autocare cu fermieri au ajuns în Parcul Izvor.

UPDATE 11:00 Fermierii se îmbrâncesc cu jandarmii şi aruncă lapte în stradă.

Ne-au adus în sapă de lemn. Este mai bine cu Ceauşescu„, spun fermierii.

La protest şi-au anunţat participarea Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, Oierii de Munte şi Asociaţia Crescătorilor de Porci din România.

Câteva mii de crescători de animale sunt aşteptaţi miercuri în Capitală. Printre revendicările lor se numără acordarea subvenţiilor agricole, dar şi rezolvarea unor probleme legislative.

Brigada Rutieră a Capitalei a anunţat că mitingul are loc între orele 11.00 – 13.45, în alveola de lângă Parc Izvor, fiind urmat de marş  pe traseul: Parc Izvor – Pod Haşdeu – str. Pârvan – str. Berzei – str. Buzeşti – Piaţa Victoriei.

Între orele 14.45 – 18.00, mitingul continuă în Piaţa Victoriei, în perimetrul între şos. Kiseleff – bd. Aviatorilor – Parcul Kiseleff – Calea Victoriei – bd. Iancu de Hunedoara.

În intervalul orar 13.00- 18.00, pentru mitingul de protest din  Piaţa Victoriei, traficul în zonă urmează să fie restricţionat astfel: începând cu ora 13:00 se va restricţiona traficul rutier pe şos. Kiseleff între str. Ion Mincu şi Piaţa Victoriei; circulaţia în Piaţa Victoriei va fi resistematizată  prin asigurarea traficului rutier pe două benzi de circulaţie pe sens în faţa clădirii Guvernului între bd. Aviatorilor şi Calea Victoriei, respectiv bd. Lascăr Catargiu; sensul de circulaţie din Piaţa Victoriei, relaţia str. Buzeşti – bd. Nicolae Titulescu către Calea Victoriei, respectiv către bd. Lascăr Catargiu, restricţia se va menţine până la finalizarea activităţii; pe str. Paris traficul va fi redirecţionat doar către bd. Aviatorilor; pe breteaua bd. Iancu de Hunedoara traficul va fi redirecţionat doar către bd. Aviatorilor.

Sursa: romaniatv.net 

Revendicările fermierilor: 

Producătorii agricoli au renunţat la protestul programat la 1 martie şi l-au amînat pentru ziua de mîine, 23 martie. Fermierii care doresc să participe la protest sînt rugaţi să sune la organizatorul deplasării spre capitală, ing. Andrei Csatlos, tel. 0723-857225. Plecarea se face deseară, din Baia Mare, cu un autocar sau cu un microbus, după numărul celor care se înscriu.

Dr. Claudiu Frânc (foto), preşedintele Federaţiei APA Transilvania, ne spune că revendicările fermierilor au rămas cam aceleaşi. Ei cer:

  • modificarea Ordinului 619/2016, cu prorogarea termenului de transformare a asociaţiilor în cooperative sau grupuri de producători, pînă la modificarea Legii 566 (se află în Parlament de anul trecut); corelarea definiţiei de „fermier activ” cu legislaţia europeană în vigoare, în sensul recunoaşterii asociaţiilor înfiinţate în baza O.G. 26/2000, ca fermieri activi;
  • reintroducerea în Ordinul 619 a art. 79-81, cu privire la atestarea statutului de crescător de către asociaţiile reprezentative;
  • modificarea graficului de implementare a modulelor de plăţi pentru plata ANTZ bovine şi ovine, concomitent cu modulele de plată pentru vegetal şi plata imediată a acestuia, în luna martie 2016;
  • suspendarea prevederilor Legii nr. 17 din 2014, legea vînzării pămînturilor către străini;
  • modificarea legislaţiei pe sectorul lapte, privind etichetarea produselor de lapte şi a condiţiilor care se impun în comerţul cu lapte;
  • eliminarea taxei pe ambalaje;
  • amînarea de la plata impozitelor datorate de către fermieri, fără penalităţi de întîrziere, pînă la plata integrală a subvenţiilor;
  • eliminarea plăţii contribuţiei CAS pentru fermierii plătitori de impozit pe normă de venit şi calcularea impozitului datorat către CAS la nivelul normei de venit, nu la salariul minim pe economie;
  • elaborarea unei scheme de plată din pachetul mediu şi climă pentru fermierii din zonele defavorizate şi montane, care exploatează suprafeţele agricole deţinute în proprietate cu animalele proprii;
  • eliminarea interdicţiei de accesare a pachetului 6 pajişti de agricultură ecologică, în zonele de agromediu; dimensionarea financiară a pachetului 6 la 302 euro/ha;
  • condiţiile de eligibilitate pentru sprijinul cuplat în zootehnie pentru bovine şi ovine să nu fie stabilite la data depunerii cerereii;
  • dublarea sumei ANTZ pentru deţinătorii de ovine între 50 şi 150 de capete; transhumanţa să fie susţinută financiar, ca în UE;
  • desecretizarea cererii unice de plată depusă la APIA, pentru a putea fi vizualizată de fiecare fermier şi a evita fraudele;
  • acordarea minimisului la sectorul ovine să se facă pentru tineretul femel de înlocuire matcă;
  • eliminarea controalelor pe SMR în perioadele de fătări la ovine şi acţiunile de control şi inspecţie să se facă în comun de către APIA, ANSVSA şi ANZ.

Sursa: graiul.ro