Mai crede cineva că e ortodox?? – MINCIUNO-MITROPOLITUL TEOFAN PRINS ÎN DANSUL EVREILOR ÎN SINAGOGA MARE DIN IAȘI

Ecumenistul pseudo-mitropolit Teofan participând la reinaugurarea sinagogii mari din Iași, pe 3 decembrie 2018.

CANONUL 64 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CU NECRESTINII ŞI ERETICII) Dacă vreun cleric sau laic ar intra în sinagogă (adunarea iudeilor sau a ereticilor) spre a se ruga, să se şi caterisească şi să se şi afurisească. (7, 45, 70, 71 ap.; 11 TruL; 1 Antioh.; 6, 29, 33, 37, 38 Laod.)

Cu cine se prinde în hora acest Teofan? Cu cei despre care Sfântul Ioan Gură de Aur spunea următoarele:

„De bună seamă că este vremea să arăt că demonii sălășluiesc în sinagogă, nu numai în locul ca atare ci și în sufletele iudeilor.” – Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a VI-a împotriva evreilor

Mai multe citiți aici: 

ÎNTRERUPEȚI POMENIREA apostatului pseudo-patriarh Daniel, căci crede că evreii mozaici sunt în comuniune cu Dumnezeu

Reclame

14 mai – Pomenirea martirilor din închisori – ZI NAȚIONALĂ – 70 de ani de la marile arestări ale elitelor românești din 14 mai 1948. “Mesajul meu este să iubim neamul acesta!” – fostul deținut politic Ioan Maluș

Pe 14 mai se împlinesc 70 de ani de la cel mai mare val de arestări politice din istoria României. Mii de tineri – cei mai mulți elevi și studenți – au fost aruncați în beciurile Securității, primind apoi, după simulacre de procese, condamnări uriașe la închisoare. Începând din 2017, ziua de 14 mai a devenit oficial Zi națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste.

Citiți și 14 mai 1948 – Arestarea Părintelui Justin Pârvu. Ziua sfinţilor mucenici şi martiri ai închisorilor comuniste

Este un prilej de aducere aminte, dar și de cinstire a supraviețuitorilor. Este un prilej, de asemenea, de a aduce în fața cititorilor noștri chipul unuia dintre cei mai încercați români ai ultimului secol, un botoșănean care merită nu doar prețuirea noastră, ci și mulțumirea și recunoștința.

Ioan Maluș (centru)

Ioan Maluș este, la 95 de ani, un supraviețuitor al temnițelor comuniste. Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani (alături de fratele său, Vasile Maluș, trecut la cele veșnice pe 19 aprilie 2018) – Ioan Maluș se așază în fața noastră drept mărturie a unui timp pe care vrem-nu vrem, nu avem voie să îl uităm.

“Mesajul meu este să iubim neamul acesta!”

Într-un timp în care valorile acestui popor sunt arse cu fierul roșul al ideologiilor de tot soiul, un om ne vorbește despre onoare, demnitate, cinste, onestitate. Și despre Dumnezeu. “Bătut, chinuit, ne-au rupt picioarele, dar sufletul și credința în Dumnezeu și Hristos nu au putut să ne-o ia”, spune Ioan Maluș, fără a acuza pe nimeni – nici măcar pe Dumnezeu – pentru suferințele îndurate.

A fost ridicat de pe locomotivă la Depoul Oneşti. Avea 25 de ani și nimic, din acea zi, nu mai avea să fie la fel. “În perioada asta comunistă, noi am luptat pentru credinţa noastră, biserica noastră. Ne-au torturat, ne-au bătut, ne-au schingiuit, ne-au făcut tot ce le-a poruncit diavolul, a fost mai rău ca în Iad. Eu nu am regretat nicio clipă, mi-a dat Dumnezeu să scap. În puşcărie a fost mai rău ca în Iad. Era un student care a fost legat de perete şi bătut o noapte întreagă. “Să mori ca Hristos dacă nu te lepezi de Hristos”, i-au spus. Şi a murit legat acolo. Multe am văzut, eu am stat şapte ani în puşcărie şi am primit un singur pachet, de trei kilograme, de la părinţii mei de la Stânceşti. Apoi am fost dus la Canal, unde eram socotit nereeducabil pentru că nu m-am lepădat de credinţă, dar Dumnezeu mi-a ajutat, am simţit puterea Lui. Aş fi vrut să mor, m-au bătut, dar nu am murit şi a trecut perioada asta… Aş putea să vă povestesc multe aspecte dar sunt depăşite de orice închipuire omenească. Mesajul meu este să iubim neamul acesta”, sunt cuvintele lui Ioan Maluş.

Cu atâta suferință atârnată de suflet, Ioan Maluș nu își urăște torționarii. Nu hulește, nu plânge, nu cere nimic drept compensație pentru chinul acelor timpuri. Locuiește și astăzi, într-o singurătate chinuitoare după ce soția a plecat la cele veșnice, în apartamentul său simplu din Botoșani.

“Nu mai puteam merge și mă duceau într-o pătură…”

Ioan Maluș s-a născut pe 16 martie 1923, în satul Stâncești, comuna Mihai Eminescu, din județul Botoșani. Este arestat pe 14 martie 1948, când cobora de pe locomotiva de la trenul de marfă, de către Ruchenstain și Lungu. Făcea parte din lotul Mihai Puscașu, alături de alți câțiva. A fost torturat crunt în timpul anchetei la Securitatea din Botoșani și la cea din Suceava. Se spune că era cărat la tribunal într-o pătură, pentru că nu mai putea merge din cauza torturilor la care a fost supus.

De prin anul 1938, povestește Ioan Maluș, fiind elev la gimnaziul industrial, a înclinat spre naționalismul creștin. “Apoi m-am gândit că trebuie să luptăm pentru reîntregirea țării. Și, mereu, împotriva bolșevicilor, a comuniștilor”. 

Citim în sentința nr. 351 din 21 martie 1949, prin care Ioan Maluș era condamnat la ani grei de închisoare: “Aspectul subversiv, fascist și paramilitar al organizatiei în care au activat acuzatii din acest lot s-a stabilit în cursul dezbaterilor, atît prin masurile organizatorice inspirate dupa tipicul legionar, cât și prin scopul urmarit”.

Judecata, de fapt un simulacru de proces, s-a petrecut în incinta pușcăriei din Suceava. “Apărător, din oficiu, mi-a fost un evreu care, în loc să mă apere, întărea acuzațiile. Au încercat să mă trateze luând în considerație statutul meu de muncitor, de mecanic de locomotivă. Dar, până la urmă, au ajuns la concluzia ca sunt nereeducabil! Și am fost condamnat la 7 ani de închisoare corecțională”.

Ioan Maluș este condamnat și trimis la Gherla. Este închis la Izolare, celula 62, un an si jumatate. A primit o singură vizită în celulă. “Cred că vizitatorul era Nicolski. A plecat furios pentru că noi i-am zis că ne simțim bine și că n-avem altă declarație de făcut”. 

Greu de imaginat prin ce au trecut acești, a căror vină nu li se putea ierta: își iubeau Țara și credeau în Dumnezeu.

“Se speriaseră și cei din alte camere de suferința mea. Au făcut cu mine “morișca”: m-au pus pe doi suporți și m-au bătut la tălpi, în serie, când Ruchenstain, când Lungu. Nu mai puteam merge și mă duceau într-o pătură. Ca să mai pot mișca degetele, am pus picioarele în tineta cu urină… Anchetatorii mei se mâniau mai cu seamă când le spuneam că nu mi-e frică de moarte…”.

Demonii trecutului…

În iulie 1955 va fi eliberat, însă decenii la rând va fi urmărit de Securitate, în încercarea de a-l racola: Nu vrei matale sa fii patriot? “Am fost încercat și după ce am ieșit. Au venit să mă facă informator. M-au chemat. Când m-au întrebat, am spus că eu sunt patriot, că îmi fac datoria la locul de muncă. Nici în pușcărie nu am facut asta, cu dvs. să fac? Te ducem iar la Gherla, m-au amenințat. Mă duc singur, nu am nevoie!”.

Dacă a meritat atâta suferință? Privește cu amară tristețe la ce se întâmplă astăzi. “Lipsește educația tineretului. Nu mai este educat tineretul așa cum au fost noi. Acum… Am intrat în Uniunea Europeană. Dar la noi nu a dispărut sămânța de comunism. Timp de 40 de ani s-a înrădăcinat și la orice cotitură tot apar din nou”, spune Ioan Maluș. “A dispărut noțiunea de neam. Noi nu putem uita sacrificiile moșilor și strămoșilor. S-a udat pământul acesta cu sânge de martiri. Trăim astăzi datorită sacrificiilor lor”, mai spune bătrânul.

Nu regreta nimic din ce a fost. Doar că nu a murit lângă camarazii săi. “Da, regret că nu am murit lângă camarazii mei. Pentru că nu am rezolvat nimic că m-am întors în viață. Poate că am mai adunat păcate. Cineva s-a intalnit la Canal cu fratele meu, Vasile. I-a spus: Ai un frate, Maluș? Da! Am stat cu el la Suceava, să știi că fratele matale este un martir! Așa i-a spus… Dacă muream atunci…”, spune batrânul cu lacrimi in ochi.

România este singura țară postcomunistă în care, deși comunismul a fost condamnat oficial, nu există o lege a lustrației. Cei care în urmă cu 60-70 de ani au torturat și ucis se bucură de pensii uriașe. Urmașii lor sunt astăzi pe posturi-cheie, conduc destinele țării și ne dau lecții de moralitate. Dennis Deletant, un cunoscut profesor universitar londonez, spunea în urmă cu câțiva ani: “Lustrația nu este destinată să măsoare vinovăția, rolul ei este să identifice responsabilități și să obțină de la uneltele opresiunii recunoașterea acestor responsabilități. Dacă societatea românească nu se ocupă de demonii săi, va avea de-a face cu ei și în viitor”. Trăim, din păcate, în acest viitor ocupat de demonii trecutului.

Florentina Toniță / Știri Botoșani

Legea nr. 127/2017 pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste:

Art. 1. – Se instituie ziua de 14 mai Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste.

Art. 2. – Sărbătorirea anuală a zilei prevăzute la art. 1 poate fi marcată de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, în limita alocațiilor bugetare aprobate.

Art. 3. – În ziua de 14 mai, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune și Agenția Națională de Presă Agerpres vor difuza, cu prioritate, emisiuni și materiale informative despre evenimentele petrecute în perioada prigoanei comuniste, în ziua de 14 mai 1948.

VIDEO 14 Mai 2018:

Sinteză a deciziei BISERICII GEORGIEI (din decembrie 2016) cu privire la pseudo-sinodul din Creta

BIS G

Sfântul Sinod al Bisericii Georgiei s-a întrunit și a discutat despre „Sinodul din Creta”. Acum avem la dispoziție un rezumat al Deciziei pe care Sfântul Sinod al Bisericii Georgiei a emis-o la întâlnirea recentă privind adunarea Cretană.

Inițial s-a raportat că Sfântul Sinod a înfățișat o decizie concludentă cu privire la „Sinodul din Creta” până ce o comisie teologică va examina documentele pe care acest Sinod le-a emis. Este adevărat, totuși, că acum am aflat că în ceea ce privește organizarea Sinodului și pretenția sa de autoritate Pan Ortodoxă, Sfântul Sinod s-a pronunțat definitiv.

În decizia sinodală emisă de Biserica Ortodoxă Georgiană, ierarhia Bisericii din Georgia, a declarat că:

  1. Sinodul Cretan nu este un Sinod Pan Ortodox, întrucât patru Biserici nu au luat parte la el;
  2. Deciziile Sinodului din Creta nu sunt obligatorii pentru Biserica Georgiană, din moment ce Sinodul din Creta a abolit principiul consensului
  3. Documentele emise nu reflectă criticile importante făcute de Bisericile locale, și de aceea este necesar ca acestea să fie corectate;
  4. Documentele din Creta trebuie să reflecte învățătura Bisericii Ortodoxe; ceea ce nu se întâmplă în cazul prezentului set de texte;
  5. Este necesar ca Sfântul și Marele Sinod să aibă loc, și suntem încrezători că se va ține și că acest viitor Sinod va lua decizii prin consens, bazate pe învățătura Bisericii Ortodoxe.
  6. Prin urmare, pentru a atinge acest scop, Sfântul Sinod a format o comisie teologică care să examineze documentele acceptate în Creta și să se pregătească pentru viitorul Sinod, care va fi Pan Ortodox.

http://patriarchate.ge/geo/wmida-sinodis-sxdomis-oqmi-22/

https://orthodoxethos.com/post/final-decision-of-the-church-of-georgia-on-the-council-of-crete-summary

Sursa: https://ortodoxiacatholica.wordpress.com/2018/03/30/decizia-finala-a-bisericii-georgiei-cu-privire-la-sinodul-din-creta/

 

Mitropolitul Teofan îl amenință cu caterisirea pe Pr. Pamvo Jugănaru

 

2017-01-02-catre-ieromonahul-pamvo

În 2017, ne aşteptăm să vedem şi mai clar consecinţele Sinodului tâlhăresc din Creta. Nădăjduim însă că totuşi nu se va trece încă la caterisiri, deşi ameninţări au tot fost. Concret pe 22 decembrie 2016 (data emiterii avertismentului cu privire la riscul caterisirii), ţinta ameninţărilor a fost părintele Pamvo de la Schitul din Rădeni. Citiţi mai jos materialul publicat pe http://www.aparam-ortodoxia.ro pe tema asta:

MMB îl înştiinţează pe Părintele Pamvo că urmează a fi caterisit

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei i-a adresat părintelui Pamvo Jugănaru, egumenul Schitului “Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Rădeni, Neamţ, un avertisment scris, la data de 22.12.2016, ca urmare a deciziei sale, exprimate într-o mărturisire de credinţă la data de 16.12.2016, de a opri pomenirea ierarhului pe motiv de participare a acestuia la erezia ecumenistă promovată de către sinodul din Creta. În avertisment, Părintele Pamvo este acuzat de “schismă”, ignorându-se complet prevederile canonului 31 apostolic şi 15 I-II Constantinopol, care arată că preotul care se îngrădeşte de erezia propovăduită deschis de ierarhul său nu poate fi supus “cercetării celor mai de sus”, deoarece “nu face schismă, ci apără Biserica de schismă”.

Avertismentul trimis părintelui Pamvo, primul de acest fel din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cu referire explicită la perspectiva caterisirii unui preot pentru nepomenirea ierarhului pe motiv de participare a acestuia la erezie, arată că Înaltpreasfinţitul Mitropolit Teofan continuă să nege întru totul afirmaţia că sinodul din Creta a avut un caracter eretic şi că episcopii semnatari ai documentelor sale s-au făcut părtaşi la erezia ecumenistă.

În zilele următoare, Părintele Pamvo va adresa un răspuns oficial acestei adrese mitropolitane.

Sursa: http://aparam-ortodoxia.ro/

Mai jos, puteţi citi întreg ,,avertismentul”: 

România

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei

Spre ştiinţă: Protopopiatul Târgu Neamţ, Mănăstirea Petru Vodă

Către Ieromonahul Pamvo Jugănaru,

Schitul ,,Sf. Cuvioasă Parascheva”, Rădeni, jud Neamţ

Ca urmare a referatului sectorului exarhat al Arhiepiscopiei Iaşilor cu numărul de mai sus, prin care s-a adus la cunoştinţa chiriarhului că, prin scrisoarea dumneavoastră din data de 16.12.2016, vă asumaţi public atitudinea de nepomenire a chiriarhului în cadrul sfintelor slujbe;

Având în vedere că nepomenirea chirirarhului intră sub incidenţa prevederilor art. 11 alin 1 din Regulamentul Autorităţilor Canonice Disciplinare şi al Instanţelor de Judecată ale Bisericii Ortodoxe Române (denumit în continuare Regulament):

Schisma este despărţirea de Biserică prin acţiuni sau interpretări publice deosebite ale unor norme de disciplină, morală şi cult din învăţătura şi Tradiţia Bisericii sau nesupunerea şi refuzul de a asculta de autoritatea bisericească, după ce i s-a atras atenţia în scris, şi se sancţionează astfel:

1. în cazul clericilor, cu destituirea din slujirea clericală sau caterisirea;

Ţinând cont de propunerile formulate de Sectorul exarhat, în temeiul prevederilor canoanelor 31 Ap., 39 Ap., 6 Sin. II Ec., 13 sin. I – II Constantinopol şi în aplicarea art. 11, alin 1 din Regulament, care prevede atragerea atenţiei în scris, ca procedură premergătoare sancţionării pentru săvârşirea abaterii de schismă, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, în cadrul permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Iaşilor din data de 22.12.2016, a decis următoarele:

  1. Ieromonahul Pamvo Jugănaru de la Schitul ,,Sf. Cuvioasa Parascheva” Rădeni, jud. Neamţ, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de art. 4, lit. a din Regulament: dojană arhierească scrisă.
  2.  Se atrage atenţia Ieromonahului Pamvo Jugănaru că, prin dojana arhierească scrisă este împlinită procedura avertismentului scris precizată de art. 11, alin 1 din Regulament şi în cazul în care va continua nepomenirea chiriarhului la Sfânta Liturghie, precum şi la celelalte sfinte slujbe, se face vinovat de săvârşirea abaterii de schismă, urmând a suporta consecinţele canonice şi regulamentare bisericeşti.

Din încredinţarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan.

Semnează: Arhim. Nichifor Horia, Exarh administrativ

Pr. Florin Călugăru, Secretar eparhial

 

 

 

Părintele Iulian Prodromitul – despre Sinodul tâlhăresc din Creta

pr-iulian

În luna octombrie 2016, părintele Iulian de la Prodromu a răspuns câtorva întrebări despre Sinodul din Creta, pe care l-a numit falsortodox. 

,,Fiecare are dicţionarul român. Şi eu îl am şi am căutat ce înseamnă panortodox. Aşadar panortodox înseamnă toate bisericile ortodoxe, adică să nu fie nimic străin. Şi acum când te gândeşti la sinodul din Creta de ce au poftit şi eretici acolo? protestanti, catolici. Asta e primul lucru la care să ne gândim. De ce au făcut asta? Pentru ce? Dacă-i panortodox trebuie să fie numai bisericile ortodoxe. Deci nu a fost un sinod panortodox, ci unul falsortodox.

Mai ţinem canoanele Sfinţilor Părinţi oare, care ne spun că dacă te-ai întâlnit cu un eretic şi ai vorbit cu dânsul, dar nu l-ai învăţat, nu l-ai înfruntat atunci eşti părtaş cu dânsul?,,

Mai multe puteţi asculta aici: 

 

Iată la ce catastrofă a dus revoluţia franceză: aproape 70%, dintre francezi, spun că nu aparțin vreunei religii în mod special, iar 40% sunt atei

Sondaj: Peste jumătate dintre francezi nu aparțin niciunei religii. 40% se declară ATEI

63 % dintre francezi susțin că nu se identifică cu vreo religie. Acestea sunt rezultatele unui sondaj recent realizat în Franța.

După atentatele din luna ianuarie de la publicația Charlie Hebdo, chestiunea apartenenței la o religie, intr-un stat laic, a reapărut în atenția publicului. Amploarea pe care o ia această dezbatere este paradoxală, câtă vreme francezii spun că se simt departe de orice apartenență religioasă. Statisticile etnice care fac o clasificare și a apartenenței la o religie în Franța nu dau un număr precis al celor care se declară fără religie, scrie ziarul Le Monde.

O mai bună estimare o dau sondajele efectuate la nivel mondial și european. Astfel, 63 % dintre francezi care nu se identifică cu vreo religie, 37% spun că sunt religioși și 40% atei.

Eurobarometrul comandat de Comisia Europeană în 2010 permite creionarea unui tablou al opțiunilor religioase ale francezilor – răspunsurile nu sunt foarte departe de sondajele locale – 40% atei, o treime crede într-o forță superioară și, interesant, aproape 70% spun că nu aparțin vreunei religii în mod special, ceea ce chiar dacă nu respectă aritmetica, este plauzibil, pentru că și printre cei care cred într-o formă de divinate, sunt mulți cei care nu pot preciza în care anume.

Datele arată că sunt sub 5 procente francezi catolici practicanți.

Sursa: activenews.ro 

Iată unde a fost dusă Franţa de cumplita acţiune masonică numită Revoluţia franceză…. 

Dar există şi o minoritate ortodoxă acolo. Ruşi, români etc… În această mare de populaţie fără Dumnezeu misionarismul ortodox ar putea câştiga multe suflete!

Școala secolului XXI. Educația sexuală – Documentar rusesc

Postarea acestui documentar nu este propagandă rusească, ci încă un semnal de alarmă asupra impunerii valorilor satanice venite din occident. Suntem în aceaşi situaţie ca şi ruşii. Se face o presiune continuă pentru a ne înlocui tradiţiile moral-creştine din şcoli şi societate cu non-valorile inventate de oameni fără Dumnezeu.

Să ne ferească Dumnezeu de asemenea aberaţii!

%d blogeri au apreciat asta: