Trei fanfaroni – preotul Eugen Tănăsescu, Vasile Bănescu și Teodor Baconschi – îi critică pe mărturisitorii de la Muzeul Țăranului Român

Image result for fundamentalisti ortodocsi la muzeul taranului roman

Aproximativ 20 de persoane au manifestat (duminica, 4 februarie – n. adm.) împotriva proiectării filmului „120 bătăi pe minut” în cadrul Studioului „Horia Bernea” din cadrul Muzeul Țăranului Român.

În momentul începerii peliculei, aceștia s-au ridicat în picioare, au afișat câteva mesaje și icoane. Printre mesaje se putea citi „România nu e Sodoma și Gomora” sau „Hey Soros, leave them kids alone”.

De asemenea, aceștia au rostit rugăciunea „Tatăl Nostru” și au cântat Troparul Înălțării Sfintei Cruci. „Proiecția unui film de propagandă explicită homosexuala ce urma să fie proiectată în centrul sacru al spiritualității tradiționale românești este inadmisibila. Ceva trebuia făcut. Dacă mijloacele indirecte au fost toate respinse, am fost forțați să facem ceva direct, să oprim fizic blasfemia, insultarea, jignirea Poporului Român și a Ortodoxiei. Ne-am poziționat pașnic în fața ecranului. Proiecția s-a oprit și apoi a fost anulată. Am fost legitimați de poliția chemată de mafioții organizatori, am fost insultați de mafioții prezenți, am rostit un Tatăl Nostru și toată lumea s-a dus acasă”,  a spus unul dintre participanții la protest.

Poliția a apărut la fața locului, i-a legitimat pe cei prezenți și totul s-a încheiat, proiecția fiind anulată. Evenimentul s-a petrecut la cinci ani de la ultima ispravă de acest gen a conducerii MȚR, și atunci lăsându-se cu proteste vehemente din partea comunității creștine din România, după cum a informat ActiveNews.


Iată și filmarea făcută de un jurnalist pro-homosexualitate. Unii spectatori deranjați au replicat cu un limbaj obșcen:


Iată și un articol de pe m.adevarul.ro:

Părintele Eugen Tănăsescu şi teologul Teodor Baconschi condamnă protestul care a întrerupt duminică seara proiecţia filmului „120 de bătăi pe minut“ de la Muzeul Ţăranului Român.
Eugen Tănăsescu spune că atitudinea protestatarilor nu este una în ton cu ceea ce propovăduiesc ei. „Ortodoxia nu apelează la forme violente de exprimare, ortodoxia nu cenzurează. Libertatea ideilor este fundamentul credinţei. A alege liber o credinţă este esenţa darului suprem pe care ni l-a făcut Dumnezeu. Prin urmare, eventualele diferenţe de opinii, chiar şi în privinţa homosexualilor, se rezolvă pe tărâmul disputelor de argumente, nu pe cel al forţei, violenţei, cenzurii, prin metode necreştineşti“, spune părintele.
Protestul or nu a rezolvat nimic, pentru că filmul va fi redifuzat. „Ceea ce au făcut ei nu rezolvă problema. De altfel, pe Internet sunt o grămadă de extremişti radicalişti care se justifică spunând că sunt ortodocşi: începând de la cei anti-CIP la cei anti-vaccin. Niciodată nu sunt pro“.
Eugen Tănăsescu spune că oamenii pot să aibă şi păreri contrare, dar să fie argumentate şi pledate în mod civilizat. „Nu mai trăim în vremurile în care creştinismul era declarat ilegal şi trebuia să apelăm la forme supreme de existenţă ascunzându-ne în catacombe sau mărturisindu-ne credinţa pe ascuns sau în public cu preţul martirajului“.
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, spune că acele persoane nu au nicio legătura cu instituţia Patriarhiei Române. „Dreptul la opinie exprimată public este însă unul firesc, dar modul în care acest drept este exercitat va ţine cont de context şi de regulile de civilitate ce trebuie respectate într-o instituţie publică. Creştinii de orice confesiune, ca şi membrii altor culte religioase recunoscute de stat, au dreptul fundamental să îşi exprime public dezacordul fata de promovarea unor mesaje, inclusiv subversive, care lezează sensibilitatea morala personală şi publică.
O formă elegantă de protest va ţine însă totdeauna cont de respectarea legii şi ordinii. Stilistica unor asemenea manifestări indică la rândul ei gradul de înţelegere şi de cultura al celor care aleg să se exprime public. Cred ca o stilistică rudimentară sau agresiva a protestului, oricât de întemeiat moral, nu e niciodată una în beneficiul bunei cauze pentru care se militează“, consideră Vasile Bănescu.
Teologul Teodor Baconschi, doctor în antropologie religioasă şi istorie comparată a religiilor al Universităţii din Sorbona, este de părere că orice creştin are datoria de a trăi el, pe cât poate mai fidel, poruncile Evangheliei. „Urmarea Lui Hristos nu presupune întreruperea gălăgioasă a proiecţiei unui film. Nu poţi impune pe căi agresive nici virtutea, nici adevărul de credinţă. Dacă tu, creştin, faci ”ordine morală” aşa, te îndepărtezi de propria mărturisire şi de Dumnezeu.
Scrie un articol în care îţi exprimi opinia, dialoghează, caută pacea şi lasă-L pe Domnul să judece acţiunea fiecăruia, atâta vreme cât acea acţiune nu pune în pericol viaţa ta sau pe a altora. Fundamentalismul şi naţionalismul religios golesc bisericile şi smintesc lumea“, este de părere Teodor Baconschi.

Comentariu:
– Pseudo-preotul Eugen Tănăsescu este cunoscut ca un individ vândut sistemului, care mereu îi critică pe ortodocșii cu inițiativă. Și ca un vândut ce e, nu poate să gândească decât strâmb. Chiar dacă creștinii trebuie să fie oameni ai păcii, vin momente când trebuie scoasă și sabia…
– Vasile Bănescu, purtătorul de erezii al Patriarhiei, trebuie să știe că nici instituţia Patriarhiei Române nu prea mai are nici o legătură cu Ortodoxia.
– „Teologul” Teodor Baconschi ar trebui să recitească din Sfânta Evanghelie momentul alungării schimbătorilor de bani din templu de către Mântuirorul nostru Iisus Hristos, cu biciul.

Reclame

CONFERINȚĂ LA IAȘI pe 14 aprilie – Sfinţii Închisorilor sub Legea 217. Conferință organizată de LS Iași

Iată că până la urmă, după ce nu s-a mai auzit nimic de conferința anuală din martie de la Iași (unde moaștele Sfinților din închisori izvorau  mir), în ciuda Legii Antilegionare (217/2015), cineva are curajul să organizeze conferința, o lună mai târziu. 

afis sf inchisorilor IS apr 2016

Sfinţii Închisorilor sub Legea 217

Conferință organizată de LS Iași

Liga Studenţilor din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (LS IAŞI) organizează conferinţa cu tema Sfinţii Închisorilor sub Legea 217, care va avea loc joi, 14 aprilie, de la ora 18:00, la Teatrul de Copii „Luceafărul” (zona Palas).

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2017 să fie închinat apărătorilor Ortodoxiei din timpul prigoanei comuniste, având în vedere ataşamentul şi evlavia credincioşilor faţă de cei care sunt numiţi astăzi Sfinţii închisorilor. În acelaşi timp, începând de vara trecută, în mass-media şi în mediile academice există o dezbatere constantă asupra aplicării controversatei Legi 217/2015, cunoscută drept „legea memoriei” sau „legea antilegionară”.

Care sunt implicaţiile legale ale cinstirii eroilor anticomunişti? Sunt ei sau nu criminali de război? Afectează într-un fel Legea 217 procesul de canonizare al mărturisitorilor din închisorile comuniste? Mai avem voie să-i citim pe filosoful Mircea Vulcănescu sau pe poetul Radu Gyr?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vor răspunde invitaţii conferinţei: dr. Corneliu Ciucanu, istoric, cercetător ştiinţific la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Academiei Române – filiala Iaşi, profesorul Constantin Străchinaru, fost deţinut politic timp de 14 ani, părintele ieroschimonah Ioan Şişmanian de la mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” Petru-Vodă din judeţul Neamţ şi alţi invitaţi.

Sursa: 

Sfinţii Închisorilor sub Legea 217. Conferință organizată de LS Iași

Cercetătoarea CARMEN JIMENEZ HUERTAS și-a lansat la Muzeul Național al Țăranului Român cartea „NU VENIM DIN LATINĂ” (în limba română), pe 16 ianuarie – Conferință, interviu

Vă amintiți de Carme(n) Huertas, cea care spunea ca limbile romanice nu provin din latină? 

https://danielvla.wordpress.com/2015/03/07/limbile-romanice-nu-provin-din-latina-video/

Anul acesta (pe 16 ianuarie) a venit la București pentru a-și lansa cartea „Nu venim din latină” și a ținut o conferință în catalană.

Preiau textul de sub film, de pe youtube: 

Lingvista spaniolă Carme Jimenez Huertas le-a vorbit românilor, în 16 ianuarie 2016, despre faptul că limba română, alături de celelalte limbi romanice, nu este născută din latină și că romanizarea este doar o poveste pentru naivi.

Prezentă la București pentru a-și lansa cartea NU VENIM DIN LATINĂ, carte publicată în limba română de editura Geto Dacii, cercetătoarea spaniolă și-a prezentat argumentele în fața unei săli arhipline, cu care a fost în interacțiune aproape 5 ore.

În materialul video de mai jos puteți viziona o oră și jumătate din evenimentul care a avut loc la Muzeul Național al Țăranului Român – în special prezentarea făcută de Carme J. Huertas pentru români și un interviu pe care I l-am luat…

În esență, mesajul lingvistei spaniole este următorul: “Limbile romanice nu vin de nicăieri. Ele erau aici. Erau graiuri locale. (…) E clar că au o aceeași origine, o limbă mamă, care NU ESTE LATINA! Latina este o soră sau mai degrabă o verișoară a limbilor romanice”.

Cartea NU VENIM DIN LATINĂ poate fi achiziționată de aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/c…

În final, îi adresăm mulțumiri speciale doamnei Mihaela Alda din Spania, cea care a avut inițiativa traducerii acestei cărți și pe care a și realizat-o cu profesionalism!

De asemenea, le mulțumesc partenerilor noștri care au făcut posibilă organizarea și promovarea acestui eveniment. Lansarea cărții NU VENIM DIN LATINĂ a fost organizată de Asociația Geto Dacii, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Nașul Tv și PCNET-CATV.

Vizionare cu folos! Traducerea a fost asigurată de Anca Bărbulescu.

Daniel Roxin

Menţionarea dacilor în analele france, în secolele VIII – IX, exact atunci când istoria oficială ne spune că aceştia s-ar fi transformat în români prin romanizare

Teoria oficială e cam aşa:

Principalele etape ale formării poporului român au fost:

  • perioada stăpânirii romane (secolele al II-lea-al III-lea, în provincia Dacia respectiv, secolele I-al VII-lea, în zona dintre Dunăre şi Marea Neagră) când asupra dacilor s-a exercitat acţiunea romanizatoare a coloniştilor, veteranilor, a administraţiei romane, formându-se populaţia daco-romană;
  • continuitatea daco-romanilor la nordul Dunării după retragerea aureliană (anul 271), în perioada migraţiilor, când fenomenul romanizării i-a cuprins şi pe dacii liberi; până la sfârşitul secolului al VIII-lea, populaţia daco-romană s-a transformat în populaţie românească. Sursa: istoriiregasite.wordpress.com 

Iată şi ce spun cronicile france: 

Dacii în analele france (800 – 900)

Harta vechii Iazigia, cîmpia panonică, sec. I d.Cr., sursă: Dragnea Mihai

Harta vechii Iazigia, cîmpia panonică, sec. I d.Cr.

Autor: Dragnea Mihai

Analele Regatului Francilor (latină Annales regni Francorum, Annales Laurissenses maiores; germană Reichsannalen) reprezintă o serie de scrieri cu caracter istoric, ce ne informează despre regatul francilor și conducătorii acestuia. Perioada istorică cuprinsă în aceste anale medievale este 741-829. Personajul central din aceste scrieri este Carol cel Mare, împăratul francilor. Informațiile din aceste anale sunt prezente și în Analele Sfântului Bertin (latină Annales Bertiniani), scrise în perioada 830-832, în Francia apuseană. În cea răsăriteană, informațiile din Analele Regatului Francilor spuraviețuiesc în manuscrisele numite Annales Fuldenses, de la mănăstirea Benedictină Fulda. Aceste manuscrise au fost scrise aproximativ în aceiași perioadă, ca un răspuns la Annales Bertiniani. În Annales Fuldenses găsim și informații din Annales laureshamenses, scrise la mănăstirea Laurissa. Aceste manuscrise cuprind o perioadă istorică de 100 de ani (703-803) și au fost copiate în 835.

În Annales regni Francorum, cronicarul lui Carol cel Mare, Einhard[1] îi menționează pe daci în regiunea bazinului mijlociu și superior al Tisei, către Morava și izvoarele Oderului, în fosta Iazigie din perioada antică. După o campanie militară victorioasă a lui Carol cel Mare, aflăm că acesta „…s-a întors în Francia în triumf, trecând pe la Daci, Iazigi, Moravi…”.[2] Este evident că locuitorii regiunii dintre Pannonia Inferioară și Dacia Traiană, numiți de către franci „daci”, sunt urmașii dacilor liberi din antichitate.[3]

Și geograful anonim din Ravenna atribuie Daciei teritoriul dintre Tisa și Dunăre.[4] La vremea acestuia, teritoriul respectiv Avarica Barbaria făcea parte din Khaganatul Avar; geograful informându-ne că „în Dacia (teritoriul dintre Tisa și Dunăre) locuiesc avarii”.[5]

Ca și împăratul roman Traian, Carol cel Mare a considerat că nu este în interesul imperiului său să stapânească și Iazigia, urmând ca după cucerirea și desființarea statului avar să-și limiteze granițele Imperiului Carolingian la Dunărea panonică.

Termenul de Dacia mai apare în cronicile francilor, făcându-se referire la triburile slave ale obotriților, care, după spusele lui Einhard, locuiesc în Dacia, fiind numiți și raedenecenti.[6] Despre acești slavi aflăm că sunt vecini al bulgarilor, având Dunărea ca linie de marcaj între Dacia si Țaratul Bulgar. Astfel, putem trage concluzia că în secolul al IX-lea, bulgarii nu stăpâneau și teritoriul de la nord de Dunăre, așa cum afirmă istoricii lor.

„DCCCXXIIII. […] Quo cum venisset et ibi natalem Domini celebrasset, allatum est ei, quod legati regis Bulgarorum essent in Baioaria; quibus obviam mittens ipsos quidem usque ad tempus congruum ibidem fecit operiri. Caeterum legatos Abodritorum, qui vulgo Praedenecenti vocantur et contermini Bulgaris Daciam Danubio adiacentem incolunt, qui et ipsi adventare nuntiabantur, ilico venire permisit. Qui cum de Bulgarorum iniqua infestatione quererentur et contra eos auxilium sibi ferri deposcerent, domum ire atque iterum ad tempus Bulgarorum legatis constitutum redire iussi sunt.” [7]

Note:

Curtean și cronicar franc al Imperiului Carolingian (775-840). A scris în timpul împăraților Carol cel Mare și Ludovic cel Pios.
”Carolus… per Dacos, Iaziges, Marehenses in Franciam ovans rediit.” Această știre este redată în Res Gestae Avarum din anul 790.
Al. Bărcăcilă, ”Dacia dela Dunăre” a analelor france din secolul al IX-lea. Evenimente și probleme, extras din ”Arhivele Olteniei”, anul XXIII-XXV, nr. 131-148, ianuarie 1944-decembrie 1946, Tipografia Colegiului Național ”Carol I”, Craiova, p.22.
Ioseph Schnetz, Itineraria Romana, volumen alterum, Ravannati anonymi Cosmographia, Lipsiae, 1940, p.V.
Al. Bărcăcilă, op.cit., p.24.
Bernhard Walter Scholz, Nithard, Carolingian Chronicles: Royal Frankish Annals and Nithard’s Histories, University of Michigan Press, 1970, p.116.
http://www.thelatinlibrary.com/annalesregnifrancorum.html

Bibliografie

Bărcăcilă Al., ”Dacia dela Dunăre” a analelor france din secolul al IX-lea. Evenimente și probleme, extras din ”Arhivele Olteniei”, anul XXIII-XXV, nr. 131-148, ianuarie 1944-decembrie 1946, Tipografia Colegiului Național ”Carol I”, Craiova.
Schnetz Ioseph, Itineraria Romana, volumen alterum, Ravannati anonymi Cosmographia, Lipsiae, 1940.
Rosamond McKitterick, History and Memory in the Carolingian World, Cambridge University Press, Cambridge, 2004.
ScholzBernhard Walter, Nithard, Carolingian Chronicles: Royal Frankish Annals and Nithard’s Histories, University of Michigan Press, 1970.
http://www.thelatinlibrary.com

Sursa: istoria.md

O dezbatere de bun simţ despre Legea antilegionară la Alege TV – Craiova

La emisiunea din data de 13 august 2015 am discutat despre Legea nr. 217/2015, numită și legea antilegionari. Cine decretează caracterul fascist/legionar/xenofob/rasist al unei organizații? Există un catalog al simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe? Cum recunoaștem aceste simboluri pentru a le evita? A fost comunismul un regim criminal? De ce nu este incriminat și comunismul de această lege? Care sunt pedepsele prevăzute de lege? Ce riști dacă îl vorbești de bine pe Nicolae Ceaușescu? La aceste întrebări și la multe altele am încercat să răspundem în cadrul emisiunii, împreună cu prof. univ. dr. Sorin Damean de la Universitatea din Craiova și Marcel Răduț Seliște – preot și jurnalist. Sursa: youtube