Duşmanii României

de

MASACRUL DE LA LUNCA PRUTULUI – 6-7 februarie 1941 Bucovina de Nord

Related image

6-7 februarie 1941 – 2018

Au trecut 77 de ani de la masacrul din comuna ucraineană Lunca. Sute de români şi-au pierdut viaţa sub gloanţele nemiloase ale grănicerilor sovietici. În perioada ianuarie-februarie 1941 sătenii au încercat să treacă graniţa sovieto-română pentru a scăpa de cizma bolşevică. Din păcate însă, au fost trădaţi şi marea lor majoritate a fost ucisă. Cadavrele au fost îngropate în 4 gropi comune, săpate chiar lânga locul unde oamenii au fost împuşcaţi, lângă Prut. Cei care au scăpat au fost arestaţi şi închişi în penitenciarul din Cernăuţi.

Image result for masacrul de la lunca prutului

77 de ani s-au scurs de la Masacrul din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941 în Lunca Prutului, ținutul Herța, regiunea Cernăuți, considerat una dintre cele mai cumplite atrocități comise de soldații ruși împotriva românilor care doreau să evadeze din ”paradisul proletarilor”.

După o jumătate de an petrecută în ceea ce marxiștii numeau „paradisul proletarilor”, foarte mulți români din Bucovina ocupată au decis să încerce să treacă noua frontieră dintre Uniunea Sovietică și Regatul României, pentru a se refugia în țara rămasă liberă.

În noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, un grup compact de 400 de români din nordul Bucovinei, din satele Coteni, Buda, Boian, Ostrița Herței, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala au încercat să treacă granița pe râul Prut înghețat. Când s-au apropiat de graniță majoritatea au fost uciși de mitralierele grănicerilor sovietici și aruncați în gropi comune în albia râului Prut. Doar 57 au reușit să scape și să treacă granița în România.

La topirea zăpezilor, Prutul s-a revărsat și a inundat zona în care erau îngropați martirii de la Lunca, astfel că, în vara anului 1941, când trupele române au reocupat zona, nu s-a mai putut găsi decât o singură groapă, în care s-au descoperit cadavrele a 107 victime ce au fost scoase și înhumate în cimitirul din satul Mahala.

Cei 57 de români au reușit să se refugieze în Regatul României și au relatat tragedia. Alți 44 de fugari au fost prinși de trupele sovietice. 12 dintre ei au fost condamnați la moarte. Ceilalți au fost condamnați la diferite pedepse cu închisoarea și trimiși în Siberia.

Nu a fost însă decât un episod, poate mai puțin cunoscut, din drama românilor bucovineni. Mii dintre ei au fost uciși, câteva luni mai târziu, în masacrul de la Fântâna Albă, iar 150.000 de români basarabeni și bucovineni au fost deportați în Siberia până în anul 1941, când România a declarat război URSS pentru a-și recupera teritoriile cotropite de rusul sovietic pentru a se refugia în Regatul României. – activenews.ro

Anunțuri
Ați auzit de asta? – VICTORIA trupelor germano-române la Târgu Frumos în aprilie-mai 1944 împotriva sovieticilor, în prima invazie eșuată. Se studiază la Academia americană West Point
de

Ați auzit de asta? – VICTORIA trupelor germano-române la Târgu Frumos în aprilie-mai 1944 împotriva sovieticilor, în prima invazie eșuată. Se studiază la Academia americană West Point

Din documentele găsite în arhive, în 1944 au fost două bătălii numite Bătălia de la Târgu Frumos. Prima bătălie s-a desfășurat în aprilie (6 aprilie–12 aprilie) iar a doua în mai (2–7 mai) 1944 între trupele aliate ale Germaniei Naziste și României care s-au opus Armatei Roșii a Uniunii Sovietice. În ambele bătălii, sovieticii au încercat să intercepteze șoseaua Iași-Târgu Frumos-Pașcani și să înainteze cât mai mult spre sud și spre Iași, în cadrul ofensivei din primăvara anului 1944.

Potrivit relatărilor lui Hasso von Manteuffel (unul din cei doi comandanți germani de divizie) și Frido von Senger und Etterlin, forțele germane au respins prima ofensiva sovietică din aprilie, provocând pierderi serioase în rândurile Frontului II Ucrainean. Prima bătălie de la Târgu Frumos este folosită drept caz de studiu în educarea tactică a ofițerilor din armata SUA, oferind un exemplu pentru cum o apărare mobilă poate învinge într-o bătălie de blindate. Există totuși întrebări pe seama relatărilor celor doi ofițeri germani, referitor la faptul că nu au inclus și trupele române în declarațiile lor, și asupra numerelor reale în raportul dintre forțele de atac și apărare.

 

În luna aprilie 1944 au avut loc o serie de atacuri ale Armatei Roșii în zona Târgu Frumos, cu scopul de a captura acel important sector strategic. Atacurile se pot încadra în ofensiva Uman-Botoșani sau în prima ofensivă Iași-Chișinău. Erau ultimele eforturi ale Armatei Roșii după ce ajunsese în România. Forțele Germano-Române s-au apărat cu succes în decursul întregii luni (aprilie). Atacul de la Târgu Frumos a fost încercarea finală a Armatei Roșii de a cuceri zona, pentru a avea de unde lansa o ofensivă de vară în România.

Aprilie 1944

Prima bătălie de la Târgu Frumos a fost, de fapt, o serie de încleștări de-a lungul mai multor zile, în timpul cărora forțele blindate ale Corpului de Blindate German LVI (Panzerkorps), în principal Diviziile Grossdeutschland (Germania Mare) și a 24-a Panzer, au angajat al 16-lea Corp de Tancuri al Armatei Roșii, care ataca dinspre nord.

În ciuda succesului inițial al atacului sovietic, care au reușit să ocupe orașul Târgu Frumos, o serie de contra-atacuri au reușit să distrugă „vârful de lance” al Armatei Roșii înaintea luării ca măsuri defensive adecvate să poată fi aplicate. Principalul contraatac german a avut loc de-a lungul șoselei Iași-Târgu Frumos, în ziua de 10 aprilie 1944. Tancurile diviziei Grossdeutschland au înaintat spre Târgu Frumos venind dinspre est, pe două coloane (circa 70 blindate). Contraatacul a fost atât de rapid încât sovieticii s-au retras după 48 de ore din Târgu Frumos. Succesul german a fost favorizat și de faptul că sovieticii au concentrat forțele lor mult spre sudul localității, neașteptându-se la un atac dinspre est. Germanii au reușit în înaintarea lor spre vest să izoleze și apoi să distrugă o parte a unităților sovietice rămase în sudul orașului. Aviația germană a avut o contribuție extrem de importantă la distrugerea tancurilor sovietice. S-a remarcat asul aviației germane, Hans-Ulrich Rudel, care a pilotat personal un Junkers Ju 87 dotat cu tun antitanc. Luptele duse au slăbit în așa hal forțele blindate sovietice încât continuarea atacului în Romania nu mai era posibil. În trei zile de lupte, trupele germane au oprit Armata Roșie și au distrus peste 350 de tancuri sovietice.[1]

Sursele sovietice fac puține referiri la această bătălie. Istoricul David Glantz a găsit câteva mențiuni ale operațiilor din România din lunile aprilie și mai 1944 în jurnale de divizie. Sursa principală a sa este istoria Armatei a 2-a de Tancuri Sovietică, unde se află o referire directă la bătălie. Este menționat că, spre sfârșitul lunii martie 1944, corpul de tancuri a fost trimis în sectorul Armatei a 27-a cu misiunea de

“atac în direcția Focuri și Podu Iloaiei. În continuare, armata va lovi și va ocupa orașul Iași.”

Sunt menționate următoarele unități sovietice participante la ofensivă: Armata a 2-a de Tancuri și Armata a 27-a. Din aceste armate au participat efectiv Corpul 35 al Armatei 27 și Corpul 3 de Tancuri. Se menționează că, probabil, Corpul 3 de Tancuri a ocupat Târgu Frumos, dar a fost respins de contraatacurile germane. Corpul 16 de Tancuri, identificat de ofițerii germani, nu este menționat în documentele rusești.[2]

A doua bătălie de la Târgu Frumos, din luna mai 1944, a fost o luptă confuză în care sovieticii au fost, iarăși, respinși. Ca și în prima bătălie, rolul hotărâtor l-au avut blindatele germane care au restabilit mereu linia frontului (unitățile de blindate Großdeutschland și Totenkopf și Divizia 24 Panzer). Infanteria română a avut pierderi grele în această bătălie (lângă Târgu Frumos, Ruginoasa și Pașcani), dar a reușit să reziste. De-a lungul frontului, Armata a 4-a română, comandată de generalul Mihail Racoviță, a aliniat trei corpuri de armată ce totalizau aproape 12 divizii. Sectorul Târgu Neamț era apărat de Corpul 1 armată comandat de către generalul Gheorghe Radu și format din circa 5 divizii. Tot aici au luptat Grupurile 103 și 104 munte. Sectorul Târgu Frumos era apărat de Corpul 5 armată român comandat de către generalul Constantin Niculescu și format din patru divizii situate între Pașcani și Târgu Frumos. Diviziile 1 și 4 române erau dispuse pe linia întărită. Alte două noi divizii au fost trimise în acoperirea frontului Corpului 5: Divizia 6 la est de Pașcani și Divizia de Gardă la vest de Târgu Frumos (zona Strunga). Sectorul din fața Iașului era comandat de generalul Nicolae Stoenescu și avea 2-3 divizii. S-a remarcat, de această dată, aviația română care, alături de cea germană, a reușit să distrugă numeroase tancuri. Dintre așii aviației, au participat la câteva acțiuni pe acest front Constantin Cantacuzino, Alexandru Șerbănescu, Ioan Milu (ași creditați cu circa 50 de avioane doborâte în Al II-lea Război mondial). În această perioadă aviația română lupta atât contra sovieticilor, cât și a americanilor.

În pofida afirmațiilor germane că atacul sovietic a fost o ofensivă în toată regula, în prezent, se pare că prima bătălie de la Târgu Frumos a fost o operațiune de scară relativ mică în contextul luptelor din 1944 de pe Frontul de Est, deși un succes sovietic ar fi oferit Armatei Roșii o poziție cu mult superioară pentru următorul atac în România.[3]

După bătălia de la Târgu Frumos din aprilie, linia frontului s-a stabilizat, dar sovieticii au continuat atacurile în luna mai, când a avut loc a doua bătălie pentru Târgu Frumos, în care au fost iarăși opriți. Tot din aceste poziții de lângă Târgu Frumos, sovieticii au lansat Bătălia pentru România (1944) (sau Operațiunea Iași-Chișinău) la sfârșitul lunii august 1944. După bătăliile de la Târgu Frumos, germanii au fost extrem de solicitati pe frontul din Bielorusia și Polonia și au fost nevoiți să trimită toate blindatele spre acel front. Frontul românesc a rămas fără sprijinul acestor divizii de elită, având în rezervă doar Divizia 1 blindate a generalului Radu Korne. Divizia 1 va lupta la 20 august 1944 la Scobâlțeni, unde a reușit să oprească pentru numai o zi blindatele sovietice, după care se va retrage spre sud. Linia frontului a fost împânzită cu mii de mine antiinfanterie și antitanc. La zeci de ani după război încă se mai găsesc mine și muniție neexplodate în Moldova.

Unități participante

Sovietice

  • Al 2lea Front Ucrainean
    • Armata a 27-a
      • Corpul 35 Pușcași
      • Divizia 89 Gărzi Pușcași
      • Divizia 180 Pușcași
    • A 2-a Armată de Tancuri
      • Al 3-lea Corp de Tancuri
      • Al 16-lea Corp de Tancuri (neconfirmat)

Germane

  • Grupul de Armată Ucraina Sud
    • Armata a8a
      • Divizia 24 Panzere (Tancuri, rezervă)
      • LVI Panzerkorps
      • Corpul de Armată L

Române

  • Divizia 18 Vânători de Munte
  • Divizia 1 Gărzi
  • Forțele Aeriene 1
    • Grupul de Bombardiere 5
    • Grupul de Asalt 8 (pilotând avioane germane Henschel Hs 129)
    • Grupul de Asalt 9

Note

  1. ^În timpul bătăliei, Hasso von Manteuffel, comandantul Diviziei Grossdeutschland, a întâlnit pentru prima oară noile tancuri sovietice Stalin: „La Târgu Frumos am dat peste tancuri Stalin. Am fost șocați să aflăm că, deși (tancurile noastre) Tiger au început să le lovească de la o distanță de 3000 metri, proiectilele noastre nu le-au penetrat până când ne-am apropiat la jumătatea acelei distanțe. Totuși am reușit să contracarez superioritatea rușilor prin manevre și mobilitate, făcând uz maxim de teren.”
  2. ^Glantz, D. Slaughterhouse (Abatorul)
  3. ^Glantz, D. Slaughterhouse; Istoricii sunt, așadar, lăsați să se întrebe dacă ofensiva sovietică a fost sau nu un efort major de a pătrunde în România, sau a fost doar un simplu asalt local cu scopul îmbunătățirii pozițiilor operaționale sovietice și a posibilităților pentru o nouă ofensivă în viitor. Germanii susțin că ar fi prima variantă, având în vedere faptul că au fost distruse peste 350 tancuri sovietice. Acest autor a decis că a fost însă a doua variantă și că a fost în relație cu planurile deceptive pentru viitoarele operațiuni din Belarus (de a fixa viitoarea prezență a Corpului 2 de Tancuri în România, în timp ce, la scurt timp, a fost mutată în alt loc). Această dezbatere nu va fi rezolvată decât după facerea publică a materialelor din arhivele sovietice.

Referințe

Sursa: ro.wikipedia.org

de

Sinteză a deciziei BISERICII GEORGIEI (din decembrie 2016) cu privire la pseudo-sinodul din Creta

BIS G

Sfântul Sinod al Bisericii Georgiei s-a întrunit și a discutat despre „Sinodul din Creta”. Acum avem la dispoziție un rezumat al Deciziei pe care Sfântul Sinod al Bisericii Georgiei a emis-o la întâlnirea recentă privind adunarea Cretană.

Inițial s-a raportat că Sfântul Sinod a înfățișat o decizie concludentă cu privire la „Sinodul din Creta” până ce o comisie teologică va examina documentele pe care acest Sinod le-a emis. Este adevărat, totuși, că acum am aflat că în ceea ce privește organizarea Sinodului și pretenția sa de autoritate Pan Ortodoxă, Sfântul Sinod s-a pronunțat definitiv.

În decizia sinodală emisă de Biserica Ortodoxă Georgiană, ierarhia Bisericii din Georgia, a declarat că:

  1. Sinodul Cretan nu este un Sinod Pan Ortodox, întrucât patru Biserici nu au luat parte la el;
  2. Deciziile Sinodului din Creta nu sunt obligatorii pentru Biserica Georgiană, din moment ce Sinodul din Creta a abolit principiul consensului
  3. Documentele emise nu reflectă criticile importante făcute de Bisericile locale, și de aceea este necesar ca acestea să fie corectate;
  4. Documentele din Creta trebuie să reflecte învățătura Bisericii Ortodoxe; ceea ce nu se întâmplă în cazul prezentului set de texte;
  5. Este necesar ca Sfântul și Marele Sinod să aibă loc, și suntem încrezători că se va ține și că acest viitor Sinod va lua decizii prin consens, bazate pe învățătura Bisericii Ortodoxe.
  6. Prin urmare, pentru a atinge acest scop, Sfântul Sinod a format o comisie teologică care să examineze documentele acceptate în Creta și să se pregătească pentru viitorul Sinod, care va fi Pan Ortodox.

http://patriarchate.ge/geo/wmida-sinodis-sxdomis-oqmi-22/

https://orthodoxethos.com/post/final-decision-of-the-church-of-georgia-on-the-council-of-crete-summary

Sursa: https://ortodoxiacatholica.wordpress.com/2018/03/30/decizia-finala-a-bisericii-georgiei-cu-privire-la-sinodul-din-creta/

 

de

UN NOU TERMEN ÎN PROCESUL ÎMPOTRIVA MEGA-MOSCHEEI (vineri 30 martie, ora 14:00). Cătălin Berenghi ne invită se depunem cât mai mulți CERERI DE INTERVENȚIE ACCESORIE

PROCESUL MEGA MOSCHEII CONTINUĂ!!!!
Vineri 30 martie orele 14:00.

ABUZURILE CONTINUĂ!!!!

Fosta Presedinta a Tribunalului Bucuresti (Laura Marin Andrei), judecatoare a procesului Mega Moscheii face si desface legea la Curtea de Apel Bucuresti, incalcand procedura civila!!!!!!

Doamna judecatoare Laura Marin Andrei a venit in sala zambitoare si aparent bine dispusa, dar ulterior a inceput show-ul. Grefierul a anuntat ca au mai sosit in dosar in jur de 25 de cereri de interventie acesorii, iar judecatoarea a zis ca nu sunt multe, sustinand ca avocata noastra poate sa se uite repede pe ele si sa traga o concluzie („Aveti la dispozitie 30 minute, suspendam sedinta si reluam ulterior”). Cei prezenti in sala au inceput sa fie foarte agitati din cauza tonului si felului in care judecatoarea a pus problema. Datorita atitudinii ilustrate de judecatoare, care a incalcat procedura si a insistat sa-mi atribuie calitatea de reprezentant a anumitor persoane, pe care nu le cunosc, ba chiar si a unora care au exprimat in scris dorinta de a-si sustine singuri cererile de interventie.

Dupa primirea cererii de recuzare, incalcand din nou legea a acordat in sedinta publica termen pe data de 30, nedand posibilitatea judecatorului care va solutiona cererea de recuzare sa fie inpartial, practic a subminat activitatea unui coleg care in aceste conditii este practic obligat sa respinga cererea de recuzare. Sub pretextul ca acorda un „termen de control”, la data de 30 martie 2018, doamna judecator Laura Marin Andrei, a acordat de fapt urmatorul termen de judecata, intrucat in cauza urmeaza a fi puse in discutie cu incalcarea procedurii de citare toate cererile de interventie (sunt cateva mii), depuse pana in prezent la dosar; in conditiile in care in cauza de fata nu s-a depus nicio expertiza si nu era nevoie de acordarea unui termen intermediar pe care dupa ce a fost recuzata nu mai avea voie sa- l stabileasca.

Sunt zvonuri conform carora sotul doamnei judecator, fosta Presedinta a Tribunalului Bucuresti, are ceva probleme cu justitia, avand sau are pe rol, un dosar penal.

LA TERMENUL URMATOR (30-03-2018 la orele 14:00) TOTI CEI CARE AU DEPUS CERERI DE INTERVENTIE ACCESORII, VA ASTEPT PENTRU A ARATA JUDECATOAREI CA NE SUSTINEM CAUZA SI NU TREBUIE SA O LASAM SA-SI BATA JOC DE NOI SI DE LEGILE ACESTUI STAT.
DORIM RESPECTAREA LEGII!!!!

MESAJUL ESTE CLAR: NU SE FACE MEGA MOSCHEE IN TARA VOEVOZILOR!!!!!

Curtea de Apel Bucuresti Splaiul Independentei nr 5, sector 4 Bucuresti. Cod postal 050091 Sala E 23 „Paul Negulescu”, etaj 1. Sectia a-VIII

Fotografia postată de Catalin Ioan Berenghi.
SĂ DEPUNEM CÂT MAI MULTE CERERI DE INTERVENȚIE ACCESORIE ÎN PROCES!
Model de cerere:

Curtea de Apel Bucuresti 
Splaiul Independentei nr 5, sector 4 Bucuresti.
Cod postal 050091
Sectia a-VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal.
Dosar 2315/2/2016

Motivele posibile pe care le puteți trece acolo (pe cerere):

  1. Sunt creștin ortodox.
  2. Strămoșii noștri și-au dat viața pentru țara noastră, să rămână ortodoxă.
  3. Nu accept, din motive de conștiință religioasă, construirea moscheii pe pământ românesc.

  4. Terenul respectiv a aparținut familiei Domnitorului Constatin Brâncoveanu, martirizat de turci, împreună cu fii și ginerele său, fapt ce ar constitui un afront uriaș adus memoriei acestor Sfinți.

  5. Pericolul apariției terorismului pe teritoriul României.
  6. Agresivitatea specifică islamului.
  7. Probabilitatea foarte mare a intoleranței religioase a islamiștilor față de majoritatea populației creștin-ortodoxe.

  8. Posibilitatea ca această mega-moschee să fie construită pentru mulțimile de migranți de religie islamică care se vrea a fi aduse și în țara noastră, fapt interzis categoric de Constituția României la Art. 3 alin. 4: „Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine”

Mentiunea: „DORIM CA DOMNUL CATALIN IOAN BERENGHI SA NE REPREZINTE”.
Și nu în ultimul rând, să nu uităm de rugăciunea pentru ȚARĂ, pentru a ne izbăvi Dumnezeu de năvălirea altor neamuri asupra noastră!
de

Legea vaccinării a fost retrasă din Parlament, DAR există pericolul să fie inclusă într-un „Cod al Sănătății”

Proiectul legii vaccinării obligatorii, cel care a scos în stradă, anul trecut, câteva zeci de mii de oameni în toată țara, a fost retras de la Camera Deputaților, a anunțat avocatul Gheorghe Piperea, fost consilier guvernamental pe vremea premierului Mihai Tudose.

Acesta a mai spus că noul proiect de lege va fi inclus în Codul Sănătății, iar joi se va afla la Ministerul Sănătății pentru a discuta despre compatibilitatea dintre acest obligativitatea vaccinării și Convenția de la Oviedo.

„Legea vaccinării va fi refacută și introdusă în viitorul Cod al sănătății. La invitația unor parlamentari, voi fi prezent mâine la o întâlnire la Ministerul Sănătății, pentru a prezenta opinia mea referitoare la compatibilitatea cu Constituția și cu Convenția de la Oviedo a obligativității vaccinării. De asemenea, îmi voi expune opinia cu privire la calitatea de consumator a asiguratului și a pacientului în relația cu autoritățile și cu agenții economici privați și, implicit, cu privire la dreptul inalienabil al pacienților la informare și la avertizare asupra riscurilor (ne)vaccinării.

În condițiile în care navigăm (de regulă, în derivă) pe un ocean de informație, nu ne mai putem permite să ne bazăm pe cele spuse de 2-3 specialiști eterni din Ministerul Economiei și pe propaganda plătită de BigPharma. Trebuie să fim informați și avertizați de medicii care ne administrează vaccinul și de autoritățile care susțin campaniile de vaccinare”, a spus avocatul Gheorghe Piperea.
În 2017, asociații non-guvernamentale au protestat în toată țara împotriva obligativității vaccinării. Reprezentanții acestora au contestat anumite prevederi din proiectul de lege al PSD, cum ar fi sancțiunile – care mergeau până la deposedarea de drepturile parentale – pentru cei care nu își vaccinau copilul.
De asemenea, oamenii au contestat constituționalitatea legii, în condițiile în care practic, o persoană ar fi fost obligată să suporte un tratament medical, fără să-și dea acordul, așa numitul „consimțământ prezumat”.
În comisiile din Camera Deputaților, deputatul Varujan Vosganian a arătat că respectivul proiect de lege încalcă Convenția de la Oviedo, document ratificat de România și pe care statul român este obligat să-l respecte.
Mai mulți medici, printre care prof. dr. Vasile Astărăstoae sau prof.dr. Pavel Chirilă, au contestat obligativitatea vaccinării.

În nereuşita acestui proiect de lege a contat opoziția părinților, a medicilor cu o gândire sănătoasă, a asociațiilor şi deputaților care au sufocat cu amendamente evoluția proiectului în Camera Deputatilor. 

Probabil au contat şi semnăturile printate ale Petiției online trimise la Parlament: 
Vom depune semnăturile şi la Ministerul Sănătății şi sperăm să se mai adauge şi alții la cei care au semnat această Petiție: 
de

Mâine, duminică 4 martie PROTEST ÎMPOTRIVA PROPAGANDEI HOMOSEXUALE DIN ȘCOLI ȘI INSTITUȚII DE CULTURĂ la Ministerul Culturii

Duminică 4 martie, peste 20 de ONG-uri organizează un PROTEST în fața Ministerului Culturii: Opriți propaganda homosexuală în școli și instituții de cultură. Nume importante conservatoare susțin protestul

foto – Active News

Duminică, București,  Ministerul Culturii și Identității Naționale, ora 17:00

Adresă:

Corp Aula, Bulevardul Unirii 22, București 030833
Telefon: 021 222 9135

Mai mult de 20 de asociații organizează duminică, 4 martie un protest împotriva agresiunii propagandei homosexuale asupra elevilor din școlile României.

După insuccesul proiecție filmului „120 de bătăi pe minut” de la cinematograful Muzeul Țăranului Român, se încearcă atragerea elevilor minori în alte locații unde se proiectează acest gen de filme. Se vrea cu orice preț o propagandă cât mai agresivă, mai ales asupra tineretului, probabil pentru a ușura îndeplinirea pe viitor a agendei homosexuale impuse din exterior, adică legiferearea parteneriatelor civile și identității de gen.

Iată pagina evenimentului de pe facebook: https://www.facebook.com/events/2004222556460211/?active_tab=discussion

Citiți o scrisoare deschisă, către 3 ministere, lansată de 20 de asociații:

Scrisoare deschisă
Doamnei Ministru al Sănătății, Sorina Pintea,
Domnului Ministru al Culturii și Identității Naționale, George Ivașcu,
Domnului Ministru al Învățământului, Valentin Popa
Protestăm vehement împotriva campaniei de propagandă homosexuală făcută cu girul instituțiilor conduse de domniile voastre!
Duminică, 4 martie 2018, începând cu ora 17:00, vom susține, prin adunarea noastră în fața Ministerului Culturii, promovarea adevăratelor valori naționale românești.
Reamintim că, la cinematograful Elvira Popescu din București, au fost recent convocați, în necunoștință de cauză, peste o sută de elevi minori pentru a viziona filmul 120 BPM. Acest film încurajează, cu o crasă iresponsabilitate medicală și educațională, sexul neprotejat cu un partener diagnosticat cu HIV. Gravitatea acestui act, așa zis cultural, considerăm că ține de registrul penal. Același film a fost proiectat de două ori și la Muzeul Național al Țăranului Român.
Ne opunem perfidei reeducări realizate cu aceste spectacole distrugătoare moral, fizic și psihic. Solicităm Ministrului Culturii și Identității Naționale să oprească extremismul unor modele antropologice străine, experimentale sau de așa zisă avangardă. Nu mai este demult vorba de avangardă, ci de cea mai agresivă ariergardă artistică!
Libertatea de expresie rămâne un drept constituțional inviolabil (indiferent de orientarea sexuală). Dar, ca orice libertate, ea trebuie să fie pusă în contextul unei înțelepte și sănătoase prioritizări față de gradul de dezvoltare psihica al adolescenților. În plus, trebuie păstrate demnitatea, decența și buna cuviință, stâlpi de veacuri ai etosului românesc!
Fără aceste priorități, ce fel de nouă identitate vrea actuala guvernare să construiască?
Refuzăm să călcăm în urmele de șenile deschise de tancurile așa zisei revoluții de gen!
România a rămas, slavă Domnului, într-o binecuvântată zăbavă în această infernală cursă. Asistăm la dezbateri agonizante întru canonizarea culturală a homosexualității. Atragem atenția că în alte țări și culturi se lucrează deja la etapa următoare: a dezincriminării pedofiliei, incestului, necrofiliei sau zoofiliei. Monstruozități care sunt încă încadrate la Codul Penal în țara noastră. Și acolo vrem să rămână!
Există o contradicție evidentă între menirea instituțiilor dumneavoastră și agenda dezonorantă pe care o practicați de facto. Ați trădat valorile naționale pe care alianța politică ce v-a investit le vânturase electoral cu puțini ani în urmă.
Identitatea națională trebuie respectată! Iar ipocrizia dublei măsuri trebuie să înceteze!
În consecință cerem sancționarea funcționarilor implicați în aceste manifestări, demisia responsabililor care au avizat desfășurarea acestora și demisia domniilor voastre din fruntea ministerelor pe care le conduceți!
Semnează:
Frăția Ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință
Alianța pentru Demnitate Națională
Asociația Familia Românească
Fundația Institutul de Cercetări Psihosociale și Bioetică
Asociația Civică Dreptate
Asociația Tradiția Românească
Asociația pentru Protecția Consumatorului
Asociația „Ortodoxia Tinerilor”
Asociația „Bucovina Profundă”
Fundația „Sfinții Martiri Brâncoveni”
Fundația Pentru Oameni
Asociația Freamătul
Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni -Suceava
Proiectul ARCUS
Asociația Pro Vita Bucovina
Asociația Sfântul Ioan cel Nou
Asociația Pro Decizii Informate
Asociația pentru Apărarea Familiei și Copilului
Asociația Calea Neamului
Asociația Culturală „Sfântul Mitropolit Dosoftei”