Noul Guvern PNL adversar neîmpăcat al proprietății de stat. Vor desființarea Casei de Comerț Unirea

Noul ministru al Agriculturii nu vrea aprozare cu produse românești. Casa de Comerț Unirea, creată de Daea, are soarta pecetluită. Ludovic Orban: „Vremea gostaturilor a trecut”

Abia instalat la șefia ministerului Agriculturii, liberalul Adrian Oros a luat în vizor Casa de Comerț Unirea, proiect lansat de predecesorul său, care urma să promoveze produsele fermierilor români.

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea, un proiect inițiat de Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii, ce se dorea un lanț de magazine cu produse românești, nu este susținut de noul ministru de resort, Adrian Oros, deoarece „nu este serios și nu are impact economic și social”, scrie Ziarul Financiar. O poziție similară are în acest caz și șeful noului guvern.

Până în prezent au fost deschise două magazine, unul în Sibiu și unul în București

„Eu nu am fost de acord cu acest proiect nici cât eram în Comisia pentru Agricultură (vicepreședinte – n.red.), nu mi se pare un lucru serios, care poate rezolva o problemă. Explicația a fost că prin aceste magazine se vor promova produsele locale și tradiționale. Produsele locale trebuie promovate în locul în care se produc, iar cele tradiționale în alt loc. Nu mi se pare că a avut un impact economic și social”, a spus Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferințe de presă.

Oros a mai spus că joi dimineață va trimite corpul de control pe teren să verifice toate plățile privind acest proiect, și mai ales să verifice legalitatea în care s-au efectuat. „Vom verifica fezabilitatea acestui proiect.”

Nici Ludovic Orban, premierul României, nu consideră că este de datoria statului să facă aprozare cu produse agroalimentare autohtone.

„Vremea gostaturilor a trecut. Pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiții egale de acces la piață, dar consider că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate (Casa de Comerț Unirea – n.red.). Trebuie reglementări clare de asigurare a accesului la piață pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate nu mai e nevoie să refacem gostaturile”, a spus Ludovic Orban, premierul României, în cadrul aceleași conferințe.

Sursa: m.activenews.ro

Dăncilă gata să cedeze TOTUL în privința GAZULUI DIN MAREA NEAGRĂ!!! Dan Chitic: PSD-ul și Dăncilă și/sau Iohanis înfăptuiesc „un veritabil act de TRĂDARE NAȚIONALĂ”

Noile modificări propuse de PSD pentru a fi aduse Legii Offshore reprezintă „fără doar și poate un veritabil act de trădare națională”, în opinia lui Dan Chitic, președintele Partidului Alianța Națională (PAN).

Acesta consideră că noile schimbări vor aduce pierderi de peste 20 de miliarde de euro României, iar „cetățeanul român va pierde și puținul care îi mai rămânea în urma Legii Offshore în varianta Dragnea”.

Conform acestuia, noua lege va consfinți, renunțarea de bună voie, din partea statului român „la un atribut exclusiv al suveranității sale: dreptul de a reglementa fiscalitatea în domeniul exploatării gazelor din Marea Neagră, explicitând detaliat pe aproape o pagină ce nu va mai putea modifica niciodată în interesul poporului român Parlamentul României… adică NIMIC, NICIODATĂ!!”.

Președintele PAN spune că totul a fost regizat din timp: „Chiar zilele trecute niște ticăloși pedanți au apărut sub emblema Academiei Române, maculând astfel o instituție simbol a României, și au prezentat un sondaj în care ne spuneau că peste 75,6% dintre Români vor exploatarea gazelor din Marea Neagră. Sondajul a omis să întrebe însă cetățeanul român dacă este de acord să cedeze gratuit și pentru totdeauna gazele care vor fi exploatate în Marea Neagră! Poate pentru că acest sondaj a fost realizat de INSCOP („întâmplător” o casă de sondaj patronată de Remus Ștefureac, consilier și apropiat al lui George Maior – fost șef SRI și actual ambasador în SUA) la comanda abjectelor cozi de topor de la Institutul de Științe Politice Și Relații Internaționale Ion IC Brătianu…”.

Iată textul lui Dan Chitic:

„

Noua Lege Offshore – sabotaj sau doar trădare?

PSD-ul și Dăncilă – victimele sau complicii lui Iohannis?

La fix o lună după ordinele primite de Klaus Wermer Iohannis de la Trump (știu, corect politic ar fi fost să spun la „discuțiile purtate de cei doi Președinți la Washington” – numai că nu mai avem timp de străvezii ipocrizii!) pe subiectul „investițiilor americane în energie din România”, iată că guvernul PSD pare să se fi conformat directivelor transmise via Cotroceni și a scos de sub masă un set de modificări la Legea Offshore, modificări pe care nici Tudose la dictarea lui Exxon Mobile nu le-ar fi scris mai bine și mai favorabil pentru exploatatori. Practic, PSD a capitulat pe capitolul #Resurse! Și a cedat tot.

Noua variantă a Legii Offshore este scandaloasă și reprezintă fără doar și poate un veritabil act de trădare națională. Aici nu e niciun dubiu! România va pierde cel puțin 20 miliarde Euro. De fapt, cetățeanul român va pierde și puținul care îi mai rămânea în urma Legii Offshore în varianta Dragnea. În zilele care urmează o să reluăm pas cu pas demonstrația cu privire la fiecare articol ce se vrea a fi modificat și vom vedea efectele absolut dezastruoase ale acestor modificări legislative catalogate de viermii din presa cumpărată ca fiind o „Șansă nouă pentru gazele din Marea Neagră”…

Până atunci revine cu aceleași întrebări legitime pe care le-am pus și acum un an în urmă: cui profită această lege și de ce Statul român, statul care ar trebui să ne reprezinte și să ne apere drepturile și interesele noastre cetățenești, reglementează strict în defavoarea sa și a cetățenilor săi și doar în favoarea unor companii străine?

Și, până la urmă, DE CE ȘI CU CE DREPT RENUNȚĂ REPREZENTANȚII ROMÂNIEI LA AVEREA CETĂȚENILOR ROMÂNI – căci noua variantă a Legii Offshore nu face nimic altceva decât să exproprieze de resursele sale poporul român în favoarea exploatatorilor bogățiilor noastre?

Mai mult, prin noua Lege offshore legiuitorul român (?!?) este pe cale să renunțe benevol (?!?) și pentru totdeauna la un atribut exclusiv al suveranității sale: dreptul de a reglementa fiscalitatea în domeniul exploatării gazelor din Marea Neagră, explicitând detaliat pe aproape o pagină ce nu va mai putea modifica niciodată în interesul poporului român Parlamentul României… adică NIMC, NICIODATĂ!!!

Punerea în scenă a acestei trădări a fost atent regizată. Chiar zilele trecute niște ticăloși pedanți au apărut sub emblema Academiei Române, maculând astfel o instituție simbol a României, și au prezentat un sondaj în care ne spuneau că peste 75,6% dintre Români vor exploatarea gazelor din Marea Neagră. Sondajul a omis să întrebe însă cetățeanul român dacă este de acord să cedeze gratuit și pentru totdeauna gazele care vor fi exploatate în Marea Neagră! Poate pentru că aces sondaj a fost realizat de INSCOP („întâmplător” o casă de sondaj patronată de Remus Ștefureac, consilier și apropiat al lui George Maior – fost șef SRI și actual ambasador în SUA) la comanda abjectelor cozi de topor de la Institutul de Științe Politice Și Relații Internaționale Ion IC Brătianu…

Căci un lucru e cert: România nu va atinge nimic, absolut nimic din resursele sale atâta vreme cât

„Art. 20^1. Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore:

* au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere offshore, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceasta și prin utilizarea oricăror proceduri alese de titular pentru selectarea cumpărătorilor și pentru încheierea contractelor cu aceștia, indiferent de identitatea sau locația cumpărătorului, în acord cu principiile UE de piață liberă;

* nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la pret, comercializare si/sau vanzare a hidrocarburilor, cu exceptia prevederilor legale obligatorii ale Uniunii Europene sau impuse prin prezenta lege;”

Toate cele de mai sus sunt clare ca lumina zilei.

Un singur lucru nu înțeleg încă: cineva din interiorul PSD încearcă asumat să o saboteze pe Viorica Dăncilă chiar acum, înainte de intrarea în campania electorală pentru Prezidențiale? Și dacă da, cine? Căci discuțiile referitoare la locul de muncă al soțului doamnei Dăncilă din cadrul OMV vor reveni imediat în actualitate… iar cu un asemenea subiect oferit adversarilor săi politici (ei înșiși dispuși oricând la asemenea hiclenii), turul II se îndepărtează de candidatul Dăncilă precum speranțele noastre că vom putea beneficia vreodată de ce e al nostru.

Sau poate Viorica Dăncilă a cedat pur și simplu șantajului făcut de Klaus Werner Iohannis și a acceptat termenii capitulării României în fața lui Donald Trump și ai lui Exxon Mobile „discutați” de Președinte acum câteva săptămâni la Washington?

În defintiv, doamna Dăncilă, nici nu îmi pasă dacă sunteți victima unui șantaj sau sunteți complice la trădare… Trădarea rămâne Trădare! Indiferent dacă o săvârșești din proprie inițiativă sau dacă o faci din slăbiciune sau sub șantaj! Iar istoria nu iartă trădătorii!

Vă spun doar că 20 miliarde Euro este un preț mult prea mare pentru un bilet de avion spre Washington!

Post script. Două întrebări nu îmi mai dau pace în acest weekend:

Mai sunt și jurnaliști sau doar cozi de topor în presa din România? Și…Chiar s-a dus la pușcărie pentru nimic Dragnea?

Vă atașez în cele ce urmează propunerile de modificări ale legii offshore… sau cum abjecția și trădarea pot fi cuprinse și sintetizate în câteva cuvinte:

„Proiect de lege pentru modificarea și completarea

Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și Legii Petrolului nr. 238/2004

Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore

1. La art. 2 alineatul (1), după litera l) se introduc două noi litere, literele m) și n), cu următorul cuprins:

Art.2. – (1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

m) regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare vizeaza urmatoarele:

(i) impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la art. 19;

(ii) baza de calcul a impozitului pe profit aplicabila activităților privind resursele naturale prevăzută în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi;

(iii) orice impozit, taxă, contribuție inclusiv, dar fără a se limita la impozit pe profit, impozit pe venit, impozit cu reținere la sursă, impozit pe cifra de afaceri și/sau impozitul pe proprietate, pe active, pe clădiri sau pe teren, aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, în mod specific sectorului petrolier;

n) modificare a regimului de redevențe și a regimului fiscal – prevazuta la art. 21 cuprinde următoarele:

i) introducerea de noi redevențe, contribuții, taxe și impozite, inclusiv, dar fară a se limita la impozit pe profit, impozit pe venit, impozit cu reținere la sursă, impozit pe cifra de afaceri și/sau impozitul pe proprietate, pe active, pe clădiri sau pe teren, aplicabile specific sau în mod disproporționat sectorului petrolier. In acest sens, impozitele, taxele si contributiile aplicabile specific sau în mod disproporționat sectorului petrolier, cuprind: impozitele, taxele si contributiile aplicabile unui numar limitat de sectore de activitate, cum ar fi sectorul energetic sau sectorul extractiv sau cele aplicabile unui numar limitat de agenti economici, definiti pe baza unor criterii limitative, cum ar fi cifra de afaceri sau nivelul profitului.

ii) majorarea cotelor procentuale de redevența petroliera sau modificarea pragurilor de productie bruta aferente acestor cote, stipulate in fiecare acord petrolier la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau modificarea bazelor de impozitare ori a metodei de calcul a redevențelor petroliere datorate pentru operațiuni petroliere de exploatare a petrolului din zăcămintele petroliere, reglementate de Legea petrolului nr. 238/2004 cu modificarile si completarile ulterioare la data intrarii in vigoare a prezentei legi;

iii) majorarea cotelor, modificarea bazelor de impozitare sau a metodei de calcul al oricăruia dintre impozitele, taxele și contribuțiile aplicabile la data intrării in vigoare a prezentei legi sectorului petrolier;

iv) introducerea de noi impozite, taxe, contributii sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, stații de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului.

2. Art. 18 se modifică și va avea următorul cuprins:

Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.

3. Art. 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 19. –

(1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară efectiv atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligați la calcularea, declararea și plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

(2) Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore, exclusiv costurile de transport, inmagazinare si alte costuri logistice și prețul de 100 de lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore.

(3) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmentul upstream. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2020 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

a) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;

b) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;

c) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;

d) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

e) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;

f) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;

g) 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh.

(4) Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 60% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

(5) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) calculează, declară și plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.

(6) Modelul și conținutul declarației privind impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(7) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucțiuni cu privire la impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului energiei, cu avizul ANRM.

(8) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru finanțarea înființării și extinderii rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul național de transport gaze naturale, precum și alte investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(9) Valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidența contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum și valoarea investițiilor, care au fost înregistrate în evidența contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investițiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investițiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidența contabilă conform legilor în vigoare.

(10) În cazul înstrăinării investițiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea prevăzută la alin. (3) și (4), deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream proporțional cu raportul dintre valoarea investițiilor cedate și valoarea investițiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referință în care a fost acordată.

Alineatul (11) se abrogă.

Alineatul (12) se abrogă.

4. Art. 20 se modifică și va avea următorul conținut:

Art. 20^1. Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore:

* au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere offshore, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceasta și prin utilizarea oricăror proceduri alese de titular pentru selectarea cumpărătorilor și pentru încheierea contractelor cu aceștia, indiferent de identitatea sau locația cumpărătorului, în acord cu principiile UE de piață liberă;

* nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la pret, comercializare si/sau vanzare a hidrocarburilor, cu exceptia prevederilor legale obligatorii ale Uniunii Europene sau impuse prin prezenta lege;

* vor fi exceptati de la prevederile OUG 114/2018 si OUG 19/2019.

Art. 20^2.

Prin derogare de la prevederile Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi si pana in 31 decembrie 2021, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, au obligația să oferteze, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în baza unor produse standardizate anuale, trimestriale si lunare si in baza unui calendar prestabilit in conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, o cantitate de gaze naturale care nu poate fi mai mare decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 20% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie livrata pe piata angro, în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător.

5. Art. 21 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art.21. –

(1) Regimul de redevențe și regimul fiscal specific prevăzute la art.18 și art.19 nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri, pe toată durata acordurilor.

(2) Cota procentuală prevăzută la art. 20^2 rămâne nemodificată pe toată durata acordurilor.

6. Art. 25 alineatul (1) litera n) se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 25. – (1)

n) nerespectarea de către titularii acordurilor petroliere a prevederilor art. 20^2, cu amenda de la 100.000 la 10.000.000 lei.

7. ANEXA nr. 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

ANEXA nr. 2 – Formula de calcul pentru impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore

În funcție de nivelul prețului mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore, denumit în continuare PMPC, se aplică următoarele formule de calcul:

1. În cazul în care PMPC este între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:

IVST = ISO- VID

ISO = CI * VS

VS = (PMPC – PB) * VGC

VID = min (VI, 0,6 * ISO)

IVST – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat;

ISO – impozitul suplimentar offshore calculat la veniturile suplimentare din vânzarea gazelor naturale în urma practicării unor prețuri PMPC între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, după caz;

CI – cota de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale [30% – conform art. 19 alin.(3) lit. (a)], aplicabilă în urma practicării unor prețuri PMPC între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;

VS – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat din vânzarea gazelor naturale, cu prețuri PMPC între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;

PMPC – prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore;

PB – preț de bază minim al intervalului de calcul corespunzător respectiv, pentru prețuri PMPC între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv este 100 lei/MWh, ajustat anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;

VGC – volumele de gaze din producția internă din perimetrele offshore vândute;

IPC – indicele anual al prețurilor de consum din anul precedent publicat de Institutul Național de Statistică din Romania;

VID – valoarea investițiilor în segmentul upstream deductibile

VI – valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream așa cum sunt prevăzute la art. 19 alin. (9) care se diminuează lunar cu valoarea VID dedusă;

2. În cazul în care PMPC depășește 115 lei /MWh, ajustat cu IPC, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:

IVST = ISO – VID

ISO = CI * VS

VS = (PMPC – PB) * VGC

VID = min (VI, 0,6 * ISO)

ISO – suma impozitelor suplimentare offshore, calculate pentru fiecare interval de preț conform art. 19 alin.(3) lit.(a)-(g), respectiv:

ISO = ISO1 + ISO2 +…+ ISOi

ISOi se calculează conform formulei de calcul de la pct. 2 unde termenii corespunzători au următoarele semnificații:

CI – cota de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale, pentru fiecare interval de preț corespunzător conform art. 19 alin.(3) lit.(a)-(g);

PB – preț de bază minim al intervalului de calcul corespunzător, ajustat anual începând cu 1 ianuarie 2020 cu IPC;

VS – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat pentru fiecare intervalul de preț corespunzător.

Exemplu de calcul: pentru vânzarea unui volum VGC de 1 MWh la un preț de vânzare de 120 lei/MWh, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează aplicând formulele de mai sus astfel:

IVST = ISO – VID = 6,25 – 3,75 = 2, 5 lei

ISO = CI1 * VS1 + CI2 * VS2 = 0,30*15 + 0,35*5 = 6,25 lei

VID = 0,6*ISO = 0,6*6,25 = 3,75 lei

CI1 = 0,30 – cota de impozitare (30%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor prețuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. a), ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;

CI2 = 0,35 – cota de impozitare (35%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor prețuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. b), ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;

VS1 = (115 – 100)*1 = 15 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferență între 115 lei/MWh și 100 lei/MWh, ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;

VS2 = (120 – 115)*1 = 5 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferență între PMPC (120 lei/MWh din exemplul dat) și 115 lei/MWh (prețul de bază minim al intervalului), ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020.

Legea Petrolului nr. 238/2004

1. Art. 49 paragraful (4) din Legea 238/2004 se modifică și va avea următorul conținut:

(4) Calculul contravalorii redevenței petroliere datorate bugetului de stat de către titularii acordurilor petroliere de dezvoltare-exploatare și exploatare se face pe baza prețurilor de vânzare – cumpărare exclusiv costurile de transport, inmagazinare si alte costuri logistice. In măsura în care petrolul nu face obiectul unei operațiuni de vânzare – cumpărare în luna de producție, calculul contravalorii redevenței petroliere reglementate în prezenta lege se face pe baza unor prețuri de referință stabilite de autoritatea competentă, cu respectarea următoarelor principii:

(a) pentru țiței si condensat, prețurile de referință se vor baza pe prețul țițeiului Brent aferent perioadei de referință pentru care titularii de contracte de concesiune/acorduri petroliere datorează redevența petrolieră, luând in considerare ajustări ale prețului pentru diferențele de calitate între sortimentele de țiței produse în România și țițeiul Brent și pentru costurile de transport pentru sortimentele de țiței produse în România de la punctele de măsurare pentru determinarea producției brute de petrol până la cea mai apropiată piață unde aceste sortimente de țiței pot fi tranzacționate; aceste costuri vor fi definite de metodologia de calcul a prețului de referință, care va fi stabilită prin ordin emis de președintele autorității competente în temeiul prezentei legi.

(b) pentru gazele naturale, prețul de referință se va baza pe prețul mediu ponderat al tuturor operațiunilor de vânzare – cumpărare pentru vânzarea gazelor naturale raportate la ANRE de către titularii de acorduri petroliere pentru perioada de referință; din prețul raportat se deduc costurile de transport, înmagazinare și alte costuri definite in metodologia de calcul a prețului de referință, care va fi stabilită prin ordin emis de președintele autorității competente în temeiul prezentei legi, precum și taxa pe valoare adăugată și orice alte taxe, impozite sau contribuții.

(c) pentru cantitățile de petrol utilizate pentru consumul tehnologic al titularilor de acorduri petroliere, inclusiv cantitățile necesare desfășurării activităților asimilate celor de exploatare, prețul de referință va include o reducere față prețul de referință determinat pentru restul de cantități de petrol. Acest factor de reducere va fi definit de metodologia de calcul a prețului de referință, care va fi stabilită prin ordin emis de președintele autorității competente în temeiul prezentei legi.

Prețurile de referință vor fi stabilite prin ordin emis de presedintele autoritatii competente si vor fi publicate de autoritatea competentă lunar.”

Sursa: activenews.ro

 

Protest la Podari, județul Dolj, împotriva construirii fabricii de bioetanol de către grupul elveţian Clariant. Se consideră că există risc major de poluare în zonă!

Foto – jurnaldecraiova.ro

29 august 2019. Protest la Podari, județul Dolj.

O dezbatere publică a avut loc și pe 22 august:

Un articol din luna martie 2019:

Bioetanol la Podari. Mai multe organizații reclamă: Risc de poluare

Mai multe organizaţii cer o dezbatere publică reală pe tema construirii unei fabrici de bio-etanol la Podari, temându-se că doljenii vor suferi în urma poluării.

Construcţia unei fabrici de producţie de etanol celulozic la scară largă din reziduuri agricole, în Podari, de grupul elveţian Clariant, lider mondial în domeniul produselor chimice de specialitate, a fost anunţată în septembrie anul trecut, fiind vorba despre prima fabrică de acest tip a firmei. Mai multe organizaţii se tem însă că din proces vor rezulta reziduuri toxice care vor afecta zona.
Astfel, acestea cer organizarea unei dezbateri publice pe această temă. O astfel de dezbatere a fost organizată, conform Agenţiei de Mediu Dolj, anul trecut, pe 6 noiembrie, la sediul Podari. Numai că nimeni nu a ştiut de ea.

„Am aflat din întâmplare. Am ajuns acolo, nu era nimeni care să le pună întrebări pertinente legate de proiect. Ar trebui o dezbatere la care să ia parte şi specialişti pentru că ce au scris ei în studiul privind impactul de mediu nu era conform cu realitatea. Trebuie să oprim acest proiect. Este o bombă ecologică”, a precizat Adi-Maria Simoiu, profesor de chimie la Universitatea din Craiova.
De altfel, Agenţia pentru Protecţia Mediului a solicitat Clariant refacerea studiului, din acest motiv fiind amânată acordarea aviziului de mediu.
Adi-Maria Simoiu spune însă că noul raport este copiat după cel anterior. Profesorul universitar reprezintă acum Partidul Verde, una dintre organizaţiile care cer o nouă dezbatere publică, afirmând că procesul de producţie a etanoulului din celuloză va determina emisia a peste 60 de mii de tone, pe an, de dioxid de carbon, apele Jiului ar urma să fie poluate şi nu sunt prezentate studii cu privire la impactul asupra sănătăţii localnicilor.

„Noul document este o varintă copy-paste, ‘cosmetizată’ a primul raport, conținând modificări, fară explicație ale unor detalii din primul raport, probabil, în încercarea de a se diminua, la nivel declarativ și din condei a nivelului de poluare. Partidul Verde consideră că și noul raport este nesatisfăcător, conține informații incomplete și/sau contradictorii, și necesită explicații într-o dezbatere publică mediatizată. Lecturând cele 280 pagini ale noului raport, rămân câteva aspect esențiale, prezentate mai jos, care nu recomandă realizarea investiției la scară industrială, doar pe baza unor studii experimentale. Nu este rezolvată problema de fond, a emisiilor de noxe în atmosferă, incluzând emisia masivă a peste 60 mii tone pe an de CO2 care rezultă la producerea a 50 mii tone pe an de etanol din celuloză. Explicațiile oferite, precum faptul că nu este profitabilă captarea CO2 pentru investitor, nu îl interesează pe cetățeanul român! Se recunoaște că nivelul de poluare al apei Jiului ca urmare a funcționării fabricii rămâne moderat negativ. De asemenea nu sunt prezentate studii referitoare la impactul asupra sănătății lucrătorilor și al locuitorilor din zonă, de exemplu, la numai cca. 140 m față de obiectiv se găsește școala gimnazială din Podari. Studiul nu prezintă modul de acțiune în situațiile de avarii cauzate de erori umane sau de fenomene naturale, de exemplu cutremur, inundații sau secetă extremă. Nu sunt oferite garanții cât și cine plătește costurile poluării în astfel de situații. Jiul este o apă curgătoare care are ca punct terminus fluviul Dunărea. Ca urmare, poluarea Jiului poate determina și poluarea fluviului și afectarea ecositemelor asociate. (…) Atât primul raport de impact asupra mediului, cât și varianta ‘cosmetizată’ sunt necorespunzătoare și ridică semne de intrebare despre ‘bunăvoința’ manifestată față de proiect, exprimată, anticipat, de autoritățile de mediu și de cele ale administrațiilor locale din zonă”, se arată într-un comunicat de presă semnat de președintele Partidului Verde, dr. ing. Adi-Maria Simoiu.
Potrivit acesteia, „înainte de a se decide dacă se acordă sau nu autorizația de mediu pentru această investiție, este obligatorie organizarea unei dezbateri publice reale, mediatizată, cu un public corect informat și avizat, la care să participe, alături de specialiștii Clariant și specialiști români precum și autorități locale și de mediu din zonă”. O solicitare scrisă în acest sens a fost transmisă Agenţiei pentru Protecţia Mediului Dolj, încă din 7 martie.

Sindicatul “SOLIDARITATE UNIVERSITARĂ” din cadrul Universităţii Craiova face aceeaşi solicitare.
„Apreciem că proiectul în cauză prezintă un risc de poluare a mediului cu efecte pe termen lung asupra sănătăţii populaţiei din acestă regiune şi zonele învecinate”, afirmă reprezentanţii sindicatului.
Şi „Forţa Legii” cere dezbatere publică.
„Vă rugăm să organizați o dezbatere publică reală pe tema construirii la Podari a respectivei fabrici de producție a etanolului din celuloză. Solicităm ca dezbaterea să fie mediatizată cu populația posibil afectată din municipiul Craiova și județul Dolj, pe o rază de minimum 50 km, la care să fie invitate în mod oficial toate autoritățile locale din această zonă, autoritățile de mediu din județul Dolj, reprezentanții firmei Clariant, organizațiile non-guvernamentale și specialiștii în domeniu. Solicităm să fim invitați la dezbaterea pe care o veți organiza pe această temă. În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a proceda conform prevederilor legale”, se arată în solicitarea transmisă de preşedintele sindicatului „Forţa Legii”, Ringo Dămureanu, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Dolj.
Fabrica ce va fi construită în Podari va avea o capacitate de producție de 50.000 tone de etanol celulozic pe an și va folosi ca materie primă paiele de grâu și alte cereale. Unitatea de producție va funcționa din 2020.

În septembrie, la Munchen reprezentanții Clariant au prezentat detaliat, jurnaliştilor români, activitatea companiei și investiția de la Podari.
„Materia primă va fi colectată de la producătorii agricoli locali, pentru că există foarte multe reziduuri nefolosite în această zonă. Localizarea fabricii lângă Craiova s-a datorat existenței unei surse sigure de aprovizionare cu materii prime din zonă, precum și infrastructurii logistice și industriale din regiune. Fabrica va o oferi zonei o serie de beneficii: le va permite producătorilor agricoli locali să comercializeze paiele, pentru prima dată la scară industrială, produse care până acum erau practic deșeuri agricole neutilizabile. (…) Investiția din Podari creează premise pentru dezvoltarea industriei de biodiesel în România, Clariant putând oferi și know how pentru eventualii investitori în construirea unei fabrici de etanol celulozic, inclusiv designul complet integrat de proces, enzime și microorganisme, precum și tehnologia sustenabilă de procesare”, a precizat Markus Rarbach, directorul Diviziei de biocarburanți și produse derivate – tehnologia sunliquid.
Potrivit acestuia, în fabrica din Podari vor lucra circa 100 de oameni, dar odată cu deschiderea acesteia vor mai fi create alte 300 locuri de muncă permanente pentru industriile colaterale care deservesc unitatea.

Etanolul celulozic este un biocombustibil avansat, sustenabil, cu un impact neutru din punct de vedere al carbonului emis, întrucât este fabricat din reziduuri agricole, precum paiele de grâu și resturile de porumb, care sunt furnizate de agricultori, spun reprezentanții Clariant, iar acestea sunt transformate în zaharuri celulozice, proces care este urmat de fermentație.

Sursa:

Bioetanol la Podari. Mai multe organizații reclamă: Risc de poluare

Uluitor! Dragnea la pușcărie, FMI vine rapid în România, FMI „oferă” un nou împrumut 1 miliard de euro pentru… medicii de familie!!!

Foto – DCBusiness.ro

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, miercuri, că va fi semnat un acord cu Banca Mondială privind accesarea unor fonduri pentru extinderea pachetului de servicii medicale oferite populației neasigurate, dar și pentru a-i ajuta pe medicii de familie să își achiziționeze echipamente medicale, să își doteze cabinetele și chiar să își cumpere ambulanțe. În urmă cu o zece zile, România a fost vizitată și de o delegație FMI.

„Urmează să semnăm un acord cu Banca Mondială, la care lucrăm de câteva luni de zile, a fost negociat. În iulie se aprobă de către boardul Băncii Mondiale. (…) Undeva se face către un miliard de euro. Asta este dorința. Este adresat în special pentru diversificarea serviciilor care pot fi oferite la nivelul medicinei de familie, extinderea pachetului de servicii medicale oferite asistenței primare medicale, categoriilor de populație neasigurată, scheme de ajutor de stat pentru medicii de familie. Acesta va fi conceptul – o schemă de ajutor de stat prin care medicii de familie, cei 11.000 de medici de familie, să își poată finanța nevoile sau dorințele de a desfășura o anumită activitate. (…) Nu numai adeverințe și consult sumar, să fie aceste activități care să poată fi prestate de către medicii de familie, decontate de Casă și pentru ca ele să poată fi prestate atunci această schemă de ajutor de stat ajută medicul de familie pentru a lua o finanțare”, a afirmat demnitarul, la dezbaterea cu tema „Prevenția în sănătate. De la deziderat la fapte”, relatează Agerpres.

Potrivit ministrului de Finanțe, împrumutul va fi pe un termen de trei – patru ani, apoi aceștia urmând să înapoieze suma împrumutată.

„Va fi un împrumut pe un termen de trei – patru ani, după care să înceapă să dea această sumă înapoi către un fond, adică banii rămân acolo pentru ca ei să poată fi folosiți mai departe pentru medicii de familie. (…) Dotarea spațiului, biroului, conform ultimelor standarde, cheltuieli cu echipamentele pe care ați dori să le achiziționați pentru a presta sau desfășura acele acte medicale pe care le aveți pe acea listă a Ministerului Sănătății, cheltuieli legate de personal de care aveți nevoie pentru a presta acele activități medicale sau acte medicale, parte de salarizare, cumpărarea unor ambulanțe de către medicii de familie în comun”, a explicat ministrul.

Teodorovici a spus că programul va fi lansat spre finanțare în luna iulie.

Sursa: activenews.ro

Venezuela ca o rană

de Dan Diaconu

O să încep cu începutul, cu realitatea din teren sau, mai bine spus, cu ceea ce văd cei din afară: Venezuela nu-i o ţară, ci o sondă. O sondă care extrage milioane şi milioane de barili dintr-un teren bogat în petrol şi care, întâmplător, e populat cu oameni. Dacă am elimina oamenii toată lumea ar fi mulţumită şi problema s-ar uita. Nu-i aşa că e simplu? Facem un genocid şi rezolvăm toate problemele. Unii spun că-i o glumă macabră, iar alţii spun că ar putea fi serios. Eu vă spun simplu: ăsta-i modul de interpretare pe care marile puteri l-au folosit de-a lungul istoriei. Un mod rudimentar, dar eficient.

Să ne întoarcem la Venezuela. Ce-avem acolo? Avem , în principal două clase sociale: elita şi masele. Elita deţine tot, masele mai nimic. Baronii petrolului şi-ar dori să le rămână tot, doar pământul e al lor. Masele ar vrea să trăiască. Dar trăitul lor le impactează celorlalţi profiturile. Iar pentru ca masele să trăiască decent, profiturile celorlalţi devin negative. Cam asta e realitatea.

Poate vă întrebaţi de ce e aşa. Simplu, acolo diavolul are o singură denumire, un singur blestem care aruncă întreaga ţară în haos: monoindustrializarea sau, mai bine spus, economia de sondă. E blestemul ţărilor aşa-zis bogate. Bogăţia lor e în resurse, dar acea bogăţie e rădăcina sărăciei lor. Să luăm un exemplu diametral opus: Singapore. O ţară fără resurse şi, culmea, fără pământ. Aproape că nu i-ai da nicio şansă de supravieţuire. Cu toate acestea nu doar că rezistă şi supravieţuieşte, ci o face pe picior mare. La fel şi Japonia şi o groază de alte ţări care n-au nici urme de resurse. Aşa ajungem la concluzia că sărăcia lor în resurse e rădăcina bunăstării şi a bogăţiei lor. Care nu-i obligatoriu adevărată, dar oricum, în general, se verifică.
Cu toate că l-am simpatizat pe Chavez, voi privi lucrurile strict obiectiv. Ceea ce-a făcut el a fost o redistribuire în condiţiile unui preţ mai mare al petrolului. Astfel, norodul a simţit o creştere în calitatea vieţii, iar elita şi-a menţinut venituri decente. Să nu uităm că marea realizare a lui Chavez a fost „repararea” dinţilor poporului. Imaginaţi-vă că Venezuela, din punct de vedere al sănătăţii stomatologice, stă mult mai bine decât orice ţară dezvoltată. Tratamentele sunt gratuite, iar cabinete stomatologice există chiar şi-n zonele rurale. O vreme, idealismul lui Chavez a funcţionat perfect, menţinându-se un echilibru social.

Probabil vă întrebaţi de ce nu funcţionează treburile în cazul lui Maduro. La urma urmei el n-a făcut altceva decât să urmeze linia lui Chavez. Şi-atunci? E simplu: a fost lovit de „variabilă”, mai precis de preţul petrolului. Chestiunea cu adevărat dificil de înţeles e că, la ora actuală, Venezuela se află într-o ecuaţie imposibilă: nici elita nu mai are bani(a se citi profituri) şi nici masele. Redistribuirea pe care Maduro o aplică exact ca Chavez pur şi simplu nu mai funcţionează: masele fac foamea, elita urlă că „vine cu bani de-acasă”.

În general, aceste situaţii de criză generează revolte. Revolte al căror motor nu-i vreo soluţie de care oricare dintre părţi nu vrea să ţină seama ci, culmea, speranţa, iluzia că ar exista vreo soluţie. În acest fel se dărâmă ţările. Propaganda îşi turează motoarele, prostimea crede, elita are interes şi, în final, cel desemnat ca fiind „tiranul” o sfârşeşte în faţa plutonului de execuţie. Prostimea se simte răzbunată, elita aşişderea. Iar după „marea petrecere” dată în cinstea omorârii tiranului situaţia e identică. Apar însă binefăcătorii, denumiţi generic „marea finanţă”. Ei sunt băieţi finuţi şi vin doar ca să-ţi atragă atenţia că prostimea moare de foame şi-ar fi cazul să faci ceva pentru a nu avea situaţia tiranului. Dar ce să faci? Ia-le mâncare!, vor spune ei binevoitori. Le-am lua, spun factorii politici, dar n-avem cu ce! E simplu, vă dăm noi bani!, vor rosti băieţii finuţi îmbrăcaţi la patru ace.

Aţi recunoscut probabil scenariul. L-am simţit şi noi pe pielea noastră, la fel cum îl vor simţi şi venezuelenii. În perioada de după Maduro vor consuma pe credit, după care băieţii la costum se vor întoarce şi vor spune că e „stop joc”. Nu e sustenabilă situaţia. Iar autorităţile, ameninţate cu soarta fostului tiran, vor scuipa în sân. Şi tot „băieţii veseli” le vor da soluţia: privatizarea. Aşa petrolul se va muta încet şi sigur din mâna elitelor, în mâna mafioţilor internaţionali.

Lucrurile sunt simple, de-a dreptul banale. Venezuela e acum un animal hăituit, mâncat de luptele intestine. Tragedia sa e că urmează să fie măcelărită de „binefăcătorul american”, bucuros că se poate juca cu o pradă facilă după ce-a tot încasat-o în Orient. Iar petrolul ieftin al Venezuelei îşi găseşte atât de bine scopul final în industria americană, încât „descălecarea” yankeilor devine aproape firească. Ceea ce vedem acum e flexarea muşchilor propagandei. Urmează ori revoluţia, ori războiul de eliberare. Indiferent de soluţie, perdanţii vor fi aceiaşi, adică venezuelenii.

Maduro trage speranţe la Rusia sau China. Sunt speranţe deşarte. Nici dracu nu-şi bagă nasul acolo întrucât, conform doctrinei multipolare, acolo e sfera de influenţă a puterii regionale americane. Cel mai bine pentru Maduro ar fi să-şi găsească o cale de scăpare, un coridor de fugă sau o negociere a capitulării. Care, şi-acesta, e practic imposibilă. Probabil lui va rămâne doar martirajul.

Aceasta e ţara. Sunt similarităţi teribile cu noi, mai ales în ceea ce priveşte resursele. Să nu uităm că două războaie mondiale s-au făcut cu petrolul nostru. Şi resurse tot mai sunt. Probabil vă întrebaţi care-ar fi soluţia? Există oare o soluţie? Teoretic da, practic ea ţine de oameni, iar când oamenilor le e foame e imposibil să se pună la masă. Să facem totuşi un gest şi să vedem situaţia. Când 95% din exporturile tale sunt reprezentate de petrol, e clar că ai o problemă. E bârna din ochi pe care nu şi-o văd. În mod normal statul ar trebui să penalizeze exportul de petrol şi să încurajeze alte exporturi. Agricultura e o problemă deoarece ţara nu-şi este sieşi suficientă. De-aici problemele alimentare. Pute de la o poştă a management dezastruos al intereselor naţionale. Dacă nu reuşeşti să-ţi asiguri mâncarea eşti condamnat la dezastru. În cifre devine şi mai relevantă situaţia: cei 3% din PIB care revin agriculturii sunt realizaţi cu 10% din forţa de muncă a ţării. Se vede de la o poştă că-i vorba de subdezvoltare. În mod normal, în Venezuela, agricultura ar putea să sară lejer la 25-30% din PIB. Cum? Doar prin subvenţii deştept direcţionate de către stat. Exemplul cel mai relevant este cel al Rusiei lui Putin: când a simţit că nu mai merge treaba cu importul, a virat-o către formarea propriei infrastructuri agricole. Nu a făcut el(a se citi statul), ci le-a dat posibilitatea investitorilor să ia iniţiativa. La fel ar putea sta treburile şi-n Venezuela. Doar că toţi ochii se concentrează pe petrol în loc să vadă ţara în ansamblu.

Agricultura e doar un exemplu. Pornind de la bază – de la materia primă – se pot face lanţuri economice întregi doar prin direcţionări de subvenţii având ca efect impulsionarea investiţiilor. Iar în momentul în care ai lanţuri economice complete(cu alte cuvinte atunci când controlezi totul de la materie primă la produs finit) ai întregul beneficiu. Ca să înţelegem când avem de-a face cu un lanţ economic şi când nu, e suficient să ne uităm tot la noi. De ani de zile se dau facilităţi pentru programatori. Asta a atras aici o groază de false investiţii, în special de tip „call center” sau outsourcing. Sunt firimituri! În mod normal ar trebui să se meargă pe impulsionarea în direcţia formării unui întreg lanţ economic. Aş impulsiona firmele care obţin profit din soluţii, vândute direct către utilizatorul final. Aşadar, aş da facilităţi către Bitdefender sau UiPath, nu lui Gigel care face outsourcing.

Ştiu, mulţi vor spune că e simplu în teorie, dar greu în practică. Dar oare nu-i mai grea situaţia de sclavagizare care deja se întrevede în Venezuela? Nu e mai grea pierderea tuturor resurselor pe un preţ infim? Uitaţi-vă la noi: am dat resursele pentru apartenenţa la UE, la această mega-sugativă care ne lasă pe zi ce trece cu din ce în ce mai puţin. E bine că forţa activă de muncă merge şi contribuie atât la economiile vestice, contribuind la schemele de sănătate şi de pensii de-acolo, în timp ce aici nu mai găseşti oameni pentru muncile de bază? E bine că „soluţia” care ne vine tot pe linia UE este cea de „import de populaţie”?Din păcate Venezuela va cădea. Interesele şi presiunile sunt prea mari şi doar un noroc istoric ar putea-o scăpa. Dar şi-aşa, în condiţiile în care factorii de decizie se vor concentra strict pe petrol, sărăcia va fi garantată.

Sursa: Trenduri economice

Capcana monedelor virtuale – Escrocheria OneCoin (Documentar „În premieră”)

De doi ani, un fenomen vechi, dar îmbrăcat în haine noi, pune România pe jar. O companie cu istoric dubios și ramificații internaționale promite îmbogățirea rapidă, cu efort minim. Tot ce trebuie să facă oamenii este să investească într-un sistem de plată revoluționar și apoi să aștepte cuminți să le crească suma chiar și de zece ori. Schema seamănă suspect de bine cu escrocheriile din anii 90. Ba chiar e susținută și de fondatorul FNI. Și, totuși, zeci de mii de români și-au plasat deja economiile crezând în ea. O echipă „În premieră cu Carmen Avram” a reușit să intre în rețea, ca să ne convingem cu ochii noștri că nu este nimic ilegal. Jurnaliștii Antena 3 au descoperit însă oameni ajunși în pragul sinuciderii și legături periculoase cu rețele internaționale. Detalii – https://goo.gl/2gcP31

Trădătorul Iohannis a promulgat Legea off-shore

Foto – justitiarul.ro                                                                                                                       Iohannis: Ascult… Oare ce zic românii la fiecare trădare a mea? Nu zic, nimic. Sunt morți. Îi putem vinde cu totul! Ba nu! Îi cedăm gratis, ca sclavi!

TRĂDĂTORII NU POT ALTFEL: Legea Offshore a fost adoptată de Camera Deputaților. Aproape tot gazul din Marea Neagră va fi al străinilor!

Documentar „În premieră” (Antena 3) despre uriașa TRĂDARE NAȚIONALĂ: Legea offshore – CEDAREA GAZULUI din Marea Neagră

Potrivit noii legi, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, utilizat pentru finanţarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemului naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor investiţii.

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat şi un amendament al PNL, potrivit căruia titularilor acordurilor petroliere aflate în curs de executare li se aplică regimul fiscal specific destinat activităţii de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a actului normativ.

Cele mai importante resurse sunt în blocul Neptun, explorat de către ExxonMobil şi OMV Petrom, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Legea a stârnit nemulțumiri și în rândul companiilor petroliere, și al unor politicieni.

Asociaţia Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră spune că legea afectează principiul stabilităţii, introduce noi taxe şi impune companiilor anumite condiţii privind modul în care acestea îşi vor vinde producţia.

Pe de altă parte, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a spus: „Legea offshore a trecut într-o variantă de care eu personal nu sunt foarte mulţumită şi cred că nici foarte mulţi colegi de-ai mei din PSD, întrucât varianta prezentată de Liviu Dragnea era într-adevăr aducătoare de mari beneficii statului român, însă în momentul în care nu ai 50% plus 1 trebuie să pleci urechea şi la ceea ce vor colegii de guvernare”. – digi24.ro