Cărți de identitate cu cip si amprente OBLIGATORII din 2021. Așa va rămâne?

Noile cărți de identitate vor avea obligatoriu CIP și două amprente ale titularului. Documentele se vor elibera din august 2021

Noile cărți de identitate vor avea obligatoriu CIP, fotografie și două amprente ale titularului. Acestea se vor elibera din 3 august 2021. Este data de la care România trebuie să se alinieze modelului standard european. Apoi, timp de 10 ani, până în 2031, vor fi schimbate toate documentele, pe măsură ce expiră.

Image result for carte de identitate cu cip specimen

România se pregătește de schimbarea cărților de identitate. Din 3 august 2021 trebuie să ne aliniem modelului standard european.

Noile cărți de identitate vor avea dimensiunea permisului de conducere, vor avea atât drapelul României, cât și al Uniunii Europene, un CIP cu fotografia și două amprente ale titularului.

Aceasta nu înseamnă că toată lumea va trebui să își schimbe actele din vara lui 2021. Va exista o perioadă de tranziție de 10 ani. Doar cei care împlinesc 55 de ani în acest an și anul viitor vor fi chemați în 2031 să li se schimbe cărțile de identitate.

Potrivit legii actuale, persoanelor de peste 55 de ani li se eliberează documente de identitate pe viață. În schimb, în regulamentul european este prevăzută vârsta de 70 de ani.

Unii dintre români nu sunt de acord cu noile cărți de identitate cu CIP.

Autoritățile spun că implementarea regulamentului european este obligatoriu. Așa că, deocamdată, nu există soluții pentru cei care refuză documentele de identitate cu CIP

Sursa: http://stiri.tvr.ro

Reclame

Nicoleta Vascan (psiholog) despre cazul fetiței Sorina

 

 

Proteste și marșuri antiecumenism, anticip, antiavorturi… Primul pe 13 iulie în fața Guvernului (Piața Victoriei), ora 10:00

Sâmbătă 13 iulie, orele 10:00 – 14:00, Piața Victoriei, în fața Guvernului. De la 14:00 la 15:00 marș spre Patriarhie și de la 15:00 la 18:00 protest la baza Dealului Patriarhiei.

E timpul ca ortodocșii să iasă din amorțeală și să devină mai activi în apărarea credinței, a libertății individuale, a vieții copiiilor nenăscuți, a familiei așa cum a lăsat-o Dumnezeu, a conștiinței naționale.

Apocalipsa bate la ușă, iar noi avem datoria să mărturisim, cu orice preț. Când vom trece în lumea de dincolo, fiecare dintre noi va da socoteala pentru cât și ce am făcut pentru păstrarea intactă a credinței și pentru semenii noștri. Și neamul întreg va fi judecat și pe baza faptelor noastre.

Veniți fraților și arătați-le celor ce se închină sistemului antihristic că ortodocșii n-au murit, că Ortodoxia este piatra de care se va împiedica noua ordine mondială, căci scris este că Biserica porțile iadului n-o vor birui!

protocol 1.jpg

protocol 2.jpg

Grupul de Initiativa al Crestinilor Ortodocsi din Romania, anunta Avizarea unor Adunari Publice, in Bucuresti la Guvernul Romaniei, , Patriarhia Romana si Parlamentul Romaniei, pentru APARAREA DREPTEI CREDINTE ORTODOXE in zilele de 13 Iulie,17 August, 21 Septembrie si 19 Octombrie 2019.

Scopul adunării publice îl constituie manifestarea, protestului în legătură cu:

1.Adoptarea unui set de proiecte de lege, privind interzicerea avorturilor, incurajarea natalitatii, a protectiei copilului nou nascut, pana la varsta majotatului si a Familiei acestuia.

2.Demisia Patriarhului Romaniei Daniel (Ciobotea), pentru incalcarea Sfintelor Canoane si schimbarii Traditiilor Bisericii Ortodoxe, date de Sfintii Parinti.

3.Retragerea semnaturilor din Creta, date in anul 2016, de Clerul Biserici Ortodoxe Romane.

4.Revenirea la vechile Traditii Bisericesti, date de Sfintii Parinti.

5.Impotriva Intentiei Clasei Politice de a modifica Constitutia Romaniei,

6.Renuntarea la aberatiile Progresiste ale Ideologiei de Gen (LGBTI), promovate ca urmare a ratificarii in 2016, a Conventiei de la Instanbul.

7.Impotriva Vaccinarii obligatorii.

8.Interzicerea Cartilor de Identitate si actelor cu Cip (Biometrice).

Protestul din Piața Victoriei împotriva Noului Cod Administrativ pro-UDMR – video și foto

foto protest.jpg

foto 2.jpgfoto 3.jpg

Video de la protest:

 

Mii de români din judeţele Harghita şi Covasna şi mai multe organizaţii civice au organizat azi un miting de protest în faţa Guvernului împotriva impunerii de către UDMR ca limba maghiară să devină a doua limbă oficială în statul român!

Reamintim că protestul a fost organizat la inițiativa Asociației Calea Neamului în urma ședinței Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita si Mureș, ca urmare a  presiunilor exercitate asupra Guvernului de către UDMR, Kelemen Hunor cerând primului ministru să modifice Codul Administrativ, proaspăt adoptat prin Ordonanță de Urgență (încă nepublicat în Monitorul Oficial), după legea votată anul trecut de Parlament, dar respinsă de CCR.
Atacul liderilor UDMR asupra statului si poporului român este fără precedent!

Pe aceeși temă:

Răspândiți! PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI -Duminică 7 iulie – ÎMPOTRIVA IMPUNERII LIMBII MAGHIARE CA A DOUA LIMBĂ OFICIALĂ ÎN ADMINISTRAȚIE

Video – Mihai Sorin Tîrnoveanu chemare la protestul de duminică 7 iulie împotriva noului Cod Administrativ

Jurnalistul Dan Tanasă vrea să depună plângere penală pentru trădare națională împotriva premierului Viorica Dăncilă

Potrivit ANCOM, 34% din populație știe ce este 5G, 22% a auzit de internetul obiectelor, restul doarme… să sperăm că nu se vor trezi prea târziu

ancom.jpg

ANCOM: 34% din populație știe ce este 5G, iar 22% a auzit de Internetul Obiectelor (IoT)

34% din populația României a auzit despre 5G, iar 22% despre „Internetul Obiectelor” (Internet of Things – IoT), conform unui studiu de piaţă al ANCOM.  4% din populație deţine personal sau în gospodărie obiecte inteligente ce pot fi conectate,  utilizatorul tipic de IoT din România fiind, conform studiului, tânăr, cu studii superioare, cu venituri ridicate și care provine din mediul urban. ”Acestea sunt primele semne ale următorului salt socio-economic major, după internet. Cel în care obiectele inteligente, conectate, fac parte din viața de zi cu zi a românilor”, a afirmat Sorin Grindeanu, președintele ANCOM.

Gradul de cunoaştere a conceptului de IoT

Conform studiului ANCOM, 22% dintre români au auzit despre IoT, persoanele din grupele de vârstă 16-30 ani şi 31-45 ani fiind familiarizate cu IoT într-un procent mult mai ridicat (peste 30%) decât cele de peste 46 ani (7-10%).

IoT este mai cunoscut în gospodăriile în care venitul lunar este de peste 6.000 lei (43%), în timp ce în doar 14% din gospodăriile cu venituri maxime de 3.000 lei acest concept este familiar.

În funcţie de ocupaţie, notorietatea IoT în rândul elevilor/studenţilor și persoanelor active (patroni/angajaţi) este mult mai mare (28-46%), decât la cele inactive (pensionari, şomeri) – 8%.

Utilizarea IoT, comportament de consum

La nivel naţional, 4% dintre respondenţi erau utilizatori de IoT, adică, în medie, fiecare al şaselea respondent care a auzit de IoT deţine personal sau în cadrul gospodăriei obiecte inteligente. Diferența dintre mediul urban (6%) şi mediul rural (1%) este însă apreciabilă.

67% dintre cei care utilizează IoT au achiziţionat aceste obiecte împreună cu componenta de conectivitate, de regulă de la un operator de comunicaţii mobile (50%), dar şi de la un furnizor de obiecte (17%), în timp ce 24% au achiziționat separat obiectele şi conectivitatea la internet.

Cel mai des întâlnite obiecte IoT deţinute de respondenţi sunt ceasurile/brăţările inteligente (2%) şi televizoarele prin intermediul cărora pot fi accesate şi/sau controlate alte dispozitive (2%), celelalte categorii de obiecte IoT fiind mai puţin întâlnite (sub 1% fiecare).

Dintre utilizatorii de IoT, 65% consideră că acesta face deja parte în prezent din rutina personală, în timp ce alţi 25% cred că acest lucru se va întâmpla în următorii doi ani.

Avantaje şi temeri legate de IoT

Confortul este apreciat ca fiind principalul beneficiu ce poate fi adus de utilizarea Internetului Obiectelor (42% dintre respondenţi), siguranța personală și a familiei fiind apreciată de 33% dintre respondenţi, iar 20% au apreciat automatizarea unor activități și 17% optimizarea consumului casnic.

Pe de altă parte, temerile cele mai frecvente ale respondenților sunt: furtul sau pierderea datelor personale (35% dintre respondenţi), costurile dispozitivelor IoT (34%) și afectarea confidențialității datelor (25%).

51% dintre utilizatorii de IoT au declarat că principalul motiv pentru care au început să utilizeze internetul obiectelor este pentru că îl consideră ca fiind un ajutor în activitățile zilnice, în timp ce 45% au fost curioşi să testeze funcţiile şi facilităţile acestuia. 28% folosesc IoT pentru că sunt pasionaţi de tehnologie.

Per total, 79% dintre utilizatorii de IoT consideră că utilizarea acestui tip de obiecte le-a adus mai multe beneficii decât costuri. În acest sens, 46% dintre utilizatori le consideră accesibile ca preț, cele mai populare fiind ceasurile/brăţările inteligente şi televizoarele/electrocasnicele.

Notorietate și aşteptări privind 5G

O treime dintre respondenţi cunosc termenul de 5G, profilul acestora fiind similiar cu cel al celor care cunosc conceptul de IoT.

Odată cu implementarea 5G în România, 47% dintre respondenţi se aşteaptă la o acoperire naţională mai bună, 31% la o viteză mai mare de download/upload de fişiere pe internet şi 26% la mai puţine probleme cu conectivitatea.

Studiu

Pentru a obţine un set de informaţii relevante în ceea ce priveşte utilizarea IoT de către utilizatorii finali – persoane fizice, ANCOM a comandat un studiu de piaţă ce a fost realizat de Metro Media Transilvania în perioada octombrie – decembrie 2018. Acesta a fost efectuat pe un eşantion total de 3.066 respondenţi, dintre care 1.461 erau utilizatori de IoT (marjă de eroare ą2,6%) şi 1.605 nu erau utilizatori de IoT (marjă de eroare de ą2,5%). Studiul este disponibil aici.

Ce este IoT

Internetul obiectelor (IoT) este o infrastructură globală pentru societatea informațională care permite funcționarea unor servicii avansate prin interconectarea obiectelor (fizice şi virtuale) pe baza tehnologiilor informaționale și de comunicații interoperabile, existente și viitoare. Obiectele inteligente ce deţin caracteristica de a putea fi conectate la internet, fiind astfel încadrate în categoria IoT, şi care au fost luate în calcul pentru acest studiu sunt: electrocasnice, ceas/brățară, senzori pentru locuinţă, contoare, centrală termică/climatizare, automobil, dispozitive de divertisment, echipament sportiv etc.

Sursa: https://financialintelligence.ro

 

Pomenirea domnitorului martir MIRON BARNOVSCHI – 2 iulie 1633. Mucenic al lui Hristos și apărător al Ortodoxiei!

Atunci când ne gândim la Iaşi, ca valoare istorică şi culturală, socotim că începutul transformărilor a pornit de la Vasile Lupu. Atunci când ne gândim la primul martir al neamului, de viţă nobilă – ne vine în minte numele lui Constantin Brâncoveanu. Şi, totuşi, înainte de Vasile Lupu a înflorit Iaşul. La fel, altcineva, înainte de Brâncoveanu, a primit cununa martirajului. În ambele cazuri, cel la care facem referire este Miron Barnovschi. Cunoscut mai mult pentru biserica ce-i poartă astăzi numele. Fără a se şti, însă, câte alte monumente de cult a clădit şi cât de mult a zidit la temelia Iaşului, a Moldovei şi a epocii căreia a aparţinut.

În timpul lui Miron Barnovschi Movilă (ianuarie 1626 – iulie 1629 şi aprilie-iulie 1633), Iaşul a devenit capitală în sensul deplin al cuvântului. Domnitorul a fost primul care a adus Moldovei o deschidere europeană, prin înrudirea sa cu mari familii boiereşti din Polonia şi Austria, dar şi prin legătura de prietenie și de familie cu mitropolitul Petru Movilă al Kievului. În perioada lui Barnovschi a fost redactat şi adoptat primul cod de legi, în sens de constituţie. Au fost date legi cu privire la scăderea dărilor, starea breslelor şi a meseriaşilor, dar şi alte reforme cu caracter juridic.

Sinod pentru apărarea credinței

Miron Barnovschi s-a îngrijit neîncetat de viaţa spirituală a moldovenilor, dar şi de etica preoţilor şi a călugărilor. În egală măsură, a protejat lăcaşurile de cult în faţa abuzurilor funcţionarilor de stat, dar a ţinut în frâu şi clerul, căruia nu i-a permis să se îndepărteze de canoanele Bisericii Ortodoxe. În acest context, în toamna anului 1626, s-a întrunit primul sinod la Iași – în calitate de reședință mitropolitană. De asemenea, a fost primul sinod convocat de cărte un domnitor și nu de autoritatea eclezială. Deciziile luate aici au fost sub influenţa marilor cărturari Anastasie Crimca, mitropolit al Moldovei şi Varlaam, viitor mitropolit. S-a stabilit faptul că un călugăr nu avea drept la proprietate privată, la afaceri personale sau la plimbări inutile. În plus, s-a interzis ca în mănăstiri să fie găzduite femei și a fost dată o hotărâre cu privire la situația creștinilor catolici din Principatul Transilvaniei, care migrau în Moldova. Acestora nu le era permis să se așeze în sate românești ortodoxe sau în preajma mănăstirilor, fiind considerați un adevărat pericol pentru ortodoxia moldovenilor. În ciuda tuturor legilor dure stabilite în sinod, acestea au fost aprobate şi respectate, iar rezultatele nu au întârziat să apară.

Ctitor de cultură și de așezăminte bisericești

Marile realizări culturale ale Iaşului sunt atribuite, aşa cum am mai spus, lui Vasile Lupu. Motivul îl reprezintă concretizarea unor reuşite în timpul domnitorului. Cu toate acestea, nu trebuie uitat cel de la care au pornit ideile, care a început munca şi n-a mai avut, din păcate, răgazul de a culege roadele. În timpul său, Miron Barnovschi l-a trimis de două ori pe ieromonahul Varlaam de la Secu, viitorul mitropolit al Moldovei, în Rusia. Prin intermediul lui a cerut cumpărarea de icoane şi cărţi şi chiar a dorit achiziţionarea unei tipografii.  Încă de atunci, Varlaam a început lucrul la Cazania sa, monument de limbă şi cultură românească. Pentru că de atunci s-a dorit punerea limbii române pe un piedestal al culturii.

Miron Barnovschi este şi părintele spiritual al mai multor locaşe religioase. A ctitorit Biserica Adormirea Maicii Domnului din Iaşi – care astăzi îi poartă numele, Mănăstirea Bârnova, Mănăstirea Hangu de pe Valea Bistriţei şi a contribuit la construcţia bisericii Stavropighiei din Liov. A finalizat construirea Mănăsirii Dragomirna şi, de asemenea, a început construirea Bisericii Sfântul Ioan din Iaşi.

Lucrările domnitorului sunt primele ctitorii ieşene care au creat un nou stil arhitectonic. Un stil care va influenţa următoarele două secolele. Un stil care a influențat și modul în care a fost construită biserica mănăstirii Trei Ierarhi. Până şi cronicarul Miron Costin vorbeşte despre puterea neobişnuită a domnitorului de a zidi atâtea biserici în doar trei ani – muncă de zeci de ani a altor domni.

Renunțare pentru popor și pentru Dumnezeu

Ctitoriile lui Barnovschi nu au însemnat doar muncă în folosul comunității. Nu au însemnat doar ziduri goale, ci au fost rodul vieții sale evlavioase. El este amintit ca fiind un om care iubea rugăciunea. În multe nopți, domnitorul era văzut îngenunchiat în fața sfintelor icoane. Iar de la credința sa nu s-a dezis nici în clipa morții.

Constantin Brâncoveanu, reperul domnitorului martir, a trecut la Domnul în anul 1714. Însă, cu mai bine de 80 de ani în urmă, Miron Barnovschi îşi dădea ultima suflare, cu credinţa nesrtrămutată în Hristos Dumnezeul nostru şi în viaţa veşnică. Acest lucru, după ce fusese întemniţat tot la Edikule, ca şi Brâncoveanu mai târziu.

În urma unui conflict cu Imperiul Otoman, Barnovschi a renunţat la tron, în anul 1629. Motivul de bază a fost refuzarea cererii marelui vizir de a adăuga la plata tributului un bacşiş de 20.000 de galbeni. Domnitorul s-a retras la moşia sa din Polonia. Țara l-a rechemat, însă, pe Miron Barnovschi și l-a reales în funcţie. Iar el a acceptat, lăsând în urmă un trai comod și îmbelșugat și o viață sigură, într-o țară ce-i devenise a doua casă. A lăsat toate pentru a-și sluji poporul, fără să se teamă de consecințe. Fără a cere măcar socoteală celor care l-au vândut la sfârșitul primei domnii.

Pentru a obţine recunoaşterea Înaltei Porţi, acesta a hotărât să meargă personal la Constantinopol. Drumul a început la 3 mai1633 şi a durat până la 20 iunie. Deşi a fost avertizat de Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, de faptul că Vasile Lupu i-a pus la cale pieirea, Barnovschi şi-a continuat pașii spre Istambul.

Misterul mormântului

Pentru câteva zile a fost arestat şi, în acest timp, şi-a scris testamentul. La 2 iulie 1633 a fost decapitat, deoarece a refuzat ca, în faţa Sultanului Murad al IV-lea, să se lepede de Ortodoxie şi să treacă la islam. Pedeapsa a continuat până dincolo de moarte, ultima dorință fiindu-i refuzată. Domnitorul a vrut ca trupul să-i fie îngropat la Mănăstirea Dragomirna. Cu toate acestea, el a fost înmormântat, pentru început, în cimitirul Patriarhiei din Constantinopol. Apoi, Vasile Lupu a dorit să îndrepte măcar o frântură din răul pe care îl făcuse, motiv pentru care i-a adus osemintele în ţară. Undeva, firul se rupe, întrucât locul mormântului său a rămas necunoscut. Cu toate acestea, Dumnezeu a demonstrat, încă o dată, că nu ţine lumina ascunsă sub obroc. Săpături făcute la Biserica Barnovschi, în 1996, au scos la iveală, din pardoseala bisericii, un mormânt. Un mormânt considerat a-i aparţine marelui domnitor.

Miron Baranovschi s-a întors acasă. La fel de smerit precum a fost în timpul scurtei sale vieți. Aproape necunoscut nouă, celor ce trăim în moștenirea lui. E trist să luptăm pentru viitor și pentru mărirea de a fi, cândva, Capitală Culturală Europeană, fără să ne cunoaștem trecutul. Fără să mulțumim celor care s-au jertfit, cu dragoste, cu sânge și credință pentru a consolida temelia unui oraș și a unei țări.

Sursa: doxologia.ro