Inculpatul Gheorghe Dincă l-ar fi amenințat pe Tonel Pop, avocatul familiei Melencu, iar procurorii asistau pasivi

Foto – romaniatv.net

 

„Acest Dincă m-a amenințat timp de câteva minute, spre amuzamentul procurorilor. M-a amenințat, s-a repezit asupra mea. Acum procurorii ne sperie cu Dincă. Acesta mi-a spus că dacă am fete e posibil să fie vioate. Practic, era mână în mână cu procurorii, deoarece l-au lăsat minute în șir pentru a ne jigni. A sărit la mine”, a declarat Tonel Pop – a1.ro

„S-a ridicat să iasă de la audiere şi a continuat pe şmecherii, se plimba ca la el acasă. Procurorul era la dispoziţia lui, nici nu spun. A venit, a trecut pe lângă dl Lascoschi şi s-a repezit la mine. Şi mi-a zis ‘şobolanule, te omor’!. Dar ce au făcut ei? Au oprit camera când au văzut că începe treaba asta. Era programată asta, de Lascoschi, de procurori. EI cu asta se ocupă. Când eu nu pot face acte legale şi dna Obârşanu le-a spus că nu e legal ce se întâmplă acolo, i-au dat drumul lui Dincă”, a spus Tonel Pop. – romaniatv.net

Avocatul lui Dincă, Claudiu Lascoschi îl contrazice pe Tonel Pop:

„Dincă nu a spus nicidecum că vă violează fetele, dle Tonel. A zis că vă dă în judecată că aţi spus dumneavoastră că şi-ar fi violat fiica. A zis ‘vă ameninţ că vă dau în judecată’! A spus ‘dacă dumneavoastră v-ar spune cineva că v-aţi violat copilul, ce aţi spune?’. Cum să vă ameninţe? Se victimizează dl Tonel, a înţeles greşit. Nu a fost nicio ameninţare la adresa dlui Tonel. Astăzi a fost un schimb de replici în care Gheorghe Dincă a spus că îl va da în judecată pe Tonel Pop. Nu a fost vorba de nicio bătaie, stăteau jos amândoi. Când s-a terminat audierea, ne-am ridicat toţi în picioare şi dl Dincă a plecat”, a spus Claudiu Lascoschi în exclsuivitate la România TV, negând că ar fi existat vreun conflict. 

 

 

 

 

Ticăloșia procurorilor DIICOT – Au amendat-o pe mama Luizei Melencu cu maximul de amendă (5000 de lei) pentru neprezentare în scopul recoltării de noi probe biologice

Foto – turism.bzi.ro

Pentru că a refuzat să dea noi probe biologice, în vederea unei noi expertize ADN, Georgeta Melencu s-a ales cu o amendă de 5.000 de lei de la DIICOT. Procurorii vor acum să obțină un mandat de aducere pe numele mamei Luizei.

Monica Georgeta Melencu, mama Luizei, fata de 18 ani dispărută în luna aprilie la Caracal, a fost amendată, joi, cu 5.000 de lei de procurori, după ce a refuzat să se prezinte pentru a i se preleva probe biologice în vederea unei noi expertize ADN, au informat, pentru Agerpres, oficiali ai DIICOT.

Potrivit acestora, urmează ca anchetatorii să se adreseze instanței pentru a obține un mandat de aducere pe numele mamei Luizei.

„Asta a fost decizia mea. Nu mai am încredere. Gândiți-vă că sunt șase luni de zile și în aceste șase luni sunt doar speculații. Noi în aceste șase luni nu am primit niciun răspuns. Eu în statul român nu mai am încredere. Câte măgării s-au făcut și câte se fac. (…) În momentul de față, acești procurori merg numai pe premisa că aceste fete au fost ucise. Eu nu cred că Luiza este ucisă, și nici Alexandra. Se merge pe o singură pistă”, a declarat Monica Melencu într-o intervenție la România TV.

DIICOT a solicitat, miercuri, ajutorul Biroului Federal de Investigații pentru efectuarea unei expertize genetice prin care să se stabilească profilul genetic (ADN) în cazul Luizei Melencu, dar și pentru a stabili profilul psihologic/comportamental al lui Gheorghe Dincă, suspectul crimelor de la Caracal.

Sursa: activenews.ro

---

Mama Luizei se te me că dacă ar da noi probe bilogice, ADN-ul extras din ele ar putea fi plantat pe rămășitele osoase ce se bănuiesc a fi ale fiicei sale. Temerea este destul de îndreptățită având în vedere faptul că a fost atras în achetă și FBI-ul american, iar dacă ținem cont de foarte probabila implicare a militarilor americani de la Deveselu, ca și clienți ai rețelelor de trafic de fete din zonă…

De ce au cerut ajutor FBI-ului și nu altor insitituții din țări europene?? Până în America nu se mai găsește tehnologie pentru a extrage ADN-ul mitocondrial, pe care Institutul de Medicină Legală român se pare că nu e în stare să-l facă??

Foarte grav!! Cazul Caracal – Procurorul de caz consemnează în declarații lucruri contrare celor declarate de Dincă

Avocatul familiei Luizei Melencu, Tonel Pop, suspectează o complicitate între procuror/procurori în sensul că aceștia îi indică ce să declare suspectului Dincă Gheorghe. Și pentru că nu se înțelegeau între ei, procurorul ce consemna în declarație, scria varianta lui, contrară celor declarate anterior de Dincă. 

Dovezi că în cazul Caracal sunt implicate rețele de trafic de persoane

Judecătorul și hoțul

Titlul aparține redacției „Justițiarul”, mai jos reproducem mesajul doamnei judecător Dana Gîrbovan, scris de aceasta pe pagina sa de Facebook:

„Am luat act de decizia Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, de a respinge propunerea privind numirea mea în funcția de ministru al justiției. Voi răspunde public, punctual, motivelor președintelui, inclusiv aceluia ca propunerea ce mă vizează este «total împotriva valorilor democratice», după ce acesta își va motiva în scris și publica hotărârea.

Am acceptat această propunere de nominalizare pentru funcția de ministru tehnocrat al justiției urmărind implementarea unor obiective absolut necesare pentru readucerea justiției la normalitate: condiții optime de muncă pentru judecători și procurori, respect pentru drepturile omului, garanții de independență.

Am prezentat transparent aceste obiective, ca punct de plecare pentru un proiect ce urmărea exclusiv îmbunătățirea actului de justiție și consolidarea independenței acesteia, având mereu în minte dreptul fiecărui cetățean la un proces echitabil, ca și condiție indispensabilă a prezervării tuturor drepturilor și libertăților sale fundamentale.

Jocurile și calculele politice se dovedesc, însă, mai importante decât soluțiile reale pentru justiție, de care să beneficieze cetățenii.

Propunerea numirii mele a stârnit ample și vaste comentarii, multă minciună și calomnie, însă nu am găsit nici măcar o minimă dezbatere, nici o propunere făcută de oameni politici, jurnaliști sau comentatori, care să conțină măcar o singură soluție la problemele din justiție, ce grevează munca a mii de judecători și procurori și afectează milioane de cetățeni.

Am spus că omul trebuie să fie repus în centrul interesului statului și al justiției, dar reacțiile din aceste zile au demonstrat, din nou, că românul și nevoia lui pentru dreptate și justiție echitabilă, profesionistă și independentă nu contează.

S-a văzut din nou că justiția e importantă ca armă în lupta politică, nu ca instrument esențial pentru apărarea drepturilor fiecărui român.

În această perioadă am primit, după ce am prezentat cele 12 obiective, nenumărate alte propuneri, critici, sugestii, soluții la obiectivele propuse, de la ong-uri, sindicate, judecători, procurori, avocați, personal din penitenciare, cercetători și simpli cetățeni care s-au confruntat direct cu problemele din justiție. Le mulțumesc fiecăruia pentru ele și le voi analiza pe toate în perioada următoare.

Mi-am înaintat demisia către secția de judecători a CSM, pentru a permite demararea procedurilor de numire. În noul context, aceasta nu mai este necesară, motiv pentru care îmi voi retrage demisia depusă și voi cere Secției pentru judecători a CSM să ia act de acest fapt.

În final, mulțumesc tuturor pentru sprijinul pe care mi l-ați transmis în aceste zile. Dincolo de toate atacurile la persoana mea, am fost copleșită de sprijinul celor care mi-au transmis încurajări și gândurile lor bune. Numărul lor impresionat este o dovadă în plus că problemele din justiție afectează un număr enorm de români, oameni care își doresc cu adevărat un act de justiție independent și profesionist.

Justiția nu e nici a judecătorilor, nici a procurorilor, nici a ministrului de justiție, nici a președintelui și nici a vreunei alte instituții. Justiția este garanția drepturilor fundamentale ale omului, a libertății fiecărui cetățean, de aceea CETĂȚEANUL trebuie să redevină centrul interesului pentru justiție și nici un efort nu este prea mare pentru aceasta.

O Românie normală este una în care statul respectă drepturile fiecărui român și unde justiția nu este folosită în bătălii politice!

În asta cred și pentru asta voi lupta în continuare!”

                                                                                                                   Dana GÎRBOVAN

Sursa:

Judecătorul și hoțul

Victorie definitivă a Parohiei Schit Orășeni împotriva Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în dosarul de evacuare

Liniștea coboară încetul cu încetul în sufletul greu încercat al credincioșilor de la Orășeni și al parohului lor, pe măsură ce justiția își face datoria și respinge ca neîntemeiate acțiunile prin care Mitropolia Moldovei și Bucovinei încearcă să îl scoată cu forța din parohie pe preotul mărturisitor Ioan Ungureanu.
Tribunalul Suceava a respins apelul la sentința Judecătoriei Suceava, prin care se hotărâse că ordonanța președințială de evacuare a preotului este inadmisibilă.
Așteptăm ca presa națională și locală să își facă datoria de a prezenta victoria părintelui Ioan cu aceeași tragere de inimă cu care a prezentat scandalurile create de MMB în parohia Schit Orășeni.

De Mihai-Silviu Chirilă / 13 august 2019

Tribunalul Suceava a decis astăzi, 13 august 2019, respingerea ca neîntemeiat a apelului făcut de Mitropolia Moldovei și Bucovinei, prin care se contesta sentința dată pe 7 iunie 2019 de către Judecătoria Suceava, de respingere a cererii de ordonanță președințială de evacuare a părintelui Ioan Ungureanu ca inadmisibilă.

Decizia pronunțată de către Tribunalul Suceava este definitivă, nemaiputând fi atacată în alt nivel de jurisdicție. Pe rolul Tribunalului Suceava se află și apelul MMB contra deciziei Judecătoriei Suceava de respingere a cererii de evacuare de urgență a părintelui Ioan din 12 martie 2019.

Dacă apelul respectiv va fi respins ca și cel de astăzi, MMB va pierde definitiv toate acțiunile de evacuare în procedură de urgență a preotului Ioan Ungureanu din parohia sa.

Victoria parohiei Schit Orășeni are un răsunet național, întrucât Parohia Schit Orășeni este la ora actuală singura parohie ortodoxă din Patriarhia Română în care preotul și credincioșii au respins hotărârile sinodului ecumenist din Creta din 2016, au întrerupt pomenirea ierarhului, necăzând în același timp în vreo rătăcire schismatică.

În efortul său de apărare a mitropolitului ecumenist Teofan, MMB a recurs la toate mijloacele imaginabile pentru a înfrânge rezistența credincioșilor și a preotului din Orășeni. Faptul că parohia rezistă și începe să câștige proces după proces în justiție demonstrează că Dumnezeu luptă alături de acești oameni, într-o luptă în care nimeni nu dădea vreun sorț de izbândă micii comunități care înfruntă întregul Goliat ecumenist național și nu numai.

Această a treia victorie și faptul că Dumnezeu luptă alături de poporul de la Orășeni arată oricui că lupta preotului Ioan Ungureanu contra ecumenismului este dreaptă, pentru că ecumenismul este erezie, iar mitropolitul Teofan este părtaș la această erezie, fiind, în același timp, și purtată corect, deoarece preotul și credincioșii sfinției sale nu au căzut în diverse rătăciri schismatice, așa cum s-a întâmplat cu unii care au început această luptă corect și s-au pierdut pe parcurs, ci a rămas într-un grup al celor care mărturisesc corect, patristic și echilibrat contra ereziei.

Bucuria întâlnirii în Duh și Adevăr: Hramul Schimbării la Față a Domnului în Parohia Schit Orășeni

Parohia Schit Orășeni rămâne în acest moment singurul punct de rezistență antiecumenistă în Moldova, după dispariția celorlalți care au fost implicați în această luptă în ultimii ani și care la începutul acestui an au părăsit complet scena luptei antiecumeniste, fiind și una dintre cetățile Ortodoxiei din lumea ortodoxă, cum o descria părintele Teodor Zisis în cadrul Sinaxei interortodoxe de la Botoșani, din 1 mai 2019.

În aceste condiții, cei ce au fost opriți de duhovnicii lor nepomenitori să mai participe la slujbe la Orășeni din diverse motive neserioase ar trebui să înceapă să se întrebe dacă nu cumva sunt opriți să meargă să se întâlnească cu Dumnezeu, acolo unde se duce lupta antiecumenistă cu adevărat, iar Dumnezeu, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, sfinții ocrotitori Sila, Paisie și Natan luptă alături de preotul paroh și de inimoșii răzeși ai satului împotriva acesteia?

Le rămâne și celor care, instigați de MMB, sperau astăzi într-o victorie a ecumenismului în satul lor, să își dea răspuns la întrebarea: Cum putea cineva să își închipuie că Dumnezeu va da victoria celor care în urmă cu câteva zile batjocoreau marele praznic al Schimbării la Față a Domnului cu mici, bere și muzică de petrecere?

Sursa:

Victorie definitivă a Parohiei Schit Orășeni împotriva MMB în dosarul ordonanței președințiale de evacuare

LEGIUNEA DIN CER – A trecut la Domnul Petre Petre, fost partizan în Munții Buzăului

A mai plecat un luptător… PETRE PETRE a trecut la cele veșnice…

Primim de la Buzău trista veste a plecării dintre noi a camaradului nostru PETRE PETRE, luptător în Rezistența anticomunistă, fost deținut politic, un suflet ales, de o noblețe aparte, încununare fericită a virtuților creștine și a bunului simț românesc.
Pe 6 iulie ar fi împlinit 98 de ani… Și nu știm cum vor arăta de aici înainte, fără dânsul, manifestările memoriale la care era nelipsit, când zeci sau sute de participanți, cel mai adesea tineri, îl înconjurau cu dragostea lor și savurau amintirile depănate de dânsul.
În lumea Rezistenței anticomuniste va rămâne neștearsă amintirea firii blajine și chipului luminos pe care strălucea voioșia, bunătatea și dragostea ce o revărsa neîncetat în jurul său. Apariția lui Petre Petre crea oriunde sentimentul întâlnirii cu un sfânt. Părea atât de nelumesc și răspândea atâta isihie, încât aducea pretutindeni pacea și înțelegerea între oameni.
Casa lui din apropierea Buzăului devenise în ultimii ani un adevărat loc de pelerinaj pentru tinerii care descopereau, sub părul argintiu și modestia deosebită, un munte de dârzenie și mărturisire, un atlet al lui Hristos. De multe ori ne-am întrebat: ce socoteli tainice va fi avut Dumnezeu, păstrându-l pe acest om ieșit nevătămat din atâtea întâlniri cu moartea? La începutul mileniului al treilea, Petre Petre, apropiind binecuvântata vârstă a centenarului, a fost unul dintre acei martori ai unui ev de sânge și foc, puși deoparte de Dumnezeu, asemenea Proorocului Ilie, pentru a da mărturie. Mărturie asupra vitejiei unei generații întregi rămasă în gropile comune ale lagărelor și temnițelor. Mărturie că se poate trăi demn și fără compromisuri. Mărturie că fără Hristos, omenirea riscă să devină, de fiecare dată, doar o nouă hetacombă a suferinței și ororii.
Dumnezeu să îi facă drumul lin și fie ca sufletul său, de acolo, din ceata drepților, să vegheze asupra noastră și asupra acestei țări pe care a iubit-o mai mult ca pe orice altceva, și căreia i-a închinat toate suferințele și durerile sale.
„Ca o lacrimă de sânge a căzut o stea…!
Camaradul PETRE PETRE! Prezent!

Fundația Ion Gavrilă Ogoranu
Președinte, Coriolan Baciu ; Secretar: Florin Dobrescu

REPERE ALE UNEI EXISTENȚE EXEMPLARE

Petre Grigorescu (acesta era numele sub care s-a născut) a fost unul dintre acei români care la cumpăna veacului trecut au îndrăznnit să se opună fățiș ocupației sovietice și regimului ateo-comunist instaurat de aceasta, aderând la un grup de rezistență armată localizat în Munții Buzăului și organizat de avoatul Nicolae Păun (apărător al lui Corneliu Codreanu în 1938) și doctorul Corneliu Șercăianu.
În timpul masivelor arestări din 14-15 mai 1948, Petre Grigorescu, pe atunci angajat al schelei petroliere Berca, a ascuns un camarad fugar în propria vie, iar în iunie același an a reușit el însuși să scape de arestare, alăturându-se grupării de partizani conduse de cei doi lideri legionari locali. Petre Petre avea să fie însărcinat cu aprovizionarea cu alimente a grupului, ceea ce necesita dese deplasări nocturne, pe o distanță de circa 60 km, până în satul Pleșcoi. În iarna 1948-48, într-o noapte cu lună, reușeste cu greu să scape dintr-o încercuire a Securității.
Îmbolnăvindu-se, este internat clandestin de un prieten medic. Aici va afla de capturarea grupului de Rezistență și de căderea în luptă cu Securitatea a învățătorului Constantinescu. dar trebuie să părăsească spitalul atunci când Securitatea începe să facă verificări în fișele pacienților.
După un periplu prin mai multe sate unde a fost adăpostit, avea să fie arestat în casa surorii sale din Valea Sibiciului. După o scurtă anchetă la Securitatea din Pătârlagele, a fost dus la Buzău, unde a trecut printr-o anchetă deosebit de violentă, fiind bătut de securiști și strivit sub cizme. Tratat o perioadă pentru as e reface, anchetele au reînceput cu o virulență și mai mare. S-a remarcat în cruzime sublocotenentul Nelu Dumitrescu, acest călău aplicând un arsenal inimaginabil de torturi, de la bătaia la tălpi și pe corp cu țevi de fier, cabluri sau bastoane de corn și până electrocutare repetată, precum și simularea execuției în câmp. În acel infern a trecut pe lânga ispita sinuciderii, dar a fost salvat miraculos de o viziune a mamei sale…
După îndelungi anchete, a fost condamnat la patru ani detenție, în cadrul unui lot numeros de buzoieni, dintre care 12 erau preoți. Torturile din timpul anchetei îi rupseseră însă coastele, acestea străpungând pielea și formând plăgi infectate. Timp de aproape un an nu i s-a acordat nici un ajutor medical, fiind lăsat să se chinuiască astfel, după care a fost trimis la spital, unde a fost îngrijit cu multă omenie de medicul maghiar Papp, care i-a făcut mai multe intervenții chirurgicale, vindecându-se cu greu.
A urmat o perioadă petrecută în penitenciarul-spital TBC de la Tîrgul Ocna, unde a cunoscut pe mulți marturisitori ai lui Hristos din temnițele comuniste, între care Valeriu Gafencu, Ion Ianolide, Victor Corbuț, Jenică Popescu, Aristide Lefa, viitorii preoți Constantin Voicescu, Mihai Lungeanu.
Cumplita temniță suterană de la Fortul 13 Jilava a fost, de asemenea, unul din locurile sale de suferință, după care a urmat Caransebeș.
Eliberat în 1955, după șase ani de detenție, cu doi peste expirarea pedepsei, a fost primit cu bucurie de famailia care îl crezuse mort, neavând nici o veste despre el.
A lucrat la schela petrolieră din Moinești și la o întreprindere din Onești, unde s-a și căsătorit, întemeind mult dorita familie și primind de la Dumnezeu primul copil. Dar avea să fie din nou arestat, în noaptea de 17-18 iunie 1958, în cadrul unui alt mare val de arestări politice, fiind condamnat la 18 ani muncă silnică și confiscându-i-se puțina sa avere. Anchetele au durat 15 luni, fiind presărate cu torturi foarte violente, în care i-au fost distruse iremediabil timpanele, dar și cu utilizarea unor substanțe psihotrope, în vederea anihilării voinței. Detenția a fost executată în penitenciarul Aiud, destinat în cea mai mare parte legionarilor. Aici, fără nici o asistență medicală, s-a vindecat în mod inexplicabil de ulcer. Ultima parte a detenției a petrecut-o în lagărele de muncă forțată de la Salcia și Insula Mare a Brăilei.
Eliberat odată cu toți deținuții politici, ca urmare a grațierii din 1964, adoptată de comuniști la presiunile internaționale, s-a angajat la mai multe întreprinderi, fiind în repetate rânduri convocat la Securitate, unde i s-a cerut să devină informator, Petre Petre refuzând întotdeauna aceste propuneri. Ca urmare a refuzurilor sale, a fost nevoit să muncească doar ca muncitor necalificat, calificându-se la locul de muncă și ducându-și viața în demnitate. Al doilea copil i s-a născut după eliberare.

După evenimentele din decembrie 1989, a participat entuziast la acțiunile de regrupare și reorganizare a foștilor luptători, activând în Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, în Partidul „Totul pentru Țară” și Fundația „George Manu”, participând la înființarea și activitățile Fundației Ion Gavrilă Ogoranu. Era nelipsit, în fiecare an, de la manifestările Zilelor Rezistenței de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, unde era înconjurat cu drag de participanții care savurau amintirile depănate de dânsul.

Dumnezeu să-l ierte!