Personajele care conduc acum România SUSPENDĂ DREPTURILE OMULUI! Au cerut Consiliului Europei activarea art.15 din CEDO.

Imagini pentru drepturile omului

Foto – brailachirei.wordpress.com

FĂRĂ SĂ ANUNȚE OFICIAL, din 17 martie….

România a cerut activarea Articolului 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acestui act internațional, în condițiile stării de urgență decretate ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Urmează măsuri foarte dure, devreme ce România a decis să pună între paranteze Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Punând cap la cap Decretul prezidențial privind starea de urgență, Ordonanța Militară nr.1 și documentul de lucru al Grupului de comunicare strategică în care se prevede între altele limitarea deplasărilor, judecătorul Cristi Dănileț ajunge la concluzia că România se pregătește pentru un scenariu dramatic, iar statul se pune la adăpost pentru a nu putea fi tras la răspundere pentru eventualele abuzuri.

Ultima decizie a României, care alimentează ipoteza judecătorului Dănileț, se referă la activarea Articolului 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acestui act internațional, în condițiile stării de urgență decretate, ca urmare a pandemiei de coronavirus. Acest lucru ar însema suspendarea drepturilor prevăzute în Convenție.

Articolul 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede că ”în caz de război sau de alt pericol public care ameninţă existenţa unei naţiuni”, un stat membru ”poate lua măsuri derogatorii de la obligaţiile prevăzute în Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu contravină altor obligaţii care decurg din dreptul internaţional”.

România a cerut activarea acestui articol printr-o nota verbală, fără să facă vreo referire la drepturile pe care vrea să le suspende, ceea ce înseamnă că pot fi suspendate toate mai puțin dreptul la viaţă şi cele care interzic tortura şi sclavia.

Nota verbală de suspendare trimisă de către România

Avocata pentru drepturile omului, Diana Hătmanu socotește că măsura este „excesivă și disproporționată” fiindcă România nu se află în război. „N-ar fi exclus” ca din acest motiv, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului să respingă derogarea cerută de București. Avocata nu știe dacă e „simplă incompetență” sau dacă nu cumva ar fi „un mesaj foarte grav”: „Ungaria cu tot iliberalismul ei, deși se află în stare de urgență, nu s-a grăbit să deroge Convenția, nici Italia, Franța, Germania etc. Poate că o vor face și aceste țări, dar la momentul potrivit și cu toate explicațiile necesare”.

Judecătorul Dănileț se plânge și el de lipsa de transparență a autorităților, care iau decizii bruște, fără ca măcar să se consulte cu juriștii și fără să explice oamenilor hotărârile pe care le iau. De pildă, în cazul suspendării drepturilor omului apar, din punctul lui de vedere, următoarele îngrijorări:„ar putea fi organizate procese sumare, neechitabile și fără să avem judecătorii de drept”. În plus, mai spune judecătorul, formulând o altă ipoteză, ar putea fi aduși „judecători militari făcuți peste noapte”, care să rezolve probleme la ordin, eventual „fără să se asigure dreptul la apărare al părților”.

„Intervenția armată pe stradă, în diferite scopuri, ar putea fi un alt motiv al derogării României de la articolul 15 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului”, mai adaugă Cristi Dănileț, revoltat că liderii români care au luat aceste decizii nu le-au explicat deloc, lăsându-i pe juriști, dar nu numai, să facă speculații. „Nu vrem să stârnim îngrijorări nejustificate”, declară judecătorul Dănileț, dar „retragerea din tratatul CEDO, care era garanția cea mai puternică pentru respectarea drepturilor noastre, ne îngrijorează”

Nici Ordonanța militară nr. 1, dată la începutul săptămânii, nu pare în regulă și nu a fost argumentată de autorități: „cum e posibilă o ordonanță militară dată de un ministru civil? Eu ca judecător – mărturisește Cristi Dănileț – nu știu ce înseamnă acest lucru, pentru că nicăieri în legislația românească nu se definește ordonanța militară: ce forță are? Sunt exceptate astfel de ordonanțe de la controlul Curții Constituționale? Pot fi atacate în contencios administrativ?”

Ar putea urma Ordonanța Militară nr. 2  ( a urmat) prin care oamenii nu vor mai avea voie să iasă din casă și nimeni nu va putea contesta niciunde un astfel de act, subliniază Dănileț, mirându-se că Ordonanțele de Urgență trec prin parlament, dar Ordonanțele Militare, date de un ministru, nu pot fi cenzurate de nicio instanță. Constituția menționează (Art.126, Al. 6) că „actele comandamentelor militare” nu pot fi supuse controlului judecătoresc. Încă nu e clar dacă ordonanța militară este un act al unui comandament militar sau nu.

În România nu mai avem practic nicio plasă de siguranță pentru salvarea democrației”, consideră avocata Diana Hatmanu spunând că oamenii nu se vor mai putea lupta cu abuzurile, pentru că „instanțele aproape că nu mai funcționează, iar Convenția Europeană pentru Drepturile Omului a fost suspendată”.

Spre deosebire de Letonia, care a cerut la rândul ei aplicarea Articolului 15 din Convenție, România nu a precizat care sunt drepturile pe care ar vrea să le suspende, de unde s-ar înțelege, potrivit juriștilor, că liderii politici aflați la putere vor să renunțe la toate drepturile enunțate în document, cu excepția celor care nu pot fi suspendate, cum ar fi dreptul la viaţă şi cele care interzic tortura şi sclavia.

În ultimii 30 de ani doar președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a mai cerut o astfel de suspendare, pentru a scăpa de inamicii politici și de conducerea armatei, după încercarea de lovitură de stat din 2016.

Sursa: romania.europalibera.org

În data de 17 martie 2020, fără a aduce la cunoștința cetățenilor, România înștiințează Secretariatul General al Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la activarea art.151 [1] din Convenție. Acest lucru nu a fost adus la cunoștința publicului de către Guvernul României, așa cum era normal, ci a fost semnalat de agenția France Presse.

Cu alte cuvinte, România suspendă temporar aplicabilitatea Convenției Europene a Drepturilor Omului pe teritoriul său, cu excepția art.2 (dreptul la viață), art.3 (interzicerea torturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane și degradante), art.4 parag.1 (interzicerea sclaviei) și a art.7 (interzicerea pedepsirii fără bază legală). De altfel, aceste articole nu pot fi suspendate în nicio împrejurare.

Prin urmare, deși au fost multiple ieșiri publice ale celor care ne conduc, niciunul nu a găsit de cuviință să ne informeze cu faptul că în România nu mai este aplicabilă Convenția, că drepturile prevăzute de aceasta nu ne mai sunt garantate, cu alte cuvinte ele sunt suspendate temporar.

Alături de România, au notificat Secretariatul General al Curții, Republica Moldova, Armenia și Letonia. Nu au facut-o, cel puțin până la acest moment, Germania, Spania, Italia, Olanda, Marea Britanie, probabil pentru că, fiind țări cu profundă tradiție democratică, au înțeles că drepturile fundamentale, cu atât mai mult în vremuri de criză, trebuie protejate.

De altfel, dincolo de problema în sine, gravitea constă în faptul vă NIMENI nu a adus la cunoștința cetățenilor acest lucru, respectiv NIMENI nu a explicat de ce a facut România acest demers și care sunt efectele pentru cetățeni.

Sunt extrem de importante, în acest context, cele spuse, încă din data de 16 martie 2020, de către Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, dna. Dunja Mijatović: „trebuie să respectăm drepturile omului și să fim uniți în fața pandemiei Coronavirus”, precum și faptul că „transparența și accessibilitatea sunt esențiale pentru ca publicul să poată avea încredere în guvernare și să participe la guvernarea circumstanțelor actuale” (întregul comunicat se află aici).

În plus, aceasta făcea referire la nevoia ca măsurile autorităților să nu conducă la discriminare și să fie proporționale cu scopul propus, la faptul că accesul la serviciile medicale trebuie asigurat fiecărui grup, iar pentru grupurile vulnerabile (cu trimitere directă la vârstnici si persoane neasigurate) statele ar trebui să gândească măsuri suplimentare.

De asemenea, Comisarul atrage atenția statelor semnatare că trebuie să ramână vigilente cu privire la acțiunile de tip rasist, xenofob ori cu privire la cele care stigmatizează anumite grupuri. Cu alte cuvinte, cu atât mai mult, în vremuri de criză, statele trebuie să fie mult mai energice în combaterea acestor fenomene.

Solicităm, așadar, guvernanților să ne informeze în concret cu privire la derogarea solicitată Secretariatului General al Curții Europene a Drepturilor Omului!

                                                                        Sursa: CENTRUL DE RESURSE JURIDICE 

[1] Art.15, alin.1: În caz de război sau de alt pericol public ce amenința viața națiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligațiile prevăzute de prezenta Convenție, în măsura strictă în care situația o impune și cu condiția ca aceste măsuri să nu fie în contradicție cu alte obligații care decurg din dreptul internațional. –

România suspendă drepturile omului: Activarea art.15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

Guvernul Orban (2) a fost votat în Parlament

Image result for guvernul orban a fost investit

Foto – digi24

Au fost 286 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și o abținere. Printre cei care au votat împotrivă se numără parlamentarii Pro România. Victor Ponta a declarat că votul său împotriva învestirii Guvernului Orban este „un protest faţă de modul egoist şi dezastruos în care PNL tratează ţara în aceste momente de criză”.

Marcel Ciolacu a scris pe Facebook în timpul votului că PSD votează guvernul într-o situație de criză precizând că după votul de azi PSD va face opoziție totală la guvernul Orban.

Prezența la vot a parlamentarilor liberali a fost redusă, pentru că mare parte dintre aleșii PNL se află în autoizolare, după ce senatorul Vergil Chițac a fost depistat pozitiv la coronavirus și a participat la o ședință a liberalilor. La ședința din Parlament au fost puțin peste 40 de parlamentari PNL.

Votul s-a desfășurat fără prezența presei, într-o sală care a fost dezinfectată și s-a întins pe mai bine de 6 ore. Parlamentarii au intrat pe rând în sală, în grupuri mici și au purtat măști și mănuși.

Ludovic Orban, aflat în autizolare la Vila Lac, a transmis Parlamentului un discurs scris.

Conform unei decizii adoptate astăzi, premierul și miniștrii pot participa la depunerea jurământului dacă păstrează o distanță de 5 metri față de președintele Klaus Iohannis, însă premierul și miniștrii care se află în izolare sunt obligați să poarte mască.

„Membrii Guvernului și oficiali de rang înalt din instituțiile aparținând sistemului național de securitate și apărare, pot ieși din izolare, cu păstrarea distanței de minimum 5 m față de alte persoane care nu se află în izolare și cu obligativitatea portului măștii de protecție, exclusiv pentru exercitarea obligațiilor expres prevăzute de Constituție și strict pe durata exercitării acestor obligații”, se arată în document.

Sursa: digi24.ro

 

Guvernul Orban a fost învestit, sâmbătă, de Parlament, cu 286 de voturi „pentru” și 23 de voturi „împotrivă”.
Klaus Iohannis a semnat decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componență:
• Ludovic Orban – prim-ministru
• Raluca Turcan – viceprim-ministru
• Vasile-Florin Cîţu – ministrul finanțelor publice
• Marcel Ion Vela – ministrul afacerilor interne
• Bogdan Lucian Aurescu – ministrul afacerilor externe
• Marian Cătălin Predoiu – ministrul justiției
• Nicolae-Ionel Ciucă – ministrul apărării naționale
• Virgil-Daniel Popescu – ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri
• Lucian Nicolae Bode – ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor
• Nechita-Adrian Oros – ministrul agriculturii și dezvoltării rurale
• Costel Alexe – ministrul mediului, apelor și pădurilor
• Ion Ştefan – ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației
• Ioan Marcel Boloş – ministrul fondurilor europene
• Victor Sebastian Costache – ministrul sănătății
• Cristina Monica Anisie – ministrul educației și cercetării
• Bogdan Gheorghiu – ministrul culturii
• Marian Ionuţ Stroe – ministrul tineretului și sportului
• Victoria Violeta Alexandru – ministrul muncii și protecției sociale

Sursa: stiripesurse.ro

Legislația secretă după care este condusă România

Foto – evz.ro

Legislația considerată clasificată se adoptă prin intermediul Hotărârilor de Guvern secrete. Anual sunt zeci de astfel de acte normative pentru care nu se publică nici măcar titlul Hotărârilor de Guvern.

Codru Vrabie, unul dintre ONG-iștii cu stadii vechi, a observat, în urmă cu câțiva ani, faptul că multe Hotărâri de Guvern (HG) nu sunt publice, nu apar în Monitorul Oficial. „Căutam un număr de HG și am văzut că precedentul lipsește. Am întrebat în stânga și-n dreapta, nimeni nu știa ce scrie în aceste hotărâri. Niciodată nu am știut despre ce e vorba, chiar am devenit curios”, spune acesta.

Ceea ce a descoperit Vrabie este „legislația” clasificată a României, Hotărârile de Guvern care nu sunt cunoscute nici măcar de toți membrii Executivelor care le adoptă.

În 1990, cârmuire cu HG-uri clasificate

Dacă în majoritatea statelor aceste decizii secretizate se fac publice după un număr de ani (între 20 și 50 de ani), la noi acestea riscă să moară secrete. Mai mult, nu este făcut public nici măcar titlul HG-ului. Declasificarea se rea lizează printr-un act normativ de același nivel” , ni s-a precizat de la Biroul de Presă al Guvernului. Altfel spus, tot printr-o Hotărâre care să anuleze clasificarea celei pe care o vizează.

În ultimii ani, media HG-urilor secrete a fost 30, însă peste 30% din deciziile luate de Executivul condus de Petre Roman, în 1990, sunt secrete și în acest moment. Conform datelor publicate pe site- ul Camerei Deputaților doar 888 sunt publice, restul de 479 au fost „ascunse”. „Nu există o limitare numerică a actelor normative clasificate adoptate în ședințele Guvernului într-un an calendaristic”, ni s-a mai transmis de la Palatul Victoria.

Adoptarea unui astfel de HG pleacă cu proiectul. „Hotărârile clasificate pot fi inițiate, în conformitate cu Constituția, de către instituțiile/autoritățile care și-au organizat activitatea de protecție a informațiilor clasificate”, ni s-a transmis de la Guvern. Adică serviciile secrete, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării ar intra în această categorie.

Urmează analiza inițiativei în ședință. „Funcționarii ieșeau din sală și rămâneau doar miniștrii și premierul”, a rememorat procedura Andrei Zaharescu, fostul purtător de cuvânt de la Palatul Victoria.

Destinatarul știe „secretul”

Procedura adoptării unui HG continuă cu votul. Cât despre votanți, doar miniștrii de specialitate (ai Apărării sau de Interne, în funcție de obiectul deciziei) și primul-ministru sunt la curent cu prevederile exacte ale inițiativei. Restul miniștrilor văd doar cel mult un sumar, ne-a explicat un fost ministru. După aprobarea HG-ului, i se dă un număr și nu este publicat în secțiunea publică a Monitorului Oficial. Conținutul noii hotărâri care sigur a schimbat ceva în România, așa cum glumește fostul ministru cu care am vorbit, „se transmite numai instituțiilor publice interesate, conform dispozițiilor”, ni s-a mai explicat de la Biroul de Presă al Executivului.

Vânzarea Romtelecom, „ascunsă”

Desecretizarea unor HGuri este o procedură destul de rară. „Evenimentul zilei” a reușit să afle care a fost conținutul unor acte normative care au fost inițial secretizate.

HG 947 din 2006. Conținea contractul de consultanță pentru privatizarea Romtelecom. A fost desecretizată câteva luni mai târziu.

HG 410 din 2011. Cuprindea măsuri în vederea asigurării de servicii necesare Ministerului Apărării Naționale. A fost desecretizată în 2013.

Sursa: evz.ro

La presiunea organizațiilor naționale, Iohannis A PROMIS CĂ NU VA PROMULGA CODUL ADMINISTRATIV

La presiunea organizaţiilor civice româneşti, sub coordonarea Asociaţiei Calea Neamului, Cotroceniul dă înapoi. Președintele României a promis că NU VA PROMULGA Codul Administrativ. Promisiunea a fost transmisă participanților la manifestația organizată duminică, la Cotroceni, de Asociația Calea Neamului, de către consilierul prezidențial Gabriel-Cristian Pișcociu, în cadrul unei audiențe de o oră, la Administrația Prezidențială, solicitarea fiind transmisă de Mihai Sorin Tîrnoveanu, Maria Crețu-Graur și Mihaela Aionesei Memoriul Românilor din Harghita și Covasna.

Asociația „Calea Neamului” a organizat, duminică, 1 martie, începând cu ora 17:00, la Palatul Cotroceni, la statuia „Leul”, o adunare publică al cărei scop este apărarea limbii române ca singură limbă oficială în România, potrivit unui comunicat al asociației. Totodată, Asociația solicită președintelui Iohannis să respingă Legea de aprobare a OUG 57/2019 prin care limba maghiară devine în mod neconstituțional a doua limbă oficială în stat.

NapocaNews

Vladimir Bukovski: UNIUNEA EUROPEANĂ – NOUL SOVIET?

„E o adevărată enigmă pentru mine: nici bine n-a fost îngropat un monstru – Uniunea Sovietică, și este creat un altul, remarcabil de similar: Uniunea Europeană.

Ce este UE de fapt? Poate că examinând versiunea sovietică, putem afla un răspuns.

URSS era guvernată de 15 oameni nealeși, care se numeau unii pe altii și nu răspundeau în fața nimănui. UE este guvernată de doua duzini de oameni nealeși, care se numesc unii pe alții, se întâlnesc în secret, nu răspund în fața nimănui, și pe care nu-i putem demite.

Unii ar putea spune că UE are un parlament ales. Ei bine, și URSS avea un fel de parlament, Sovietul Suprem, care doar ștampila deciziile Politburoului. Cam ceea ce face și Parlamentul European, unde timpul de vorbire în plen este limitat în interiorul fiecărui grup, și de multe ori se ridică la un minut pe vorbitor.

În UE există sute de mii de eurocrați, cu salarii mari, cu personal, servitori, bonusuri și privilegii, cu imunitate penală pentru restul vieții, și care sunt pur și simplu mutați dintr-o poziție în alta, indiferent de ce fac sau nu reușesc să facă. Nu este asta exact la fel ca în regimul sovietic?

URSS a fost creată prin constrângere, și de multe ori prin ocupație militară. UE este creată, e drept, nu prin forța armată, dar prin constrângere și intimidare economică.

Pentru a continua să existe, URSS s-a extins din ce în ce mai mult. În momentul în care a încetat să se extindă, a început să se prăbușească. Iar eu cred că același lucru este valabil și în cazul UE.

Ni se spunea că țelul URSS era de a crea o nouă entitate istorică – poporul sovietic, și că trebuie să uităm de naționalitățile noastre, tradițiile și obiceiurile noastre etnice. Se pare că acesta este cazul și cu UE. Ei nu vor să fiți britanici sau francezi, ei vor ca voi toți să fiți o nouă entitate istorică – europenii, să vă suprimați orice sentimente naționale și să trăiți ca o comunitate multi-națională. După 73 de ani, același sistem a dus, în URSS, la mai multe conflicte etnice decât oriunde în lume.

În URSS, unul din obiectivele principale a fost distrugerea statului național. Și exact asta se observă astăzi în UE. Bruxelles-ul vrea să înghită statele naționale, pentru ca acestea să nu mai existe.

Corupția a fost generată în sistemul sovietic de sus în jos. La fel și în UE. Aceeași activitate de corupție endemică, pe care am văzut-o în vechea URSS, a înflorit și în UE. Cei care i se opun sau o expun, sunt reduși la tăcere sau interziși.

Nimic nu se schimbă. În URSS aveam Gulagul. Cred că și în UE avem un Gulag, unul intelectual, numit «corectitudine politică». Când cineva încearcă să-și exprime opiniile în chestiuni de rasă sau gen, sau când vederile lui diferă de cele aprobate oficial, este ostracizat. Acesta este începutul gulagului, începutul pierderii libertății voastre.

În URSS ne-au spus că e nevoie de un stat federal pentru a evita războiul. În UE vă spun exact același lucru. Pe scurt, aceeași ideologie stă la baza ambelor sisteme. UE este vechiul model sovietic prezentat în deghizare occidentală.

Dar, încă o dată: la fel ca URSS, UE poartă în ea semințele propriei prăbușiri. Din nefericire, când se va prăbuși – și o va face – va lăsa în urmă o distrugere în masă, iar noi vom rămâne cu uriașe probleme economice și etnice.

Vechiul sistem sovietic era incapabil să se reformeze. UE la fel. Dar există o alternativă la a fi condus de acele două duzini de oficiali auto-numiți de la Bruxelles. Se numește: independență. Nu trebuie să acceptați ce au plănuit pentru voi. De altfel, nu ați fost întrebați dacă vreți să aderați.

Eu am trăit în viitorul vostru, și n-a funcționat.”

 

Bukovski și dizidența rusă

Vladimir Konstantinovici Bukovski (n. 30 decembrie 1942 în Belebei, URSS – d. 27 octombrie 2019, Cambridge, Regatul Unit) a fost un disident antisovietic, autor și activist politic.

Bukovski a fost unul din primii care a dezvăluit utilizarea închisorilor psihiatrice împotriva deținuților politici din Uniunea Sovietică. După ce a fost condamnat din iunie 1963 până în februarie 1965 și ulterior din ianuarie 1967 până în ianuarie 1970, Bukovski a reușit să scrie (samizdat) și să transmită clandestin în Occident circa 150 de pagini în care dezvăluia abuzurile instituțiilor psihiatrice asupra deținuților politici. Condamnat din nou în ianuarie 1972, a stat în arest până în decembrie 1976. La presiunea diplomaților occidentali și grupurilor pentru apărarea drepturilor omului, Bukovski a fost schimbat pentru fostul lider comunist chilian Luis Corvalán.

Din 1976 Bukovski a locuit la Cambridge în Anglia. În 2007 a încercat să candideze pentru postul de președinte al Rusiei, însă candidatura i-a fost respinsă. Comisia electorală a motivat respingerea candidaturii prin faptul că Bukovski nu a furnizat probe concludente care să ateste activitatea de scriitor, că deține un permis de rezidență britanic și că nu a locuit pe teritoriul rusesc în ultimii 10 ani.

A fost unul dintre ultimii mari luptători împotriva comunismului și a murit în exil, într-un cvasi-anonimat răsunător, pe 27 octombrie 2019.

Tudor Gheorghe pentru prădătorii neamului românesc

Două poeme/melodii din concertul din 22 decembrie 2016, de la „Sala Palatului”.

Concertul manifest se numește „TOT DEGEABA” și s-a vrut a fi „strigătul de disperare al unui întreg popor batjocorit de noua nomenclatură a comunismului cu față capitalistă, într-un timp istoric numit eufemistic tranziție”.

 

Recent Tudor Gheorghe a fost criticat dur de usr-iști și de mass-media progresistă pentru concertul din decembrie 2019 „Degeaba 30”, difuzat la TVR1 pe 26 ianuarie.

Bătălia de la Vaslui (Podul Înalt) – 10 ianuarie 1475 – Cea mai mare și clară victorie a unui domnitor român asupra turcilor otomani

Imagini pentru bataia de la vaslui stefan cel mare

Bătălia de la Vaslui [Podul Înalt] (10 ianuarie 1475), între Imperiul Otoman şi Moldova, cea mai importantă victorie a domnului Ştefan cel Mare (1457 – 1504) împotriva otomanilor.

Evenimentul are loc atât ca urmare a întreruperii plăţii tributului de către Ştefan, în 1473 – tributul era plătit încă din vremea lui Petru Aron (1451 – 1452, 1454 – 1457), din 1456 –, cât şi a încercărilor domnului Moldovei de a scoate Ţara Românească de sub influenţa Porţii, prin înlăturarea lui Radu cel Frumos (1473 – 1474). În acelaşi timp, otomanii doreau extinderea influenţei la Marea Neagră, prin dobândirea Chiliei şi a Cetăţii Albe.

Ştefan s-a simţit încurajat în acţiunile sale de constituirea unei coaliţii antiotomane (1472), avându-i ca membri pe şahul statului turcmen din Asia Centrală, Uzun Hassan (1453 – 1478), regele Ungariei, Mathias Corvin (1458 – 1490) şi Veneţia. În aceste condiţii, sultanul Mehmed II (1444 – 1446, 1451 – 81) ordonă beylerbey-ului Rumeliei, Süleyman Hadâmbul (Eunucul) să întreprindă o campanie de pedepsire în Moldova. 14

Spre sfârşitul anului 1474, oastea turcească, alcătuită din trupele din Rumelia (c. 30 000 de oameni), trupe de ieniceri şi un contingent din Ţara Românească (c. 17 000), pătrunde în Moldova. Sursele moldoveneşti arată că oastea invadatoare număra în total c. 120 000 de oameni, cifră considerată exagerată. La rândul său, Ştefan dispunea de c. 40 000 de luptători, între care se aflau 5 000 de secui, 1 800 de unguri şi 2 000 de poloni.

Domnul moldovean îşi aşteaptă adversarul la sud de Vaslui, în valea îngustă a Bârladului, într-un loc numit Podul Înalt. Valea era mlăştinoasă şi flancată pe ambele laturi de dealuri împădurite, făcând imposibilă o desfăşurare largă a trupelor invadatoare. Ştefan şi-a întărit tabăra cu şanţuri, iar în pădurile de pe flancuri a plasat artileria. Lupta s-a dat în dimineaţa de 10 ianuarie 1475, în condiţii de ceaţă. Un detaşament dotat cu buciume, trâmbiţe şi tobe, i-a atras pe otomani într-o mlaştină, apoi artileria a început să tragă. La momentul potrivit, Ştefan a atacat cu cavaleria, în flancul drept al inamicului, stârnind panică şi învălmăşeală. Valea strâmtă a Bârladului nu a permis otomanilor să se desfăşoare, iar atacul pedestrimii, în flancul stâng al otomanilor, a decis soarta bătăliei. O parte însemnată a oastei inamice a fost nimicită (c. 40 000, după unele surse), fiind capturate 100 de steaguri şi toată artileria. Resturile au fost urmărite timp de trei zile, lăsând alte victime.

Cronicarul polon Jan Długosz arăta că „foarte puţini turci şi-au putut găsi mântuirea prin fugă, căci chiar şi aceia care au fugit şi au ajuns până la Dunăre, au fost ucişi acolo de moldoveni, care aveau cai mai iuţi, sau au fost înecaţi de valuri. Aproape pe toţi prizonierii turci, afară de cei mai de frunte, i-a tras în ţeapă. Cadavrele celor ucişi le-a ars, iar câteva grămezi cu oasele lor se văd până astăzi şi sunt mărturia eternă a unei victorii atât de însemnate… Toată oastea lui s-a îmbogăţit foarte tare din prada luată de la turci: aur, argint, purpură, cai şi alte obiecte preţioase”. De asemenea, o cronică ardeleană contemporană menţiona că „Ştefan… s-a împotrivit bărbăteşte turcilor în mijlocul ţării sale, ca un bun părinte al patriei şi al neamului său, fiind gata să moară pentru ai săi şi având timp de trei zile şi trei nopţi cele mai grele lupte cu ei; ajutându-l şi mila dumnezeiască, a biruit şi a dat pe turci cu totul pieirii”.

Revenit la Suceava, Ştefan îşi anunţa victoria principilor creştini, arătând că „am mers împotriva duşmanilor Creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare şi pe toţi i-am trecut prin ascuţişul sabiei noastre”. El îndemna, totodată, la continuarea luptei, turcii fiind slăbiţi în urma dezastrului de la Vaslui, domnul Moldovei temându-se de reacţia sultanului, care nu putea lăsa nerăzbunată o asemenea înfrângere.

Replica a constat într-o nouă campanie, în 1476, soldată cu înfrângerea lui Ştefan la Războieni.

Bibliografie orientativă

  • George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 2011

Sursa: enciclopediaromaniei.ro

Iată ce spuneau cronicarii turci despre bătălia de la Podul Înalt:

De acolo, Suleiman pașa, mergând cu oastea aceea în Moldova și întâlnindu-se cu oastea moldovenească, tare s-au războit. Era o iarnă aspră, cu zile foarte geroase. Oastea turcească era și obosită, căci tocmai ce îndurase greutățile expediției în Iskenderia. De aceea, neputând ține piept oștii Moldovei, oastea musulmană a fost înfrântă și nimicită – Orudj bin Adil

Într-o zi, pe când turcii ședeau nepăsători și oastea era puțină și străină de locuri, acel afurisit simțindu-i nepăsători a venit asupra lor. Mulți dintre musulmani au murit acolo ca niște martiri – Așîk Pașa Zade

Dar moldoveanul nu s-a supus poruncii sultanului. După aceea, beilerbeiul Hadîm, luând oastea din Rumelia a trecut în Moldova. Acel afurisit, venind pe neașteptate și hărțuind oastea islamică, i-a atacat pe turci pe când aceștia umblau ca niște străini cu ochii legați. Mulți musulmani au murit ca niște martiri – Mehmed Neșri.Sursa: „Cronici turcești privind țările române”, vol. 1, traduse de Mihail Guboglu și Mustafa Mehmet, via George Damian.

După bătălie, într-o scrisoare trimisă cancelariilor occidentale, Ștefan cel Mare promitea că „pe credința noastră creștinească și cu jurământul Domniei Noastre, că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru”.

„Către Coroana ungurească și către toate țările în care va ajunge această scrisoare, sănătate.

Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă, tuturor cărora le scriu, și vă doresc tot binele, și vă spun Domniilor Voastre cănecredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți și în fiecare zi se gândește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea.

De aceea, facem cunoscut Domniilor Voastre că, pe la Boboteaza trecută, mai sus-numitul turc a trimis în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire, în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman pașa beglerbegul; împreună cu acesta se aflau toți curtenii sus-numitului turc, și toate popoarele din Romania (n.r. fostul teritoriul bizantin), și domnul Țării Muntenești cu toată puterea lui, și Assan beg, și Ali beg, și Schender beg, și Grana beg, și Oșu beg, și Valtival beg, și Serefaga beg, domnul din Sofia, și Cusenra beg, și Piri beg, fiul lui Isac pașa, cu toată puterea lui de ieniceri. Acești mai sus-numiți erau toți căpitanii cei mari, cu oștile lor.

Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare, și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei noastre; pentru care lucru, lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor își puse în gând să se răzbune și să vie, în luna lui mai, cu capul său și cu toată puterea sa împotriva noastră și să supună țara noastră, care e poarta creștinătății și pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care e țara noastră, va fi pierdută – Dumnezeu să ne ferească de așa ceva – atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie.

De aceea, ne rugăm de Domniile Voastre să ne trimiteți pe căpitanii voștri într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulți potrivnici și din toate părțile are de lucru cu oameni ce-i stau împotrivă cu sabia în mână.Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credința noastră creștinească și cu jurământul Domniei Noastre, că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru.

Așa trebuie să faceți și voi, pe mare și pe uscat, după ce, cu ajutorul lui Dumnezeu celui Atotputernic, noi i-am tăiat mână cea dreaptă. Deci, fiți gata, fără întârziere.”

Dată în Suceava, în ziua de Sfântul Pavel, luna ianuarie în 25, anul Domnului 1475.

Ștefan voievod, domnul Țării Moldovei.