Parastas pentru Mihai Eminescu la Patriarhie și la Cimitirul Bellu, de ziua de naștere a poetului – 15 ianuarie

Foto – cultural.bzi.ro

Poetul național Mihai Eminescu comemorat la Catedrala Patriarhală

Foto – basilica.ro 

Poetul național Mihai Eminescu a fost comemorat vineri, 15 ianuarie 2016, în toată țara, la împlinirea a 166 de ani de la naștere. La Catedrala Patriarhală, slujba Parastasului pentru marele poet a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența a peste 300 de bucureșteni.

În cuvântul său, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a spus că Mihai Eminescu este unul din ctitorii morali ai proiectului Catedralei Mântuirii Neamului.

„S-a vorbit în ultimii ani despre faptul că în anumite articole din presa vremii Mihai Eminescu a sprijinit cu ardoare acest proiect naţional al construirii Catedralei Mântuirii Neamului şi în felul acesta, din punct de vedere spiritual, Eminescu este unul din ctitorii morali ai acestei Catedrale care, iată, cu toate greutăţile, se construieşte în vremea noastră. Eminescu a scris de foarte multe ori în favoarea Bisericii Ortodoxe Române pe care în mod genial numeşte«mamă duhovnicească a neamului nostru românesc», a spus Preasfinţia Sa potrivit Radio TRINITAS.

O slujbă de pomenire a fost oficiată dimineață și la mormântul poetului din Cimitirul Bellu.

Sursa: basilica.ro

Mitropolitul Teofan din nou îşi dă în petic: slujeşte în comun cu ereticii

Zeci de politicieni din București și Iași, dar și sute de oameni simpli au participat astăzi la inaugurarea cu fast a noii piste a Aeroportului Internaţional Iaşi.

Au fost invitaţi, pentru sfinţirea pistei şi ÎPS Teofan, mitropolitul ortodox al Moldovei şi Bucovinei şi Petru Gherghel, pseudo-episcop catolic. Slujba de sfinţire a pistei a fost oficiată în comun, conform imaginilor şi ziaruldeiasi.ro:

ORA 10:00

Slujba de sfinţire a pistei, oficiată în comun de ÎPS Teofan şi PS Gherghel, şi cuvântările celor doi clerici vor avea loc în intervalul 9,50-10,15. Până la 10.40 este programat discursul directorului Aero­por­tului, Marius Bodea, şi prezentarea unui film documentar despre realizarea pistei. Până la 11.20 vor fi ţinute alte discursuri oficiale. Cursa Roma – Iaşi va ateriza la 11.25, momentul fiind transmis în direct pe un monitor instalat în incinta Aeroportului.

gethumb.details.php 2014821100217(1) gethumb.details.php 1

CANONUL 45 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CU ERETICII)
Episcopul sau presbiterul sau diaconul, dacă numai s-a rugat împreună cu ereticii, să se afurisească; iar dacă le-a permis acestora să săvârşească ceva ca clerici (să săvârşească cele sfinte), să se caterisească.
(10, 11, 46, 64 ap.; 2, 4 sin. UI ec; 6, 9, 32, 33, 34, 37 Laod.; 9 Tim. Alex.)

CANONUL 46 apostolic (TAINELE ERETICILOR NU SUNT TAINE)
Poruncim să se caterisească episcopul sau presbiterul care a primit (ca valid) botezul ori jertfa (euharistia) ereticilor. Căci ce fel de împărtăşire (înţelegere) are Hristos cu Veliar? Sau ce parte are credinciosul cu ne­credinciosul? (II Cor. 6,15).
(47, 68 ap.; 19 sin. I ec; 7 sin. 11 ec; 95 Trui.; 7, 8 Laod.; 1, 47 Vasile cel Mare)

Zeci de politicieni din București și Iași, dar și sute de oameni simpli au participat astăzi la inaugurarea cu fast a noii piste a Aeroportului Internaţional Iaşi.

Noua pistă de aterizare-decolare a Aeroportului Internaţional Iaşi are o lungime totală de 2.400 de metri. Astăzi au fost inauguraţi primii 2.150 de metri, urmând ca până în noiembrie să fie terminată întreaga lucrare.

Lucrarea face parte din programul de dezvoltare şi modernizare a Aeroportului Iaşi, care cuprinde, pe lângă construcţia pistei, extinderea parcării aeronavelor şi construcţia unui nou terminal de pasageri. Proiectul beneficiază de finanţare europeană în valoare totală de 56,7 milioane de euro.
Lucrările la noua pistă flexibilă de la aeroportul Iaşi au început în 7 august 2013, iar lucrările au inclus realizarea pistei de decolare – aterizare, a căii de rulare, extinderea platformei şi a drumului perimetral, precum şi instalaţia de balizaj. Sursa: https://ro.stiri.yahoo.com/galerie-foto-inaugurare-cu-fast-noii-piste-aeroportului-132636102.html

Dar ce vor spune? Că n-au slujit împreună? Că n-au fost la aceeaşi masă? Dar sunt unii lângă alţii! Or fi citit rugăciuni alternativ, când ortodocţii când catolicii? Oricum a fost, cu siguranţă au slujit împreună. Împotriva canoanelor!

 Citiţi şi despre alte apucături ecumeniste ale mitropolitului Teofan:

Recunoaşterea unui “sfânt” papistaş este un act de apostazie

Actualizare:

Câteva secvenţe video:

http://www.bzi.ro/iesenii-au-fost-martori-iata-ultimul-discurs-al-lui-ceausescu-la-iasi-foto-video-451931

Iată că şi la demararea lucrărilor, pe timpul când ministrul Fenechiu era liber, s-au amestecat prelaţii şi rugăciunile lor:

http://www.ziaruldeiasi.ro/galerie/demararea-lucrarilor-la-aeroport-foto-andrei-disca–343.html

 

 

Se împlinesc 164 de ani de la naşterea domnitorului etern al românilor, românul absolut Mihai Eminescu

Ce mai poate fi spus despre cel pe care Petre Ţuţea îl numea românul absolut? Ce să mai exprime cuvintele despre minunatul mucenic al românismului? Cum să-l lăudăm pe naţionalistul perfect? În ce fel să-l fericim pe romanticul împărat al graiului românesc? Sunt sărace cuvintele… 

15 ianuarie – ziua de naştere.

Mihai-Eminescu-poezii

Legământ 

Lui Mihai Eminescu
de Grigore Vieru 

Ştiu: cândva, la miez de noapte,
Ori la răsărit de Soare,
Stinge-mi-s-or ochii mie
Tot deasupra cărţii Sale.
Am s-ajung atuncea, poate,
La mijlocul ei aproape.
Ci să nu închideţi cartea
Ca pe recile-mi pleoape.
S-o lăsaţi aşa deschisă,
Ca băiatul meu ori fata
Să citească mai departe
Ce n-a reuşit nici tata.
Iar de n-au s-auză dânşii
Al străvechii slove bucium,
Aşezaţi-mi-o ca pernă
Cu toţi codrii ei în zbucium. 

Lui Eminescu

de Alexandru Vlahuţă

Tot mai citesc măiastra-ţi carte,
Deşi ţi-o ştiu pe dinafară:
Parcă urmând şirul de slove,
Ce-a tale gânduri sămănară,

Mă duc tot mai afund cu mintea
În lumile de frumuseţi,
Ce-au izvorât, eterni luceferi,
Din noaptea tristei tale vieţi…

Şi te-nţeleg te simt aproape:
Cu-aceeaşi suferinţă-n faţă,
Cu ochii gânditori şi galeşi,
Sătul de trudnica-ţi viaţă.

A, nu mă mir că ţi se dete
O zodie atât de tristă,
Că, zbuciumat de-atâtea patimi,
Râvneşti pe cei ce nu există,

Şi că potop de negre gânduri
Se strâng şi ţi se zbat sub frunte:
Pe veci întunecaţii nouri
Sunt fraţii vârfului de munte!

O, dacă geniul, ce scoase,
Ca din adâncul unei mări,
Din fundul inimii zdrobite,
Comoara asta de cântări,

Nu te-ar fi ars zvâcnindu-ţi tâmpla
De flăcările năbuşite,
Ce-ţi luminau ale gândirii
Împărăţii neţărmurite,

Şi de-ar fi fost lăsat prin lume
Să treci ca orice om de rând,
Ce lesne-ai fi pus frâu durerii
Şi răzvrătitului tău gând!

Şi cât de fără de păsare
Ai fi privit atunci la toate
Mizeriile-n cari lumea
Ursită-i pururea să-noate!

Dar ţi-a fost dat să fii deasupra
Acestor inimi seci şi strimte.
Şi tu să-nduri toată durerea
Pe care lumea n-o mai simte.

Să plângi tu plânsul tuturora…
Din zbuciumul eternei lupte.
Să smulgi fulgerătoare versuri,
Bucăţi din inima ta rupte…

S-aprinzi în bolta vremii astri
Din zborul tristului tău gând…
Văpaie!… Ce-o să-i pese lumii
Că tu te mistui luminând? 

Veşnica pomenire! Strigă pentru neamul tău către Dumnezeu!