Bazele americane de la Kogălniceanu și Deveselu adevărate bordeluri, iar militarii americani adevărați traficanți, consumatori și complici la trafic de minore

Într-o țară, normală, ortodoxă, cu un popor cu demnitate, trupele străine aduse aici de trădătorii acestui neam, ar trebui URGENT expulzate! 

Dar cum România și sărmanul popor român sunt departe de așa ceva, nu există o forță importantă care să se opună.

 

Ana Maria Nuciu a fost pînă anii trecuţi traducătoare în baza militară americană de la Kogălniceanu. Totul părea să fie normal, pînă cînd Ana Maria descoperă că în această unitate militară ce aparţine forţelor NATO funcţiona un adevărat BORDEL, în care veneau fete minore pentru a satisface dorinţele unor militari, mai ales ale comandantului bazei „Black Sea Area Support Team”, OTTO BUSHER, ajutat de mîna lui dreaptă, plutonier adjutant principal al BSAST, LLOYD SPARKS!

foto Busher si Sparks in SUA

Cu o tenacitate incredibilă şi cu un curaj devastator, deşi a fost ameninţată direct de un militar american că o va călca cu maşina (sîntem în posesia unei înregistrări cu această convorbire), Ana Maria Nuciu a sesizat Parchetul în legătură cu acest bordel din incinta bazei militare! A fost o amplă anchetă desfăşurată de autorităţile americane şi române, invocîndu-se însă Acordul semnat în 2001 între cele două ţări, în care România ceda dreptul de anchetă al militarilor americani către SUA.

Într-un amplu serial, vă vom prezenta pe larg documente, fotografii, înregistrări audio-video, convorbiri şi fotografii, unele cu adevărat şocante, cu fetele minore racolate pentru plăceri sexuale.

Acum, însă, publicăm PLÎNGEREA PENALĂ pe care Ana Maria Nuciu a trimis-o la DIICOT, în care cere ca „Dosarul Kogălniceanu” să fie conexat „Dosarului Caracal-Deveselu”, cel în care Gheorghe Dincă este acuzat că a răpit şi sechestrat două fete, fiind acuzat chiar de uciderea lor! Documentul conţine informaţii şi detalii absolut incredibile, pe care autoarea plîngerii, Ana Maria Nuciu, le argumentează însă cu probe concrete, care, în condiţii normale, ar fi dus la condamnări cu ani grei de închisoare. Fiind însă vorba despre interese militare, de SUA, de NATO, sînt forţe care încearcă mereu să pună batista pe ţambal ori de cîte ori astfel de scandaluri explodează în spaţiul public.

Veţi vedea în episoadele viitoare că România este pe primul loc nu numai la livrarea de fete pentru reţelele de trafic de persoane din UE, ci şi la traficul de femei pentru militarii NATO, aşa cum s-a întîmplat în Kosovo, Kuweit sau Bosnia şi Herţegovina! Să citim însă cu atenţie documentul trimis în 20 noiembrie 2019 de Ana Maria Nuciu către DIICOT:

Mulţi se vor întreba: ce legătură acest „BORDEL” de la Kogălniceanu cu Deveselu şi „Cazul Caracal”. Păi, are!

În primul rînd, pentru că şi Baza militară de la Deveselu a fost în centrul anchetelor penale din 2012, 2014, 2018, cînd s-a vorbit despre răpirea unor eleve de liceu pentru a fi oferite militarilor americani de la Deveselu. În 2014, şeful reţelei, Bogdan „Cocoş”, a fost sinucis în Penitenciarul Craiova, acolo unde este deţinut acum chiar Gheorghe Dincă.

În al doilea rînd, în ancheta jurnalistică asupra „Cazului Caracal” s-a vorbit iarăşi despre legăturile reţelelor de trafic de persoane cu baza militară de la Deveselu, pe care procurorii au ţinut morţiş să nu le ia în seamă.

Dar, vom avea suficient timp să dezbatem pe larg informaţiile despre astfel de „bordeluri militare” care au făcut obiectul anchetelor din Kuweit, Kosovo, Bosnia şi Herţegovina.

Sursa:

Proiectul Legii antițigănismului a fost adoptat tacit de Senat

Image result for senat

 

Conform proiectului, „prin antiţigănism se înţelege atât percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi limbii romani”.
Consiliul legislativ spune că „antițigănismul” este definit ca un  proiect similar cu antisemitismul și are la bază realități istorice specifice, clar determinate.

„Prevederi din proiect dublează reglementări din Ordonanța de urgență a Guvemului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar,
rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”, mai precizează Consiliul Legislativ, care a dat un aviz pozitiv proiectului.

Proiectul de lege a primit aviz negativ de la Consiliul Economic și Social, motivând că „măsurile propuse în cadrul inițiativei legislative creează o situație de discriminare pozitivă, că se ajunge la suprareglementare, fiind în vigoare OUG 31/2002 și că nu este dezirabil ca în cuprinsul unei legi să fie folosiți termeni peiorativi”.

 

De asemenea, Comisia juridică și cea pentru drepturile omului din Senat au adoptat un raport comun de respingere a inițiativei legislative.

Legea este organică, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Ce prevede proiectul de lege pentru „antițigănism”

  1. Cei care promovează în public idei sau doctrine antiţigăniste riscă pedepse cuprinse între 3 luni şi 10 ani.  „Pedepse cuprinse între 3 luni şi 10 ani pentru cei care promovează, în public, idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste, pentru distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului de materiale din aceeaşi categorie sau iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, la un astfel de grup”, se arată în proiect.
  2. Dacă fapta este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public, nu constituie infracţiune.
  3. Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele menţionate, dacă denunţă autorităţilor existenţa organizaţiei, înainte ca aceasta să fi fost descoperită şi să fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.
  4. Prin organizaţie cu caracter antiţigănist se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiţigăniste.
  5. Sunt considerate simboluri antiţigăniste drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.
  6. În categoria materialelor antiţigăniste intră imagini, mesaje text, conţinut audio-video, precum şi orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.

Sursa:

Legea „antițigănismului” a trecut tăcit de Senat/Ce presupune proiectul

Proiectul a fost iniţiat de parlamentari din cadrul minorităţilor naţionale, PSD, UDMR, USR, ALDE, PMP.

Statul dușman! Ambasada României din Finlanda refuză să o găzduiască pe Camelia Smicală și copiii săi. Finlandezii amenință că nu își va mai vedea copiii

Camelia Smicală, doctorița româncă ai cărei copii au fost luați de statul finlandez și apoi separați între ei, a anunțat vineri seară că s-a deplasat până la Ambasada României, cerând găzduire pe teritoriul acesteia, pentru a fi protejată de abuzurile autorităților finlandeze împotriva ei și a copiilor ei. I s-a refuzat solicitarea, oferindu-i-se în schimb o invitație la discuții. De partea cealaltă, Serviciul Social (autoritatea finlandeză de Protecție a Copilului – n.r.) a anunțat-o că nu i se va mai permite să-și vadă copiii sau să ia legătura cu aceștia. Maria este ținută drept pedeapsă la carceră, neavând dreptul elementar de a se adresa măcar avocatului, iar Mihai a fugit la un prieten necunoscut. 

Ambasada României a spus că nu o poate găzdui pe Camelia Smicală, care a cerut repatrierea în țară. Drept represalii, Finlanda a amenințat-o că nu-și va mai vedea copiii vreodată. Reacția MAE

ACTUALIZARE 23:50 Ministerul Afacerilor Externe a făcut vineri precizări referitoare la situația Cameliei Jalaskoski-Smicală, românca ce solicitase azil în Ambasada României la Helsinki și repatrierea sa împreună cu cei doi copii minori ai săi, în urma abuzurilor repetate la care fuseseră supuși de autoritatea finlandeză de gestionare a minorilor. M.A.E. arată că nu poate acorda azil în Ambasada României unui cetățean român sau comunitar, această măsură fiind aplicabilă doar cetățenilor non-U.E. sau apatrizilor. Mai mult, interiorul unei Ambasade nu este echivalent cu teritoriul statului de care aparține, potrivit Dreptului diplomatic actual.

„În cursul zilei de astăzi, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus ca ambasadorul României la Helsinki să o contacteze de urgență pe doamna Jalaskoski și să o invite la o discuție, la sediul misiunii diplomatice, pentru a clarifica solicitările sale și posibilitățile de asistență consulară, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. MAE precizează, totodată, că ambasadorul României o contactase deja telefonic pe doamna Jalaskoski, în cursul zilei, pentru a transmite disponibilitatea de a continua discuțiile cu privire la situația acesteia.
Astfel, ambasadorul României la Helsinki, Răzvan Rotundu, a contactat-o telefonic pe doamna Jalaskoski și a invitat-o la sediul misiunii pentru o discuție clarificatoare. În cadrul conversației telefonice, ambasadorul României la Helsinki, Răzvan Rotundu, a reiterat întreaga deschidere a Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv a misiunii diplomatice de a continua dialogul, asistența consulară și demersurile în beneficiul doamnei Jalaskoski și a celor doi minori, cetățeni români, cu respectarea dreptului internațional și european și a legislației statului de reședință.
Doamna Jalaskoski a refuzat invitația, condiționând derularea discuției în sediul Ambasadei de acceptarea solicitării sale de acordare de azil în Ambasadă.
Ținând cont de cele de mai sus, și având în vedere solicitarea doamnei Jalaskoski de acordare de către statul român a azilului, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:
  • Azilul este o formă de protecție acordată de către un stat pe teritoriul său (deci nu în interiorul unei Ambasade, al cărei teritoriu, în dreptul diplomatic actual nu este echivalent cu teritoriul statului de care aparține) unei persoane având cetățenia unui alt stat sau unui apatrid și vizează protejarea persoanei în cauză în situațiile în care viața, integritatea fizică sau libertatea acesteia ar fi amenințate pe motivul apartenenței la o rasă, religie, naționalitate, la un anumit grup social sau pentru opinii politice;
  • Întrucât doamna Camelia Jalaskoski este cetățean român, această formă de protecție nu este aplicabilă în cazul său;
  • Conceptul de azil nu poate fi invocat în relația dintre statele membre ale Uniunii Europene, având în vedere că Uniunea Europeană plasează protejarea drepturilor fundamentale printre valorile sale. Norma UE în materie, respectiv  Regulamentul (UE) nr. 604/2013, se referă exclusiv la cererile formulate de cetățeni ai unui stat terț (stat non-membru UE) sau de apatrizi.
De asemenea, ambasadorul României la Helsinki a exprimat întreaga disponibilitate a Ambasadei României la Helsinki de a prelua cererile de eliberare a unor documente de călătorie pentru cei doi minori, după prezentarea documentelor necesare și cu îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege.
MAE menționează că situația doamnei Camelia Jalaskoski și a celor doi copii minori ai acesteia se află în mod constant în atenția prioritară a Ministerului Afacerilor Externe și a Ambasadei României la Helsinki, care a întreprins, încă din anul 2016, multiple demersuri de asistență consulară pe lângă serviciile locale de protecție a copiilor, autoritățile judiciare competente, Ministerul Afacerilor Externe și alte autorități centrale finlandeze”, a explicat Ministerul Afacerilor Externe, vineri, pe pagina web a instituției.
ȘTIRE INIȚIALĂ Camelia Smicală, doctorița româncă ai cărei copii au fost luați de statul finlandez și apoi separați între ei, a anunțat vineri seară că s-a deplasat până la Ambasada României, cerând găzduire pe teritoriul acesteia, pentru a fi protejată de abuzurile autorităților finlandeze împotriva ei și a copiilor ei. I s-a refuzat solicitarea, oferindu-i-se în schimb o invitație la discuții. De partea cealaltă, Serviciul Social (autoritatea finlandeză de Protecție a Copilului – n.r.) a anunțat-o că nu i se va mai permite să-și vadă copiii sau să ia legătura cu aceștia. Maria este ținută drept pedeapsă la carceră, neavând dreptul elementar de a se adresa măcar avocatului, iar Mihai a fugit la un prieten necunoscut.
„Am fost până în fața ambasadei. Ambasadorul a spus că nu ne poate găzdui în ambasadă dar că mă invită la discuții. Bănuiesc că a anunțat poliția, care ne-ar fi așteptat la poarta ambasadei. Socialul a sunat și a spus ca din acest moment nu mai vad și nu voi mai vorbi cu copiii vreodată. Maria este la carceră și nu are voie să vorbească măcar cu avocatul ei. Mă acuză iar că aș fi vrut sa fur copiii,pentru faptul că am cerut ajutorul României. Copiii cer sa fie duși în România, deci, chiar și dacă ar fi fost adevărat, nu ar fi fost vorba despre răpire. Aș fi avut milioane de posibilități să fur copiii dacă aș fi dorit. Nu am dorit asta.
Pentru siguranța lui Mihai, el s-a dus la un prieten (nu știu unde), iar eu sunt terminată. Repet, Maria este la carceră, fără a avea dreptul de a vorbi măcar cu avocatul ei.
Poliția finlandeză ne vânează”, a mărturisit Camelia Smicală vineri pe Facebook.
În cursul zilei de joi, românca dăduse detalii emoționante despre felul cum autoritățile finlandeze au găsit de cuviință să îi „protejeze” fiica, smulgând-o de acasă și încredințând-o unui cuplu străin, fapt considerat ca fiind „în interesul superior” al copilului.
„Maria. La opt ani a primit întâia lecție despre cruzime: predată laconic și fără cuvinte, de oameni plătiți să facă asta.
A fost luată pe sus din căminul ei, nu înainte să-și vadă mama imobilizată, maltratată, înfrântă. Tot ce a mai auzit până să fie urcată într-o mașină, a fost propriul plâns amestecat cu urletele lui Mihai. Frate și soră, făceau acum obiectul unei confiscări.
Au livrat-o unui cuplu, într-o casă în care familiare îi erau doar hainele de pe ea. Dintr-odată n-a mai avut pe nimeni din cei pe care-i iubea, nimic din ceea ce cunoștea, iar cum să se adapteze la această singurătate devastatoare, era strict problema ei. Plângea încontinuu și ăștia, finlandezii, ca s-o liniștească, zbierau în cor. Să tacă odată! Așa a învățat să plângă în ea ca să nu mai fie auzită, și să-i cruțe de prezența ei ascunzându-se sub pat – o altă lecție folositoare pentru un copil trăitor în cea mai fericită țară. Toate acestea in numele interesului ei superior, ceea ce nu e totuna cu învechitul bine elementar.
Este doar o secvență din opera celui mai slăvit sistem de protecție pe nume Lastensuojelu. Și totuși: „vă iubesc pe toți din rai” este declarația cu care Maria își sfârșește fiecare zi, după ce își spune rugăciunile. Meditați la asta, dragilor…s-ar putea să fie o lecție cu adevărat folositoare”, a povestit Camelia Smicală, joi, pe Facebook.
Platforma Civică ÎMPREUNĂ, care a inițiat numeroase demersuri către autoritățile române pentru a le determina să intervină în favoarea cetățencei române din Finlanda, a transmis vineri pe pagina proprie de social media un apel la mobilizare cetățenească, în lipsa vreunei acțiuni instituționale a Statului Român.
„România hăituită sub ochii noștri care alegem!
Acum, în aceste clipe, Camelia si copiii ei sunt batjocoriți în primul rând de autoritățile române: „Ca urmare a faptului că am cerut repatrierea, Maria a fost băgată la carceră și Mihai a fugit. Ambasadorul României la Helsinki a spus ca nu ne primește în ambasadă. Eu sunt cu Mihai in drum spre ambasadă și vom face live de acolo. Mihai refuză să se mai întoarcă acolo. Situația este disperată”. Camelia Smicală, acum!”, a scris Platforma civică ÎMPREUNĂ, vineri, pe Facebook.
Ambasada României în Republica Finlanda nu a emis încă vreun punct de vedere în acest caz, ultima postare de pe pagina de Facebook a instituției fiind de luni, când au fost anunțate programul și localizarea secțiilor de votare pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Amintim că, până la data de 31 decembrie, Finlanda deține președinția rotativă a Consiliului U.E., pe care a preluat-o la 1 iulie de la România. Potrivit paginii web a Consiliului U.E., programul președinției finlandeze se axează pe patru priorități principale: consolidarea valorilor comune și a statului de drept; o U.E. mai competitivă și mai favorabilă incluziunii sociale; consolidarea poziției U.E. ca actor global în cadrul acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice; protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător. Finlanda va fi prima președinție care va integra noile priorități ale Agendei strategice 2019-2024 în lucrările Consiliului.

REVINE Legea vaccinării obligatorii ca prioritate legislativă!!!

Sistemul antihristic nu se lasă. Vor cu orice preț vaccinare obligatorie!

vaccinare 2 720x406 Legea vaccinării obligatorii, băgată în prioritate legislativă

De anul viitor, niciun copil nu va mai fi primit în școală dacă nu a efectuat vaccinurile obligatorii. Guvernul a decis la Legea privind vaccinarea persoanelor din România să intre în prioritățile legilative ale apropiatei sesiuni parlamentare.

Copiii care nu se prezintă cu dovada vaccinării împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomelitei, rujeolei, rubeolei, oreionului și hepatitei B nu vor mai fi primiți în școli. Înscrierea acestora într-o colectivitate de învățământ se va face numai după prezentarea documentelor care atestă efectuarea vaccinărilor obligatorii sau a unei scheme de recuperare pe care să o realizeze în termen de un an. Cel puțin așa prevede controversata Lege a vaccinării, care va fi adoptată de Parlament în acest an. ”România se confruntă în ultimii ani cu scăderea constantă a acoperirii vaccinale pentru toate tipurile de vaccinuri utilizate. Cauzele sunt multiple, de la neprezentarea la vaccinare, refuzul vaccinării, până la lipsa de informare corectă a părinților, campaniile antivaccinare promovate de diverse grupuri, insistându-se pe reacțiile adverse rare ale vaccinurilor, și nu pe beneficiile acestora. În plus, în ultimii ani se realizează cu dificultate aprovizionarea constantă cu vaccinuri, datorită numărului mic de producători și a problemelor de producție care apar frecvent și care afectează și alte state europene. Strategia de vaccinare adoptată de fiecare stat membru al UE diferă, astfel încât tipurile de vaccinări, tipurile de vaccinuri utilizate în programe, numărul de doze sau vârstele eligibile pentru fiecare tip de vaccin, modalitatea de finanțare sunt stabilite de fiecare țară, pe baza recomandărilor specialiștilor din domeniu, dar și pe baza dovezilor științifice și a recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Doar 11 state europene au decis obligativitatea vaccinării

vaccinare 2 720x406 Legea vaccinării obligatorii, băgată în prioritate legislativă

Reacțiile adverse ale vaccinurilor vor fi stabilite prin hotărâre de Guvern

Din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, doar Belgia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Franța, Grecia, Polonia, Letonia, Slovacia, Slovenia și Malta au legiferat obligativitatea vaccinării. ”În prezent, la nivel național se înregistrează o scădere dramatică a acoperirii vaccinale la vaccinurile incluse în Calendarul Național de vaccinare, care se situează sub limita de 95% recomandată de către OMS. Astfel, vaccinarea în România a scăzut constant de la an la an la toate vaccinurile. Din cauza aceasta, în 2017 au fost înregistrate peste 8.000 de cazuri de rujeolă în 41 de județe, soldate cu 32 de decese”, se mai precizează în expunerea de motive a proiectului de lege. Una dintre măsurile prevăzute în viitoarea lege este ca statul român, prin Ministerul Sănătății și Ministerul Educației Naționale, să asigure pregătirea studenților facultăților de medicină și a medicilor rezidenți, dar și a asistenților medicali în însușirea noțiunilor de vaccinologie.

Efectele adverse, compensate de stat

Potrivit proiectului de lege, statul român, prin Ministerul Sănătății, va asigura condițiile pentru diagnosticul și tratamentul optim al oricăror reacții adverse ale vaccinării, precum și compensarea oricăror efecte de durată, dacă sunt dovedite relațiile de cauzalitate. Tipurile de reacții adverse postvaccinare și măsurile compensatorii se vor stabili prin hotărâre a Guvernului, iar confirmarea reacțiilor adverse și a relației de cauzalitate se va face de către Grupul Tehnic de Coordonare a Activității de Vaccinare. În situația în care reacțiile adverse sunt datorate unei deficiențe imputabile producătorului vaccinului, Ministerul Sănătății va urmări recuperarea contravalorii plătită ca măsură compensatorie.

Sursa: https://www.national.ro/news/legea-vaccinarii-obligatorii-bagata-in-prioritate-legislativa-667687.html/#ixzz5y5iAoP1s

Asociația PRO Consumatori: În România avem o epidemie falsă de pestă porcină africană, al cărei scop este distrugerea capitalului autohton și aducerea la sapă de lemn a țăranului român!

Image result for pesta porcina

Foto: ebihoreanul.ro

Una dintre cele mai cunoscute organizații care se ocupă cu apărarea intereselor consumatorilor, Asociația Pro Consumatori, afirmă că în România „avem o epidemie falsă de pestă porcină africană, al cărei scop este distrugerea capitalului autohton și aducerea la sapă de lemn a țăranului român!”, se arată într-un comunicat de presă trimis pe adresa redacției ActiveNews.
În text, se mai spune că prin această acțiune se îngroapă mii de mici de crescători de animale, dar și a altor firme din acest lanț de producție. Asociația Pro Consumatori mai acuză Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor de abuz și cere demisia președintelui acestei instituții.
Iată comunicatul integral primit pe adresa redacției:
„În România avem o epidemie falsă de pestă porcină africană, al cărei scop este distrugerea capitalului autohton și aducerea la sapă de lemn a țăranului român!
5,6 milioane kilograme de carne de porc au fost distruse prin incinerare/îngropare, ceea ce înseamnă 10% din consumul anual de carne al românilor!
Acțiunea pesta porcină africană va incinera până la finalul anului peste 1 milion de porci!
România a pierdut statutul de țară liberă de pestă porcină și nu mai poate exporta carne de porc timp de 3 ani!
Pesta porcină africană poate provoca României pierderi de miliarde de euro!
Pesta porcină aduce sărăcie în România! Plata despăgubirilor pentru animalele ucise și incinerate/îngropate se face la valoarea de piață stabilită de către o comisie, în termen de 90 de zile de la uciderea animalului! Proprietarii de porci din gospodăriile țărănești riscă amenzi cuprinse între 3000 lei și 6000 lei, dacă nu declară animalele bolnave la medicul veterinar în termen de 48 de ore!
Pesta porcină aduce foametea în România, mii de familii din mediul rural vor fi lipsite de hrană prin confiscarea porcilor în vederea incinerării!
Pesta porcina distruge afacerile mici cu carne de porc!
Pesta porcină produce șomaj, mii de angajați vor fi disponibilizați!
Opriți distrugerea zootehniei românești!
Opriți distrugerea țăranului român!
Opriți distrugerea producătorilor tradiționali de produse din carne de porc!
APC pichetează în data de 2 august sediul Ministerului Agriculturii și cel al ANSVSA!
Reprezentanții marilor crescători de porci solicită interzicerea creșterii porcului în gospodăriile țărănești pe motiv că țăranii sunt responsabili de răspândirea virusului pestei porcine africane! Cozile de topor vor să îngroape țăranul român! Acțiunea pesta porcină e cu bătaie lungă! Falimentarea crescătorilor de porci va duce la falimentul în aval și în amonte al multor societăți comerciale (producători și distribuitori de cereale, mici transportatori, unități de abatorizare, mici unități locale de producție preparate din carne de porc, unități comerciale de desfacere etc.) Lucrurile au scăpat de sub control, reprezentanții unor direcții sanitar veterinare din județele aflate în carantină fac abuzuri. De exemplu, unui mic crescător de porci din județul Tulcea care are o exploatație de 2000 de capete i se refuză de către DSVSA Tulcea eliberarea autorizației de comercializare a porcilor ajunși la greutate de sacrificare cu toate că analizele medicale atestă faptul că acei porci sunt sănătoși. De asemenea, respectivului fermier i s-a interzis aprovizionarea cu cereale a fermei pe motiv că poate contamina efectivul de porci cu pesta porcina africană. Lipsa hranei în ferma respectivă a dus la apariția canibalismului între animale. Totodată, comercianții datorită psihozei instalate la nivel național nu se mai aprovizionează cu carne de porc din județele aflate în carantină. Reprezentanții direcțiilor sanitar veterinare din teritoriu au drept de viață și de moarte asupra crescătorilor de porci, ei hotărăsc care ferme trebuie lichidate și care nu.
Vectorul pestei porcine africane din România poate fi și carnea de porc congelată din import! Potrivit informațiilor de pe site-ul ANSVSA, virusul pestei porcine rezistă mai mulți ani în carnea congelată! APC solicită ANSVSA-ului să facă publică situația importurilor de carne congelată de la începutul acestui an și până în prezent, pe fiecare țară de proveniență, precum și rezultatele analizelor specifice identificării virusului pestei porcine africane realizate de ANSVSA pentru fiecare lot de carne congelată din import aferent perioadei 1 ianuarie 2018 – 30 iulie 2018! Tot de pe site-ul ANSVSA aflăm că virusul pestei porcine africane rezistă până la 6 luni în produsele din carne de porc obținute numai prin sărare, maturare și/sau afumare, adică cele obținute fără aplicarea unui tratament termic, cum ar fi salamurile crude uscate/crude afumate din carne de porc și cârnații cruzi afumați. Deci, infectarea porcilor cu virusul pestei porcine se poate realiza și prin intermediul acestor produse, având în vedere obisnuința unor crescători de porci din mediul rural de a hrăni animalele cu resturi alimentare. Având în vedere acest aspect, APC solicită ANSVSA-ului să facă publică situația importurilor de produse de carne de porc preparate numai prin sărare, maturare și/sau afumare pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 30 iulie 2018, pe fiecare țară de proveniență, precum și rezultatele analizelor specifice identificării virusului pestei porcine africane realizate de ANSVSA pe fiecare lot de produse pentru perioada mai sus menționată.
ANSVSA cheltuie milioane de lei pe soluții de dezinfecție, care nu au niciun efect în privința stopării răspândirii virusului pestei porcine africane, fapt care reiese foarte clar din modul în care evoluează răspândirea acestui virus. Acești bani ar trebui să ajungă la țărani sub formă de despăgubiri acordate la valoarea de piață din momentul confiscării animalului și plătite în cel mult 7 zile de la momentul la care s-a realizat confiscarea animalelor! În realitate, autoritățile doar promit despăgubiri țăranilor, fără a menționa cuantumul acestora și perioada de timp în care vor fi acordate!
Pesta porcina îngroapă programul Ministerului Agriculturii de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița, în valoare de 4,6 milioane lei pentru anul 2018! Conform datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii, la această schemă de ajutor de minimis concepută pentru perioada 2018-2020 s-au înscris 223 de furnizori de purcei din rasele Bazna și Mangalița, 28 de procesatori de carne de porc și 3.410 crescători de porci.
Bilanțul crizei generate de pesta porcină africană este unul care creează îngrijorare pentru APC (66.295 de porci sacrificați și incinerați/îngropați) și care poate capăta conotații apocaliptice în lunile următoare. Până la data de 27 iulie 2018, conform datelor furnizate de ANSVSA prin intermediul comunicatelor de presă, au fost confirmate 441 focare de pesta porcină africană (PPA), dintre care 439 focare de PPA în gospodăriile populației și 2 focare în exploatațiile comerciale (în aceste exploatații situate în județul Tulcea s-a hotărât sacrificarea și incinerarea a 64.580 porci).
Pesta porcină africană afectează zona de Sud-Est a României, unde există 16,6% din efectivul de porci al României, adică circa 750.000 de porci, din totalul de 4,5 milioane porci, respectiv zona de Nord-Vest a României, unde există 13,8% din efectivul de porci al țării noastre, ceea ce înseamnă circa 620.000 de porci din totalul de 4,5 milioane porci. Având în vedere evoluția galopantă a pestei porcine africane în zonele respective, în acest moment există un risc foarte mare ca în următoarele luni să fie sacrificate în vederea incinerarii 1,3 milioane porci, ceea ce reprezintă circa 30% din efectivul de porci al țării noastre.
Totodată, 7 județe (Tulcea, Brăila, Constanța, Ialomița, Satu Mare, Sălaj și Bihor) se află în carantină. Prețul cărnii de porc în viu a scăzut în aceste județe de la 6,5 lei per Kg la 5,5 lei per kg. Crescătorii de porci din exploatațiile comerciale din aceste județe au primit din partea ANSVSA interdicția de a mai comercializa animalele pe o perioadă de 30 de zile, iar comercianții evită să mai cumpere carne de porc din județele menționate mai sus, fapt deosebit de grav care se poate finaliza cu falimentarea acestora. În concluzie, ANSVSA ca autoritate de reglementare în domeniul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, aflată în coordonarea Primului Ministru, are drept de viață sau de moarte asupra crescătorilor de porci din România.
Cum s-a ajuns aici? Cine este responsabil de pagubele generate de această epidemie? Sunt întrebări generate de probleme care în acest moment trebuie să fie prioritare pe agenda publică a Guvernului României, a Consiliului Suprem de Apărare al Țării și al Parlamentului României.
Din păcate, se încearcă să se facă vinovat doar porcul mistreț de această catastrofă economică și socială a țării!
Având în vedere cele menționate mai sus, Asociația Pro Consumatori, organizație de utilitate publică, cu 28 de ani de activitate în domeniul protecței consumatorilor, solicită:
Președintelui Senatului României și Președintelui Camerei Deputaților să convoace Biroul permanent al celor două camere în vederea stabilirii unei sesiuni extraordinare a Parlamentului României pentru a dezbate și a găsi soluții la criza economică și socială generată de pesta porcină africană!
Parchetului General al României și Direcției Naționale Anticorupție realizarea de anchete la sediul ANSVSA și direcțiile sanitar veterinare din teritoriu pentru a verifica: modul în care s-au respectat procedurile europene aplicabile pestei porcine, modul în care s-au realizat analizele pentru confirmarea existenței virusului pestei porcine, modul în care s-a realizat confiscarea animalelor de la cetățeni, modul în care s-au distribuit contractele către firmele care se ocupă cu dezinfecția, soluțiile folosite la dezinfecție și concentrația substanței active din fiecare soluție!
„Actuala conducere a ANSVSA nu a realizat anterior acestui moment critic o campanie națională de informare a cetățenilor din mediul rural cu privire la modul în care se poate preveni infectarea porcilor din gospodăria proprie cu virusul pestei porcine, dar și cu privire la alte lucruri ce țin de măsurile care se întreprind de către stat în momentul în care porcii sunt diagnosticați cu pesta porcină africană. Lipsa acestei informări prealabile a creat panică și tensiuni în rândul comunităților din mediul rural. Totodată, conducerea ANSVSA nu a întreprins anterior momentului  confirmării primului focar de pesta porcină în România (31 iulie 2017), măsuri de biosecuritate corespunzătoare pentru fiecare punct vamal și nu a făcut publice aceste măsuri prin intermediul unor canale de comunicare cu putere mare de diseminare a informației în mediul rural și urban, cum ar fi posturile de radio și televiziune! De la începutul crizei și până în prezent, ANSVSA a comunicat cu opinia publică numai prin intermediul unor comunicate aride de presă, în care se repetă, în mod ostentativ anumite lucruri, în timp ce informațiile utile pentru consumatori, cum ar fi, stabilirea despăgubirilor și intervalul de timp în care acestea vor fi plătite, lipsesc. Toate aceste nereguli grave, mă îndreptățesc, ca în numele consumatorilor afectați de această criză, să solicit demisia domnului Geronimo Răducu Brănescu, președinte ANSVSA. Totodată, APC a întreprins demersurile legale în vederea pichetării sediului Ministerului Agriculturii în data de 2 august 2018, în intervalul orar 11-13, respectiv pichetarea sediului ANSVSA, în aceeași zi, în intervalul orar 15.00-16.00” a declarat Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.”

Scrisoare deschisă către toți cei care încă fac parte din Biserica Ortodoxă Română cu privire la Legea de combatere a antisemitismului

Image result for steagul bisericii ortodoxe romane

de teolog Mihai-Silviu Chirilă

Preafericite Părinte Patriarh,

Înaltpreasfințiți Părinți Mitropoliți și Arhiepiscopi,

Preasfințiți Părinți Episcopi, Episcopi-vicari și Arhierei-vicari (din nefericire încă în funcții – n. adm.),

Preacuvioși Părinți Stareți,

Preacuvioase Maici Starețe,

Preacucernici Părinți Preoți,

Cuvioși monahi, cuvioase monahii,

Frați și surori întru Hristos,

Parlamentul României a adoptat săptămâna trecută în regim de maximă urgență proiectul de lege B135/29.03.2018 cu privire la combaterea antisemitismului, ignorând unele demersuri făcute de membri ai societății civile, care au atras atenția că unele prevederi ale acelui proiect sunt neconstituționale.

În expunerea de motive a proiectului de lege se prevede că: “Utilizarea de simboluri sau imagini asociate cu antisemitismul clasic pentru a caracteriza statul Israel sau cetățenii acestuia (de exemplu, acuzații că evreii l-ar fi ucis pe Isus sau acuzarea acestora de comiterea de ucideri rituale)” reprezintă forme de antisemitism, care, în conformitate cu legea nou-votată se vor pedepsi cu ani grei de închisoare.

Expunerea de motive este destul de ambiguă, cum de altfel este și legea în sine, motiv pentru care nu se poate spune cu precizie cum anume ar trebui formulate acuzațiile că evreii l-ar fi ucis pe Isus” pentru ca ele să fie considerate fapte penale: ar putea fi vorba de discuții (insulte) de la om la om sau de un discurs public în care evreilor să li se reproșeze direct că “l-ar fi ucis pe Isus”, după cum s-ar putea considera antisemite și relatările biblice referitoare la moartea pe Cruce a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca și imnografia și iconografia care însoțesc aceste relatări.

Pentru că acest aspect nu este explicat concret, legea poate fi interpretată în orice mod, putând deveni un instrument prin care să se încerce suprimarea oricărei referiri din partea Bisericii la procesul, judecarea, condamnarea și răstignirea Mântuitorului, ceea ce ar constitui o gravă încălcare a articolului 29 din Constituția României, care apără libertatea conștiinței religioase și garantează autonomia doctrinară a cultelor față de stat și sprijinul statului pentru buna desfășurare a activității cultelor religioase.

Prevederea expresă referitoare la evenimentele legate de moartea pe Cruce a Mântuitorului Hristos în această lege în care se interzic manifestările antisemite și riscul ca afirmarea adevărului biblic că Mântuitorul Hristos a fost răstignit de către Ponțiu Pilat ca urmare a acuzațiilor aduse Lui și ulterior chiar prefectului roman (Ioan 19,12) de către cărturarii și fariseii iudei (relatare istorică confirmată de cel mai mare istoric evreu, Josephus Flavius în Antichități iudaice1.) să fie considerată manifestare antisemită și să cadă sub incidența acestei legi trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru toți credincioșii Bisericii Ortodoxe Române, indiferent de poziționarea acestora față de sinodul din Creta din 2016, și invită la o luare de poziție legală, chiar dacă tardivă, pentru ca această lege să nu fie promulgată de către Președintele României în această formă.

În anul 2014, în spațiul public românesc a avut loc un scandal, în preajma Sfintei Sărbători a Nașterii Domnului, prilejuit de o colindă ardelenească difuzată de un post de televiziune local, în care se făcea referire la nașterea Mântuitorului Hristos și la reacția la aceasta a iudeilor contemporani Lui. Scandalul de atunci a fost oarecum preludiul legii de acum, constituindu-se într-un model de cum ar putea fi interpretată și aplicată legea proaspăt votată, în condițiile în care atunci se contestau unele catalogări care puteau fi interpretate ca ofensatoare la adresa evreilor (chiar dacă se refereau la iudeii antici, nu la evreii contemporani), iar nu direct o relatare biblică despre un eveniment din istoria mântuirii.

Cu acea ocazie, profesorul universitar Andrei Marga a afirmat într-un articol publicat că Biserica Ortodoxă are o viziune retrogradă despre evenimentul condamnării Mântuitorului, că este opacă la cercetările făcute în spațiul catolic și protestant, care fac o distincție clară între “Isusul istoric” și “Isusul eshatologic” și au demonstrat că pe Hristos L-au condamnat la moarte romanii, fără nicio implicare a iudeilor contemporani Lui, Care L-au iubit și cu care El s-a aflat într-o desăvârșită comuniune.

Pentru „ieșirea din ignoranță” a Bisericii Ortodoxe Române, profesorul Marga propunea un parcurs în doi pași: “Primul constă în lansarea, de către teologi, filosofi și istorici pricepuți a unei competente dezbateri asupra lui «Iisus istoric» și a corelației dintre «Iisus istoric» și «Iisus eschatologic». Al doilea pas constă, oricât de incomod pare, în revizitarea liturghiei, al cărei text are, prin natura lucrurilor, mare răspândire. Știm prea bine că, de pildă, Papa Paul al VI-lea a decis în cele din urmă renunțarea în liturghia catolică la formulările ofensive față de evrei, care au fost înțelese ușor, în decursul istoriei, ca formulări antisemite. Această operație trebuie făcută și în liturghia de la noi. Ar trebui ținut seama de împrejurarea că fragmentele din Evanghelia după Ioan, care se invocă frecvent, au fost elaborate în cadrul unei polemici ce avea deja un trecut înăuntrul iudaismului și riscă mereu (desigur, adesea datorită slăbiciunilor exegezei) să fie înțelese pe dos, ca formulări antisemite, ceea ce nu a fost și nu este nicidecum cazul”2.

Cu trei ani înainte, în 2011, profesorul universitar Andrei Marga fusese distins cu Crucea Patriarhală a Bisericii Ortodoxe Române3, care se atribuie personalităților care își aduc o contribuție marcantă la promovarea Ortodoxiei în societate. Distincția nu i s-a retras nici până acum, în ciuda apariției acestui material denigrator la adresa BOR.

Propunerea profesorului Marga de a îmbrățișa o hristologie specific protestantă și mai ales de “revizitare a liturghiei” ne face să avem teama că unul dintre efectele adoptării acestei legi ar putea fi chiar exercitarea de presiuni ulterioare asupra Patriarhiei Române, pentru a determina ierarhia să adopte unele schimbări în cultul ortodox, de natură a se pune în acord cu prevederile acestei legi și a celorlalte legi care condamnă manifestările antisemite. Un compromis de acest fel, care să implice, de exemplu eliminarea din cult a Evangheliilor din Săptămâna Patimilor, care relatează despre procesul, condamnarea și moartea pe Cruce a Domnului nostru Iisus Hristos, nu ar fi acceptat de niciunul dintre credincioșii ortodocși și ar fi considerat o trădare a Ortodoxiei mai mare decât concesiile doctrinare făcute ecumenismului prin semnarea docu-mentelor ecumeniste de la Kolimbari, din 2016.

Interpretarea ca antisemite a unor scrieri ortodoxe, pe care o dă profesorul Andrei Marga, nu este singulară, motiv pentru care o lege care să condamne penal antisemitismul, cu trimitere directă la “antisemitismul clasic [creștin]”, trebuie să ne alarmeze în cel mai înalt grad. O simplă privire pe Wikipedia, de exemplu, ni-l prezintă pe marele orator creștin Sfântul Ioan Gură de Aur ca “având un rol în dezvoltarea antisemitismului creștin4, pentru simplul fapt că avut o polemică teologică cu creștinii iudaizanți din epoca sa. Ce s-ar întâmpla dacă într-o bună zi Patriarhiei Române i s-ar cere să scoată din toate bibliotecile opera acestui mare sfânt sau a altora la fel de mari, sau măcar să le “curățe” de “afirmațiile sau scrierile antisemite”? Cum ne-am putea apăra atunci, dacă acum nu luăm nicio măsură?

Nu ar fi pentru prima dată când Patriarhia face astfel de concesii. Deja din anumite slujbe bisericești (Prohodul Domnului, acatiste, minee) au fost eliminate unele cântări care făceau referire la relația dintre creștinii primelor secole și iudeii antici sau la reacția acestora din urmă față de Persoana Mântuitorului și de Biserica Sa creștină.

De asemenea, din aceleași considerente, au fost scoase din slujba de trecere la Ortodoxie a ereticilor, schismaticilor, mozaicilor sau musulmanilor toate lepădările punctuale de întemeietorii ereziilor, schismelor sau cultelor necreștine respective, privându-i astfel pe proaspeții convertiți de posibilitatea de a se lepăda cu adevărat de fosta lor religie și a intra realmente în comuniunea cu Dumnezeul cel adevărat, rămânând în felul acesta în continuare legați într-un fel cu duhurile care inspiră religiile din care provin, lucru cu grave consecințe pentru progresul duhovnicesc și mântuirea acelor oameni.

Este de datoria tuturor credincioșilor ortodocși români să fie vigilenți în apărarea drepturilor constituționale ale Bisericii noastre, pentru a nu permite niciun amestec politic (corect) în propovăduirea învățăturii ortodoxe așa cum a fost primită prin generațiile anterioare de la Mântuitorul și Apostolii Săi.

Este datoria episcopilor și preoților Bisericii, a stareților și starețelor marilor mănăstiri ortodoxe din țară să explice autorităților statului, în duhul Scripturii, că pentru noi, ortodocșii, “nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toți sunteți una în Hristos Iisus” (Galateni 3,28), că noi nu practicăm discriminarea pe niciun criteriu, că nu obișnuim să îi acuzăm pe evreii contemporani de faptele săvârșite de către strămoșii lor din Antichitate, pe care Mântuitorul Hristos i-a iertat pe Cruce, alături de romanii pe care dă vina acum profesorul Marga și pe care ni-i prezintă istoria oficială a statului ca strămoși (unii dintre romanii care L-au răstignit pe Mântuitorul au devenit ucenici ai Săi și sunt între timp sfinți ai Bisericii), ca pe unii care nu știu ce fac (Luca 23,34), dar că nu putem falsifica sau escamota realitățile biblice pentru a plăcea mentalității sociale dintr-o anumită epocă istorică, doarece cel ce va răstălmăci sau ciopârți Scripturile și le va învăța astfel oamenilor foarte mic se va chema în Împărăția cerurilor, după asigurările date de Mântuitorul (Matei 5,18-19), adică nu va avea nicio șansă la mântuire.

În consecință, vă adresez invitația de a vă alătura și a-i convinge și pe credincioșii ortodocși să se alăture demersului de sesizare a Președintelui României cu privire la exercitarea atributului constituțional de a trimite legea care combate antisemitismul la Parlament, pentru a fi revizuită și corectată în privința prevederilor neconstituționale pe care le conține.

Este momentul ca ortodocșii români să se unească într-un efort de apărare a Bisericii Ortodoxe Române de un pericol ale cărui consecințe s-ar putea să se arate în viitor, când deja nu se va mai putea face nimic. (?!) A tăcea când se interzice prin lege adevărul despre Patimile Mântuitorului Hristos este o trădare a lui Hristos despre care Mântuitorul lumii a spus: “Căci de cel ce se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat și păcătos, și Fiul Omului se va rușina de el, când va veni întru slava Tatălui Său cu sfinţii îngeri…” (Marcu 8,38).

În cazul în care, ignorând acest demers, Președintele României va promulga legea în forma actuală, vă sugerez declanșarea sau sprijinirea unei inițiative legislative de modificare a legii antisemitismului, care, în conformitate cu art. 74 din Constituția României, poate fi pusă în mișcare cu sprijinul a 100.000 de cetățeni români, cu condiția înregistrării a cel puțin 5000 de semnături din fiecare județ și municipiul București.

Vă informez că la data de 22 iunie am adresat o Scrisoare deschisă Președintelui României, rugându-l să trimită legea înapoi în Parlament pentru revizuire5.

Am inițiat o petiție publică în sprijinul Scrisorii deschise, semnată până acum de 341 de persoane6.

La data de 26 iunie 2018, am adresat Avocatului Poporului o petiție în care îl rog să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la încălcarea de către legea antisemitismului a articolelor 16, 29 și 30 ale Constituției României.

26.06.2018 Cu deosebit respect,

Teolog Mihai-Silviu Chirilă

Preafericirii Sale, Daniel, Patriarhul României

Membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,

Stareților și starețelor din Patriarhia Română

Preoților parohi de pe cuprinsul Patriarhiei Române

Monahilor și credincioșilor de pe cuprinsul Patriarhiei Române

1 Josephus Flavius, Antichități iudaice, Hasefer, București, 2015, vol. 2, p. 450.

2 http://andreimarga.eu/iesirea-din-ignoranta/.

3 http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/profesorul-andrei-marga-sustine-marti-o-conferinta-la-universitatea-petru-maior.html.

4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Gur%C4%83_de_Aur.

5http://ortodoxinfo.ro/2018/06/22/scrisoare-deschisa-catre-presedintele-romaniei-pentru-a-trimite-legea-antisemitismului-la-parlament-spre-revizuire/.

6https://www.petitieonline.com/scrisoare_deschis_ctre_presedintele_romaniei_pentru_a_trimite_legea_antisemitismului_la_parlament_spre_revizuire.

SEMNAȚI PETIȚIA

Dovadă trimitere către Cancelaria Sinodului BOR


Nu prea înțeleg eu pasajul acesta:

„Este momentul ca ortodocșii români să se unească într-un efort de apărare a Bisericii Ortodoxe Române de un pericol ale cărui consecințe s-ar putea să se arate în viitor, când deja nu se va mai putea face nimic.”

Să se unească ortodocșii sau ortodocșii cu ecumeniștii, adică implicit cu pseudo-ierarhii? Cum ar veni să ne unim cu cei cu care am rupt comuniunea? Spre apărarea Bisericii, pe care tocmai ei o atacă prin ecumenism?

Ce-i drept, „șefii” BOR (din nefericire încă șefi) au influență și ar avea și puterea să influențeze spre normal orice inițiativă legislativă aberantă. Mă îndoiesc însă că o vor face!

Convenția de la Istanbul, pe care România a ratificat-o în 2016, un adevărat cal troian al legiferării deviațiilor sexuale, și nu numai, în societatea de azi

Foto: bintelligence.ro

România a semnat Convenția de la Istanbul în iunie 2014, și a ratificat-o în anul 2016, Convenția intrând în vigoare în septembrie 2016.

Convenţia de la Istanbul şi picătura de otravă în oala cu supă (OPINIE)

Publicat:
În ultima perioadă a revenit în actualitate problema Convenţiei de la Istanbul, odată cu refuzul unor ţări precum Slovacia şi Bulgaria de a ratifica documentul. În cele 81 de articole, cuprinse într-un document de nici 30 de pagini, sunt prevăzuţi paşi absolut necesari pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeii și a violenței domestice. Însă, la fel cum este de ajuns o picătură de otravă pentru ca întreaga oală cu supă să devină necomestibilă, există şi în Convenţia Consiliului Europei din 2011 trei articole care deschid o adevărată „Cutie a Pandorei”.

Se întâmplă să scriu acest articol chiar pe 8 Martie, de Ziua Internaţională a Femeii. Poate nu aş fi făcut-o dacă nu aş fi citit, într-un articol al colegului Andrei Tiut, că opozanţii faţă de Convenţia de la Istanbul se încadrează automat în rândul „ultraconservatorilor”. Se poate ca ataşamentul faţă de norme neschimbate de mii de ani şi necontestate până acum câţiva ani să te facă să devii „conservator”, însă acel „ultra” nu este decât o tactică de demonizare a adversarului.

Este, cu siguranţă, una dintre zilele potrivite pentru a recunoaşte public faptul că România are o problemă majoră în domeniul violenţei împotriva femeilor. Cazurile de femei ucise de partenerii de viaţă, în ciuda plângerilor depuse la poliţie, sunt doar „vârful icebergului” pe care suntem obligaţi să nu îl ocolim. În România trebuie să se ia măsuri urgente şi eficiente pentru protejarea femeilor. Convenţia de la Istanbul, semnată şi ratificată de România, poate fi un important punct de plecare, dacă se elimină cele trei probleme invocate, pe bună dreptate, de aşa-zişii conservatori (în fapt, majoritari în România şi nu doar la noi).

Convenţia de la Istanbul nu a fost ratificată de statele UE Bulgaria, Cehia, Croaţia, Grecia, Irlanda, Marea Britanie şi Ungaria, şi nici de Azerbaidjan şi Rusia, membre ale Consiliului Europei. Trebuia menţionat acest fapt pentru că au apărut deja manipulări precum cea a platformei „Respect”, care menţionează doar Rusia, Azerbaidjan şi Ungaria ca opozanţi.

Prima problemă din Convenţia de la Istanbul este articolul 3, litera c): „’gen’ va însemna rolurile, comportamentele, activităţile şi atributele construite social, pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei şi bărbaţi;”

Cu alte cuvinte, Convenţia de Istanbul introduce o nouă normă în privinţa genului. Ţările semnatare se obligă practic să recunoască genul ca un construct social, independent de sexul biologic al persoanei. Eşti femeie sau bărbat în funcţie de ce alegi, iar societatea va fi învăţată, aşa cum vom vedea mai jos, să accepte acest vis utopic al aşa-zişilor progresişti. Schimbările legale care ar putea fi forţate de diverse grupuri de lobby, invocând acest articol din Convenţie, pot merge mult dincolo de ce îşi doreşte sau poate accepta o societate dată.

A doua problemă se regăseşte în articolul 12, punctul 1: „Părţile vor lua măsurile necesare pentru a promova schimbările în modelele sociale şi culturale de comportament al femeilor şi bărbaţilor, în vederea eradicării prejudecăţilor, obiceiurilor, tradiţiilor şi a altor practici, care sunt bazate pe ideea inferiorităţii femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei şi bărbaţi.

Dacă ideea inferiorităţii femeilor este cu siguranţă una care trebuie înlăturată, nefiind nici reală nici benefică unei societăţi, în categoria „rolul stereotipe” pot intra tot felul de lucruri, în funcţie de imaginaţia şi interesele fiecăruia. Spre exemplu, pentru unele persoane, „eradicarea obiceiurilor şi tradiţiilor care sunt bazate pe rolul stereotipe” ar putea însemna interzicerea unor practici religioase precum preoţia dedicată exclusiv bărbaţilor.

A treia problemă, care le completează practic pe celelalte două, se regăseşte în articolul 14, punctul 1: „Părţile vor face, acolo unde este cazul, demersurile necesare pentru a include material didactic pe probleme cum ar fi egalitatea între femei şi bărbaţi, rolurile de gen ne-stereotipe, respectul reciproc, rezolvarea non-violentă a conflictelor în relaţiile interpersonale, violenţa de gen împotriva femeilor şi dreptul la integritate personală, adaptate capacităţii în evoluţie a elevilor, în curriculumul formal şi la toate nivelele de educaţie.”

Pe același model deja menționat, într-o înșiruire de aspecte pozitive se introduce şi o chestiune problematică. După ce am văzut ce pot însemna genul şi rolurile stereotipe din perspectiva Convenţiei de la Istanbul, aflăm din articolul 14 că aceste concepte neclar delimitate vor fi predate în şcoli. Dacă avem o nevoie enormă de educare a copiilor în spiritul non-violenţei faţă de femei (şi nu numai), nu ştiu cine ar fi bucuros să-i fie educat copilul în spritul încurajării unor afecţiuni precum „gender dysphoria”.

Sursa: stiripesurse.ro

Și un alt articol: 

Neomarxismul UE lovește tradițiile și suveranitatea prin Convenția de la Istanbul (II) – Justitiarul – revista de investigatii

 

Feciorul de 13-16 ani: „Tati, tati…Vreau să fiu femeie și să folosesc toaleta femeilor!” / Tatăl:  „…?!?!fghdfhtyu?!?! ” / Copilul : „Am văzut la școală un film cu transgenderi și am  dreptul  de a alege ce sunt” / Tatăl: „Îți dau să ai de unde alege. De mâine nu mai mergi la nici un fel de ore de astea !” / Copilul: „Tu ești un agresor cu femeile și nu ai dreptul să mă educi și să îmi spui la ce cursuri să mă duc! Și să nu uit! Udatul de Paște e un abuz!” / Tatăl:  „……?!?fgdyrtf!?!?! ”

Dialogul de mai sus nu e un SF. Câtuși de puțin. El nu că poate deveni realitate, ci este o realitate în România, asumată de Guvern, ratificată de Parlament și protejată de Convenții Internaționale, care vor modifica legislația românească. Totul se învârte în jurul Convenției de la Istanbul, un rahat ambalat frumos ca să nu miroase.

                                     

                                                Secretul profesional, un abuz

Și infernul continuă. Libertatea femeilor, a se citi aici inclusiv a fetițelor-fetelor sub 18 ani, este asigurat. Iar dacă dreptul părinților a fost suprimat, iar atentatul asupra obiceiurilor și tradițiilor realizat, e momentul următorului pas. Si cine este stâlpul păstrării obiceiurilor și tradițiilor creștine? Bravos, Biserica ! Dincolo de dogmă, religia. Așa că să dăm drumul bilei demolatoare. Și până la Biserică să ne asigurăm că secretul profesional este distrus.

Articolul 28 – Raportarea de catre profesionisti
Partile vor lua masurile necesare pentru a asigura faptul ca regulile de confidentialitate impuse de legislatia interna anumitor profesionisti nu constituie un obstacol, in calea raportarii lor, in conditii adecvate, catre organizatiile sau autoritatile competente, daca au motive rezonabile sa creada ca a fost savarsit un act grav de violenta, acoperit de sfera de aplicare a prezentei conventii, si ca sunt de asteptat alte acte grave de violenta.
Adică psihologii, doctorii, terapeuții sau preoții sunt obligați să devină niște informatori ai statului sau a ONG-urilor. Evident, dacă există motive rezonabile. Serios ?!

                                      Să demolăm ultimul bastion: Biserica, Religia

Articolul 42 – Justificari inacceptabile pentru infractiuni, inclusiv infractiunile comise in numele asa-numitei „onoare”
1. Partile vor lua masurile legislative sau alte masuri necesare pentru a se asigura ca, in cadrul unei proceduri penale initiate in urma comiterii oricareia dintre actele de violenta care intra sub incidenta domeniului de aplicare a prezentei conventii, cultura, obiceiul, religia, traditia sau asa-numita „onoare” nu vor fi considerate ca o justificare a acestor acte. Acest lucru se refera, in special, la afirmatiile ca victima a incalcat normele sau obiceiurile culturale, religioase, sociale sau traditionale ale comportamentului adecvat.
2. Partile vor lua masurile legislative sau alte masuri necesare pentru a se asigura ca incitarea de catre orice persoana a unui copil de a comite oricare dintre actele prevazute la alineatul 1 nu va diminua raspunderea penala a persoanei respective pentru actele comise.

Cultura, obiceiul, religia, tradiția sau așa-numita onoare nu vor fi considerate ca o justificare. Iar referirea se face atât la actele de violență, cât și la violența psihologică. Căsătoria, ca regulă, și nu regulă!, dintre un bărbat și o femeie devine o chestiune religioasă, o tradiție, bazată pe un comportament stereotip. Trebuie eliminată. În acest tumult incredibil, referendumul și modificarea Constituiției poate fi considerat un act împotriva Convenției de la Istanbul, asumată și ratificată de România. Iar susținerea că Dumnezeu a creat lumea și bărbatul, iar din coasta acestuia femeia, poate provoca unui copil violență psihologică. Conceptul trebuie înlăturat. Ca să nu mai vorbim de o serie de lucruri ce țin de morala, de organizarea și autonomia Bisericii. De exemplu excluderea femeilor de la primirea Tainei Preoției. Stigmatizare, tradiție, obicei, comportament stereotip. Este contra Convenției de la Istanbul. Vom avea femei preoți ?! Și tot în Litera și Spiritul Convenției de la Istanbul, școlile confesionale, patronate de Biserică, vor deveni ilegale. Și apropos, dacă băiețelul de 10 ani se visează fetiță va avea voie să folosească toaleta fetelor de la școală, profesorii urmând a permite și încuraja acest lucru?

                               Suveranitatea și Identitatea națională, o glumă

În final, ultima provocare. Dacă subminarea identității unei națiuni a fost implementată, putem trecem la însășți subminarea suveranității naționale. Capitolul IX al Convenției este despre Mecanismul de monitorizare. Extrase din Convenție: Articolul 66-Grupul de experti in interventia contra violentei impotriva femeilor si a violentei domestice. Grupul de experti in interventia contra violentei impotriva femeilor si a violentei domestice (denumit in continuare „GREVIO”) va monitoriza implementarea prezentei conventii de catre parti. Membrii sai vor fi alesi de Comitetul partilor din randul candidatilor nominalizati de catre parti, dintre cetatenii partilor, pentru un mandat de patru ani, care poate fi reinnoit o singura data. Ei se vor intruni in calitatea lor individuala si vor fi independenti si impartiali in exercitarea functiilor lor si vor fi disponibili pentru a-si indeplini atributiile intr-o maniera eficienta. GREVIO va adopta propriile sale reguli de procedura. Membrii GREVIO si ceilalti membri ai delegatiilor care efectueaza vizitele de tara in conformitate cu articolul 68 alineatele 9 si 14 se vor bucura de privilegiile si imunitatile stabilite in anexa la prezenta conventie. Partile vor depune la secretarul general al Consiliului Europei, in baza unui chestionar elaborat de GREVIO, un raport privind masurile legislative si alte masuri, care implementeaza dispozitiile prezentei conventii, pentru a fi analizat de catre GREVIO. GREVIO va analiza raportul prezentat in conformitate cu alineatul 1 impreuna cu reprezentantii partii in cauza.
GREVIO poate primi informatii privind implementarea Conventiei din partea organizatiilor neguvernamentale si a societatii civile, precum si din partea institutiilor nationale pentru protectia drepturilor omului.  GREVIO va lua in considerare informatiile existente disponibile din partea altor instrumente si organisme regionale si internationale din domeniile care se incadreaza in sfera de aplicare a prezentei conventii. . Pe baza tuturor informatiilor primite si a comentariilor din partea partilor, GREVIO va adopta raportul sau si concluziile sale privind masurile luate de catre partea in cauza pentru a implementa dispozitiile prezentei conventii. Acest raport si concluziile vor fi transmise partii in cauza si Comitetului partilor. Raportul si concluziile GREVIO vor fi facute publice la data adoptarii lor, impreuna cu eventuale comentarii ale partii in cauza.
Fara a aduce atingere procedurii din alineatele de la 1 pana la 8, Comitetul partilor poate adopta, pe baza raportului si a concluziilor GREVIO, recomandarile adresate acestei parti:
a) privind masurile ce trebuie luate pentru implementarea concluziilor GREVIO, stabilind o data pentru prezentarea informatiilor privind implementarea lor, daca este necesar; si
b) vizand promovarea cooperarii cu respectiva parte pentru implementarea adecvata a prezentei conventii.  Parlamentele nationale vor fi invitate sa participe la monitorizarea masurilor luate

Mai discutăm de suveranitate națională? Mai discutăm de identitate națională? De tradiții și obiceiuri? Să fim seriosi? GREVIO va organiza tradițiile și obiceiurile statelor semnatare. De asemenea, va elabora modul de implementare al celor prevăzute de Convenție. Iar rapoartele, un fel de MCV, vor pune presiune pe statele membre, fiind o posibilă pârghie bună de acționat în luarea unor decizii din partea statului în cu totul alte direcții.

                             Mai există Guverne care țin la valorile strămoșești și naționale

Ei, acum înțelegeți de ce de la trimiterea la Parlament până la promulgare au trecut doar câteva luni? De ce semnarea s-a făcut elogiind strict lupta privind violența împotriva femeii? De ce nici un cuvânt despre toate cele mai de sus? De nu a existat o dezbatere publică? Ceea ce însă miră e tăcerea Bisericii! Dar, nu acesta a fost scenariul în întreaga Europa! Până acum, Convenția de la Istanbul a fost semnată de 44 state: Albania, Andorra, Armenia, Austria, Belgia, Bosnia Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Monaco, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Moldova, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Macedonia, Turcia, Ucraina, Marea Britanie. Dintre acestea însă nu au ratificat-o 16 state: Armenia, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Moldova, Slovacia, Ucraina, Marea Britanie. Canada, SUA, Rusia sau Japonia nici măcar nu au semnat Convenția. Deloc întâmplător, statele care nu au ratificat sunt în mare parte cele din Grupul de la Vișegrad (Grupul V4 = Cehia, Ungaria, Polonia Slovacia) și statele europene. Prima categorie este o puternică voce opozantă globalismului și anihilării identității naționale promovate de Bruxelles, iar statele est europene sunt cunoscute pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor milenare.

    Convenția de la Istanbul, subiect de campanie în alegeri prezidențiale și Parlamentare

În acest context, într-o serie de state europene au avut loc adevărate furtuni pe tema semnării – ratificării Convenției de la Istanbul. Nu doar dezbatere publică, ci și o implicare a Bisericii și o luptă politică acerbă, scrutinuri electorale prezidențiale sau parlamentare fiind tranșate în această dispută. Cel mai de curând, Slovacia a anunțat că nu va ratifica Convenția. Premierul Robert Fico, temându-se de puternica voce a Bisericii și a Partidul Naţional Slovac (SNS) a anunțat că deşi Slovacia va adopta în legislaţie toate măsurile menite să combată violenţa împotriva femeilor, nu va ratifica tratatul, numindu-l un document controversat, ce ar putea încălca Constituţia şi duce la legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. „Nu putem adopta măsuri care ar veni în contradicţie cu convingerile şi sentimentele oamenilor din unele state”, a punctat premierul slovac. Convenţia de la Istanbul „pune în mod inutil sub semnul întrebării diferenţele naturale între bărbaţi şi femei şi le numeşte «stereotipuri»”, chiar dacă urmăreşte scopul nobil al eliminării violenţei împotriva femeilor, a mai explicat Fico.

La începutul acestui an și Bulgaria, care deţine preşedinţia în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene, a retras Convenţia de la ratificarea în Parlament, din cauza opoziţiei puternice exprimate de grupuri religioase şi politice.

În Ungaria, alt stat care nu a ratificat Convenția, președintele Viktor Orban a făcut din acest aspect un subiect de campanie pentru alegerile prezidențiale din acest an.

În Polonia s-au pierdut alegeri prezidențiale pe acest subiect. În aprilie 2015, ex președintele polonez Bronislaw Komorowski a ratificat Convenția, ignorând apelurile dreptei conservatoare și Bisericii catolice de a bloca demersul, entități ce afirmau că  documentul introduce în cultura și sistemul legal polonez noțiuni ce îi sunt străine, dintre care în special „teoria genului”, descrisă de Episcopatul polonez ca „extremistă și neomarxistă”. Opoziția a făcut din acest subiect un glonț de argint pentru alegerile prezidențiale, iar în luma mai, președintele Komorowski, Platforma Civică, a pierdut alegerile în favoarea conservatorului social Andrzej Duda, Partidul Lege și Ordine, un apropiat de Biserica Catolică. Apoi, în octombrie 2015 cu Convenția de la Istanbul una din temele electorale, partidul eurosceptic Lege şi Justiţie (PiS, conservator) a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile parlamentare, cu 37,6% din voturile exprimate, ceea ce i-a oferit o majoritate absolută în noul Parlament – o premieră de la căderea comunismului.

Anterior, până și semnarea tratatului a avut conotații politice ample. Polonia a semnat tratatul în decembrie 2012, când la putere era Guvernul lui Donald Tusk. La alegerile parlamentare de cu un an înainte, Platforma Civică a lui Tusk a obținut 39,18% din locurile din Sejm, Parlamentul Polonez, ceea ce l-a pus în situația inedită pentru un premier polonez de după căderea comunismului de a rămâne la guvernare în urma alegerilor parlamentare. Bucurându-se de sprijin popular, dar ignorând criticile Bisericii și ale euroscepticilor, Tusk a semnat Convenția. Din acel moment a început declinul Platformei Civice, declin ce a culminat cu pierderea alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2015 în favoarea euro scepticilor. Însă, semnatarul Convenției, fostul premier Donald Tusk, a ajuns în vara lui 2017 preşedintele Consiliului European. Post numit de liderii europeni (şefii de stat sau de guvern ai ţărilor membre ale UE) și nu ales ! Totul are un preț, nu-i așa …?!

                                   Marxismul cultural și corectitudinea politică

Ei și am ajuns la vorba episcopatului polonez… neomarxism și marxism cultural!

Marxismul cultural este un termen larg care se referă la propaganda și aplicarea ‘Teoriei Critice’ și, mai general, la influența culturală, politică și academică a anumitor elemente ale ideologiei Stângii contemporane. Rădăcinile marxismului cultural se găsesc în ceea ce se numește generic Școala de la Frankfurt, adică gânditorii care au îmbrățișat ideile propagate de la Institutul pentru Cercetări Sociale al Universității Goethe din Frankfurt în perioada interbelică. Ulterior ideile și fondatorii școlii au traversat Atlanticul și au ajuns pe Tărâmul Făgăduinței. Marxismul cultural este de fapt corectitudinea politică sau multiculturalismul. Adică translatarea marxismului economic în termeni culturali. Iar obiectivul principal al marxismului cultural este distrugerea valorilor tardiționale. Teoria curentului a fost concepută de vechii marxiști, care însă văzând că Revoluția marxistă nu are succes au schimbat teoria. Astfel că marxismul ideologic a trecut la marxismul cultural. Astfel, ‘Clasa muncitoare’ a fost înlocuită cu ‘minoritățile’, conflictul de clasă dintre bughezie și proletariat, dintre cei ce au și cei ce nu au, s-a transformat în conflictul dintre ‘oprimați’ și ‘opresori’, conflictul dintre cei ‘cu privilegii’ și cei ‘fără privilegii’. Grupurile majoritare sunt definite automat ca privilegiate/opresive, în timp ce grupurile minoritare sunt etichetate automat ca defavorizate/oprimate. Astfel, dacă în marxismul clasic, clasa muncitoare era oprimată de clasele conducătoare, noua teorie susținea că toată societatea era oprimată psihologic de instituțiile civilizației occidentale, din care prima era familia. În acest sens, credințele tradiționale asupra rolurilor de gen și asupra moralității sexuale, au fost numite „prejudecăți”, unii mergând chiar și mai departe și comparându-le cu tradițiile care au permis apariția fascismului în Europa. Marxismul cultural împarte societatea simplu, în două, opresori și victime, opinând că istoria și realitatea au fost create de acele grupuri care controlau instituțiile tradiționale. Se năștea o  coaliție a victimelor, care, așa cum se nota de către adepții curentului va fi structura centrală din care vor răsării noii lideri ai revoluției marxiste, în locul clasei muncitoare! O coaliție cu rol de victimă, formată din minorități – negri, femei și homosexuali.

Justiția Socială, feminismul, neoprogresismul și postcolonialismul, ca să numim numai câteva, sunt toate mișcări inspirate sau generate de Teoria Critică sub umbrela acestui marxism cultural. Iar în acest context libertățile individuale se supun nevoii de existență a minorităților, așa cum nota Herbert Marcuse, în 1965 –  „Minoritățile mici și lipsite de putere care luptă cu falsa conștientizare și beneficiarii ei trebuie ajutate. Continuarea existenței lor ESTE MAI IMPORTANTĂ DECÂT PREZERVAREA DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR încălcate care garantează puteri constituționale celor care ‘asupresc’ aceste minorități”. Astfel că rasismul și sexismul au fost redefinite ca produse ale combinației dintre prejudecăți plus putere.

Mai departe, opiniile diferite sunt descrise ca „frici iraționale” sau „fobii”. De exemplu, o persoană care nu se simte confortabil trăind ca minoritară într-o comunitate dominată de imigranți musulmani este decretată „islamofobă”, din moment ce a dori să trăiești printre persoane cu etnie și cultură similara cu a ta (alta decât cea musulmană) este considerată o „boală”, o „fobie”. Dimpotrivă, când musulmanii pakistanezi care trăiesc în Marea Britanie manifestă preferință de grup, trăind într-o zonă a orașului transformată într-un mini-Pakistan, atunci nu mai vorbim de „boală” sau de „fobie”, ci numai despre „multiculturalism”.

O manifestare populară și propagandistică a Marxismului Cultural este Corectitudinea Politică, în cadrul căreia canalele media și doctrinarii științelor sociale fac un exercițiu obligatoriu din punerea la îndoială a limbajul comun. Astfel, imigranții ilegali trebuie numiți „migranți nedocumentați”, în timp ce discriminarea etnică pozitivă (privilegii pentru minorități exclusiv pe baza apartenenței la acea minoritate) este numită „acțiune afirmativă”. În prezent, trăim într-o societate hipersensibilă, în care trendurile sociale și „sentimentele” au anulat realitățile biologice obiective, fiind factori decisivi în stabilirea a ceea ce este corect sau greșit.

Și nu în ultimul rând însăși definirea Libertății în accepțiunea lui Winston,  din 1984 a lui Orwell,  „libertatea de a spune că 2+2=4”, este pusă în pericol.

Toate acestea fiind spuse, e timpul, chiar și acum după semnare și ratificare, să înceapă dezbaterea și în România. Mai avem valori morale? Le apărăm? Mai avem Biserică? Este ea un far călăuzitor ? Ne mai dorim păstrarea obiceiurilor și tadițiilor ?! România, trezește-te!

                                                                                                                                             Mihai PETEAN

Prima parte a articolului: Neomarxismul UE lovește tradițiile și suveranitatea prin Convenția de la Istanbul (I)

 

Sursa: http://www.cotidiantr.ro/neomarxismul-ue-loveste-traditiile-si-suveranitatea-prin-tratatul-de-la-istanbul-88685.php#.Wr5z0Ihua70

Comentariu deosebit de important al unei cititoare a revistei „Justițiarul”:

În 2015, când se lucra pe șest la ratificarea Convenției de la Istanbul, România (prin proaspătul președinte Iohannis) s-a alăturat inițiativei HeForShe Impact Champions care are ca prioritate internațională „angajarea factorilor-cheie de decizie din guverne, corporații și universități din întreaga lume pentru a conduce schimbarea omenirii începând de la vârf (top-down) și pentru a avansa și obține EGALITATEA DE GEN pentru toți.

Expresia „egalitatea de gen” este foarte perfidă și derutează pe mulți oameni de bună credință. Ea nu înseamnă egalitatea femeii și a bărbatului, ci că genul (masculin, feminin) este o construcție socială și că omul este cum se simte el mai bine, uneori bărbat, alteori femeie. Teoreticienii egalității de gen pretind că asta ar fi soluția la toate inegalitățile și nedreptățile bazate pe gen.

Iohannis s-a angajat ca să pună în practică în România egalitatea de gen și ca, până în 2020, 70% din instituțiile din România să aibă experți în egalitatea de gen.

Vezi articolul ActiveNews „O declarație a președintelui Klaus Iohannis care a trecut neobservată: Până în 2020, 70% din instituțiile din România vor avea experți în egalitatea de gen
https://www.activenews.ro/stiri-politic/O-declaratie-a-presedintelui-Klaus-Iohannis-care-a-trecut-neobservata-Pana-in-2020-70-din-institutiile-din-Romania-vor-avea-experti-in-egalitatea-de-gen-146281
Totul se leagă, ca în jocurile puzzle!

Mai multe detalii: aici

 Sursa: bintelligence.ro

 
%d blogeri au apreciat asta: