Referiri la Dacia, daci și hotarele lor: istoricul Laonic Chalcocondil despre luptele lui Vlad Țepeș (sfârșitul sec. XV) și Macarie tipograful (în sec. XVI)

Iată cum, spre sfârșitul secolului XV, istoricul bizantin Laonic Chalcocondil vorbește despe Vlad, „domnul Daciei” și despre dacii lui. De altfel până pe la 1821 românii erau numiți în documentele istorice daci, iar pământurile românești Dacia.

 

 

 

Sursa: fluierul.ro 

 

O descriere a hotarelor Daciei de către egumenul Mânăstirii Hilandar, Macarie (1526-1528) 

O scurtă geografie a țărilor dacice scrisă de Macarie tipograful (1526-1528)

Macarie tipograful, Tarile dacice 1

„Aceasta e tălmăcirea egumenului Hilandarului, nevrednicul Macarie, cel din urmă dintre ieromonahi, despre țările dacice și despre hotarele lor.

Dacia prima: hotarul din părțile de miazănoapte ajunge până la Rusia Mică și până la Hațeg; iar hotarul dinspre apus, până la râul Tisa, care coboară din țările numite Ghermania, care este Ungaria; hotarul dinspre miazăzi, marele și slăvitul râu Dunărea, care coboară de la râul Tisa spre Marea Neagră, până la Nistru; hotarul dinspre părțile de răsărit, Nistrul, râu mare, al cărui curs desparte Tataria și Dacia, care este țara Muldovlahia și Ungrovlahia, care și Muntenia se cheamă.

Iar hotarul Misiei de Sus: dinspre apus, Dalmația, până la Marea de Apus, acum se numește Skenderia și țara Cernoevicilor, până la însăși

Macarie tipograful, Tarile dacice 2

Sava, râu mare, și până la Siracuza, care este Dubrovnicul; dinspre miazăzi, Machidonia, care este și se numește acum Serez; dinspre răsărit, Trachia, care este Drenopole, până la Dunăre, râu mare; iar hotarul dinspre miazănoapte, marele râu Sava și de asemenea Dunărea, cum s-a spus și mai înainte, și până la Ghermania, care este Ungaria.

Iar cea numită Dacia Mediteranea, acum este Hațegul și Ardealul și Muncaciul, se întinde până la râul Tisa, asemenea nume primindu-le acum, iar Mediteranea este numită după socotelile geografilor, însă și marginea ei se cheamă acum Mehadia, după cea dintâi denumire a geografilor, întinzându-se până la râul Olt.”

Sursa: Damaschin Mioc, Date noi cu privire la Macarie tipograful, în Studii. Revistă de Istorie, nr. 2 din 1963, anul XVI, București (pe www.dacoromanica.ro)

Reclame

Consiliul Județean Harghita a adoptat, pentru a doua oară drapelul secuiesc ca steag al județului

steag-secui-ars

Cârpa secuiască

După anularea în instanţă a primei hotărâri similare a aleşilor din 2009, consilierii judeţeni din Harghita au aprobat vineri, pentru a doua oară, drapelul secuiesc ca steag al judeţului.

Consilierul liberal Ion Proca, prezent şi el în localitatea Zetea, unde a avut loc şedinţa, a propus un amendament prin care a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar pe toate variantele luate în discuţie, ca simbol reprezentativ al românilor care trăiesc în Harghita.

“Stejarul este unul din cei mai importanţi arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viaţa şi spiritualitatea poporului român, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre îşi puneau, de cele mai multe ori, aşezările lor sub pavăza acestui copac mitic”, a motivat liberalul.

Consilierul PNL a solicitat scoaterea proiectului de steag, arătând că acesta necesită o analiză aprofundată, întrucât votul “va reprezenta felul în care înţelegem să ne vedem reprezentaţi şi să asigurăm confortul de care are nevoie fiecare comunitate, fie ea minoritară sau majoritară”.

Propunerea lui Proca a fost respinsă, iar el a cerut acceptarea amendamentului şi a prezenţei frunzei de stejar pe steagul judeţului Harghita.

Consilierii judeţeni au trecut la votare şi au aprobat ca steag al judeţului Harghita prima dintre acestea, steagul secuiesc aprobat şi în 2009, al Consiliului Naţional Secuiesc.

Steagul secuiesc a fost aprobat cu 24 de voturi „pentru”, din partea celor 21 de consilieri UDMR şi trei de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania; au mai fost patru abţineri ale consilierilor PCM, precum şi trei voturi „împotrivă”, ale consilierilor PSD şi PNL.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că “a fost votat un steag cu majoritate de voturi, care are simboluri care reprezintă toate comunităţile care trăiesc în judeţul Harghita”.

Proiectul supus dezbaterii publice de Consiliul Judeţean a fost criticat de conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş (FCRHCM), care a cerut CJ Harghita să includă în steagul judeţului un vestigiu dacic, ca simbol al românilor. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş (FCRHCM) a transmis că va contesta votul, întrucât “proiectul de steag are un caracter pur etnic maghiar”.

Sursa: evz.ro 

Oricum hotărârea e ilegală, dar așa se întâmplă când țara nu are stăpân  – toți veneticii istoriei își fac de cap pe aici… 

Nevolnicii trădători de la București nu știu decât să facă legi împotriva românilor, nicidecum să-și apere pământul.