Judecătorii Curții Constituționale a României fac pe ei de frică în fața instațelor europene

Image result for curtea constitutionala imagini

Foto: Octav Pelin – WordPress.com

Curtea Constituţională a României a hotărât joi repunerea pe rol a sesizării referitoare la articolul privind nerecunoaşterea căsătoriilor dintre persoane de acelaşi sex, stabilind termen pentru dezbatere pe data de 5 iulie, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR.
Conform surselor citate, pentru acea dată vor fi citate şi părţile implicate în acest caz.
Plenul CCR a luat în discuţie joi un termen de control în dosarul privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 277 alin. (2) şi (4) din Codul civil, la două zile după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că statele membre nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.
Pe 29 noiembrie 2016, CCR a decis suspendarea cauzei până la primirea răspunsurilor la un set de întrebări adresate CJUE, stabilind ulterior mai multe termene de control.
CJUE a stabilit, marţi, în cauza privindu-i pe cetăţeanul român Relu Adrian Coman şi pe partenerul său de acelaşi sex, cetăţeanul american Robert Clabourn Hamilton, că statele membre ale Uniunii Europene nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.
Sesizată de CCR, CJUE arată că noţiunea de „soţ”, în sensul dispoziţiilor dreptului Uniunii privind libertatea de şedere a cetăţenilor UE şi a membrilor familiilor lor include soţii de acelaşi sex.
Deşi statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor, a statuat CJUE.
Sursa: hotnews.ro

Iată ce prevede articolul 277 din Codul Civil:

CAPITOLUL II
Încheierea căsătoriei

SECŢIUNEA 1
Condiţiile de fond pentru încheierea căsătoriei

Art. 277

Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria

(1) Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex.

(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

(3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

(4) Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile.


Să îndrăznești să pui în discuție cel puțin aliniatul 2 este deja prea mult!

Dacă judecătorii CCR au de gând să se facă uneltele politicii homosexuale în România ar trebui rapid destituiți!


Reclame

Florin Dobrescu către Curtea Constituţională: “Este inacceptabil ca într-o ţară creştină, cu o populaţie de aproape 90% ortodocşi, Curtea Constituţională să ia decizii care lovesc în credinţa strămoşească.”

Liderul Partidului “Totul pentru Ţară”, dl Florin Dobrescu, a atacat în termeni fără precedent decizia recentă a Curţii Constituţionale, care a decis introducerea unei prevederi legale prin care elevii ar urma să frecventeze orele de Religie doar în baza unei cereri speciale făcute de părinţi. Preşedintele executiv al partidului naţionalist a acuzat CCR că loveşte în credinţa ortodoxă, cerând remedierea de urgenţă a acestei decizii.
“Este inacceptabil ca într-o ţară creştină, cu o populaţie de aproape 90% ortodocşi, Curtea Constituţională să ia decizii care lovesc în credinţa strămoşească. Ce e rău în fapul că elevii învaţă Religie, că li se vorbeşte de Dumnezeu şi sunt educaţi în frica de El? Considerăm că această decizie este insultătoare la adresa majorităţii românilor creştini. Este o decizie de tip comunist. De altfel nici nu mă miră. Ne-am obişnuit ca judecătorii Curţii Constituţionale să fie recrutaţi din rândul foştilor comunişti şi securişti.
Dar să nu uite domnii judecători că în Decembrie 1989 masele revoluţionare îngenunchiau pe caldarâmul udat de sângele eroilor şi spuneau “Tatăl nostru”! Revoluţia de acum 25 de ani a avut un puternic caracter creştin. Iar introducerea religiei şi icoanelor în şcoli a reprezentat una din principalele cuceriri ale Revoluţiei.
Nu putem ridica pe jertfele acelor tineri o societate ateistă. Sau domnii judecători de la CCR ne întorc înapoi cu 25 de ani? Să nu dea Dumnezeu ca tineretul acestei ţări să repună credinţa creştină la locul ei printr-o nouă Revoluţie!
Voi face în aşa fel ca mesajul meu să fie adus la cunoştinţa judecătorilor CCR, cărora le cer să revină asupra acestei decizii prin care de altfel contrazic decizia total opusă 2012, într-o speţă identică”, a încheiat Florin Dobrescu declaraţia sa plină de revoltă. El a îndemnat românii să se alăture petiţiei iniţiate în sprijinul BOR.

Sursa: Buciumul.ro

Reacţia Patriarhiei la hotărârea CCR în defavoarea predării religiei în şcoli: „O decizie discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie”

Patriarhia Română ia act cu mâhnire de decizia Curţii Constituţionale a României, discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie. Nu comentăm acum contextul sau împrejurările în care a fost luată această decizie, ci aşteptăm publicarea motivaţiei acestei decizii.

Decizia Curţii Constituţionale din 12 noiembrie 2014, prin care este admisă excepţia de neconstituţionalitate şi se constată că dispoziţiile art. 9 alin. (2) teza întâi din Legea învăţământului nr. 84/1995 şi dispoziţiile art. 18 alin. (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale, presupune deopotrivă aspecte de ordin juridic şi implicaţii care vizează atitudini de conştiinţă, la nivel personal şi comunitar.

Textul declarat neconstituţional, în vigoare de aproape 20 de ani, este următorul: „La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie”.

O majoritate a Curţii Constituţionale, neprecizată încă, a cărei motivaţie urmează să o cunoaştem oficial doar după publicarea deciziei în Monitorul oficial, partea I, a schimbat jurisprudenţa existentă într-un mod surprinzător şi contrar tradiţiei constituţionale şi legislative a României de până la acest moment. Astfel, decizia Curţii Constituţionale induce ideea solicitării în scris de către părinţi a studierii Religiei de către copiii lor în şcolile de stat.

Ne exprimăm surprinderea că, în cazul unei alte speţe cu acelaşi reclamant şi având acelaşi obiect, Curtea Constituţională a României, prin decizia nr. 306/2012, a respins aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate fără nicio opinie separată.

Considerăm că, în lipsa oricărei modificări legislative sau constituţionale în domeniu de la ultima hotărâre având acelaşi obiect, schimbarea radicală a jurisprudenţei Curţii Constituţionale constituie o substituire a acesteia în activitatea legiuitorului, renunţând la modelul deja consacrat în România.

În acest sens reamintim că, în contextul legislativ european, în mai multe ţări ale Uniunii Europene este asumată o perspectivă similară cu cea precizată în legislaţia românească (disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor): Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta.

Referitor la atitudinea de conştiinţă, se deduce că decizia Curţii Constituţionale din 12 noiembrie 2014 transferă toată responsabilitatea de decizie asupra părinţilor, doar în cazul orei de religie, nu şi al altor discipline şcolare. Este evident că se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinţilor acestora, favorizând, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie, deşi învăţământul religios este garantat de Constituţie.

Într-o societate marcată de fenomenul secularizării şi al indiferentismului religios, formarea şi cultivarea unei conştiinţe vii şi mărturisitoare a valorilor credinţei şi ale familiei tradiţionale devin realităţi tot mai incomode.

Desigur, Biserica nu poate contesta juridic în România această decizie, dar ea nu se lasă intimidată şi descurajată, ci va intensifica atenţia şi acţiunea ei pe diferite planuri pentru apărarea şi promovarea valorilor credinţei creştine în societatea românească de azi, agresată sistematic de secularismul antireligios, sub pretextul apărării libertăţii de conştiinţă. De aceea, asigurăm pe părinţii credincioşi care doresc o educaţie creştină a copiilor că vor avea în Biserică un aliat fidel în apărarea şi promovarea valorilor eterne ale credinţei creştine ortodoxe, proprii poporului român, profund religios, preţuind dorinţa lor de-a nu reduce educaţia copiilor la orizonturi limitate şi efemere.

Decizia Curţii Constituţionale privitoare la ora de religie marchează o nouă provocare pentru misiunea Bisericii în societatea românească. Din acest motiv, Biserica Ortodoxă Română cheamă pe toţi credincioşii ei să apere şi să promoveze valorile credinţei creştine şi ale spiritualităţii româneşti, în relaţie cu instituţiile publice şi cu societatea românească în general.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Sursa: basilica.ro

Slugile satanei luptă împotriva predării ortodoxiei în școli

Curtea Constituţională schimbă regula orei de Religie în şcoli: părinţii trebuie să depună cerere pentru ca elevii să participe la această materie Citeste mai mult: adev.ro/nexoxe

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis miercuri că obligaţia părinţilor de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională. Mai mult, aceştia au hotărât cu unaimitate de voturi ca o astfel de cerere să fie făcută de acum doar de către cei care vor să studieze această disciplină. Decizia Curţii Constituţionale este general obligatorie.

Mai exact, Curtea Constituţională a decis astăzi că este neconstituţional articolul din Legea educaţiei care spune că „La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de Religie”. Judecătorii CCR au apreciat că cei care trebuie să facă o solicitare sunt părinţii care doresc ca aceste cursuri de Religie în şcoală să fie urmate de copiii lor. „În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.9 alin.(2) teza întâi din Legea învăţământului nr.84/1995 şi dispoziţiile art.18 alin.(2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 sunt neconstituţionale“, se arată într-un comuncat al Curţii Constituţionale. Decizia apare după ce judecătorii constituţionali au dezbătut o excepţie de neconstituţionalitate ridicată la Judecătoria Buzău – secţia civilă. „Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Judecătoria Buzău-Secţia civilă“, se mai precizează în comunicat. Până acum, regula era ca părinţii care refuzau orele de Religie pentru copii lor să facă cerere pentru ca elevii respectivi să nu participe la cursuri. Practic, de acum, cei nevoiţi să facă cerere sunt cei care doresc ca micuţii lor să urmeze cursul de Religie . Profesorul din Buzău care a sesizat anomalia Această excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicată de profesorul Emil Moise, într-un dosar civil aflat pe rolul Judecătoriei Buzău, în care acesta a dat în judecată Liceul de Artă „Margareta Sterian” din Buzău. În august 2006, acelaşi Emil Moise cerea preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să dispună „anularea situaţiei discriminatorii create prin prezenţa obstinantă a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile şi sălile de clasă – în afara orei facultative de Religie – ale Liceului de artă Margareta Sterian din Buzău”, unde învaţă fiica sa, Teodora Moise, cât şi în toate unităţile publice de învăţământ din judeţul Buzău. Moise susţinea atunci că predarea religiei în instituţiile de învăţământ publice „constituie o discriminare împotriva persoanelor agnostice sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparţin simbolurile religioase (…) şi o încălcare a dreptului fundamental la egalitatea de şanse, deoarece prin acceptarea simbolurilor religioase unităţile publice îşi asumă transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectivă”. În prezent, religia este disciplină opţională Religia se studiază în şcoala românească începând de la clasa pregătitoare şi până la clasa a XII-a, însă este singura materie din trunchiul comun care este opţională. Asta înseamnă că dacă părinţii unui copil nu vor ca acesta să studieze religia la şcoală, ei pot să depună o cerere în care solicită retragerea de la acest curs sau pot alege un alt opţional. Religia a apărut în trunchiul comun în 1990, după ce în perioada comunismului a fost interzisă. Profesorii de religie au pregătire în Teologie şi primesc avizul Patriarhiei Române pentru a preda. În luna mai a anului acesta, Ministerul Educaţiei şi Patriarhia Română au semnat un protocol de colaborare, care prevede, printre altele, că toate manualele de religie după care se predă în şcoli trebuie să fie avizate de Patriarhie şi că preoţii pot participa la inspecţiile şcolare. Înlocuirea Religiei cu Etica, iniţiativă legislativă O propunere legislativă a deputatului independent Remus Cernea de a înlocui opţionalul de Religie cu „Etică şi cultură civică“ în şcoli a trecut luna trecută tacit de Camera Deputaţilor şi urmează să fie dezbătută la Comisia de Învăţământ din Senat, cel mai probabil la începutul anului viitor. Concret, acesta a propus ca elevii să înveţe la ora de „Etică şi cultură civică“ cele mai importante doctrine şi valori morale de inspiraţie filosofică, ştiinţifică sau religioasă ale umanităţii, dar şi elemente de cultură civică. Mai exact, disciplina ar trebui să cultive spiritul critic, raţionalitatea şi empatia, arată deputatul. În ceea ce priveşte Religia, ea ar deveni cu adevărat o oră facultativă, predată cel mai devreme din clasa I, şi nu de la pregătitoare, iar copiii nu ar mai primi note, ci calificative care să nu fie luate în considerare la media generală. „Avem nevoie de o dezbatere amplă în societate, deja sunt tot mai multe voci care spun că Religia nu ar trebui să fie obligatorie. Elevii au nevoie să studieze Etică în şcoală, să înveţe noţiuni de morală, dar şi să cunoască drepturile omului, instituţiile democratice din stat“, a explicat Cernea.

Sursa: adevarul.ro

Aşadar asta vine de la ereticul Emil Moise, cel care vroia şi icoanele date afară din şcoli. Se mai chinuia şi apostatul Remus Cernea cu un proiect de lege care ducea în aceeaşi direcţie, dar uite că s-a grăbit Curtea Constituşională să-i facă treaba.

Să zicem precum Sfinţii Părinţi: Anatema tuturor ereticilor! Anatema apostaţilor, luptători împotriva lui Hristos!