Dreptul la replică solicitat de OrtodoxInfo pentru domnul Mihai Silviu Chirilă

Image result for aparati romania

Foto: Pinterest

În cursul zilei de ieri mi s-a spus că am primit două comentarii la articolul acesta:

Greșeală a lui Mihai Silviu Chirilă în scrisoarea către Președinte

Comentariile nu le văzusem pentru că intraseră automat la spam. Probabil din cauza lungimii lor.

Unul, trimis de domnul M. S. Chirilă cred că l-am sters din greșeală, dar nu a fost o problemă, căci trimiseseră altul cu același conținut și cei de la OrtodoxInfo.

Acum am primit un e-mail în care spun că vor să știe dacă am publicat dreptul la replică, la comentarii. L-am publicat și iată îl public și aici, însoțit de un alt răspuns al meu.

Deși… nu mi se pare corect cum au făcut ei! Au șters legăturile de la rubrica de comentarii de pe portalul lor către blogul meu, ca nu cumva să ajungă cititorii (lor) la articolul meu (comentariul în care pusesem link către ce am scris, și pingback-ul în care se vedea că am preluat titlul scrisorii domnului Chirilă).

Dar în sfârșit, nu merită să facem atâta caz pentru un schimb de replici…

Răspuns lui Daniel Vla la articolul Greșeală a lui Mihai Silviu Chirilă în scrisoarea către Președinte

Scrisoarea deschisa este adresata Președintelui României, iar paragraful referitor la „legile care reglementeaza buna organizare a vietii sociale” in tara se refera in primul rand la inoportunitatea unei noi legi si la riscul juridic al suprareglementarii, atunci cand ai legislatie deja facuta pe o anumita tema. Scrisoarea urmareste sa il convinga pe Presedinte, printre altele, ca aceasta lege nu mai este necesara, in conditiile in care mai sunt deja doua pe aceeasi tema.

Inoportunitatea si suprareglementarea sunt doua motive juridice foarte bune pentru care o lege sa fie considerata ca neavenita si anulata si ar putea fi doua argumente foarte serioase in mana unui Presedinte care sa doreasca sa se implice in aceasta chestiune.

Expresia „buna organizare a vietii sociale” se refera la categoria de legi in care se inscriu cele doua legi (adica sunt legi din categoria celor care guverneaza in general buna organizare a vietii sociale, alaturi de alte legi citate, cum ati vazut, legea adunarilor publice Constitutia Romaniei, Codul Penal etc., spre deosebire de alte legi care reglementeaza de exemplu dreptul de proprietate sau drepturile contractuale etc.), nu la faptul ca cele doua legi incriminate reusesc sau nu sa organizeze corect si constitutional viata sociala.

Eu am dorit sa ii explic Presedintelui ca in categoria legilor care reglementeaza buna organizare a vietii sociale deja exista legi pe tema reglementata de legea care tocmai s-a votat si nu mai era nevoie sa se mai faca inca una, care, oricum, le reia aproape in intregime pe celelalte doua.

Scrisoarea este adresata Presedintelui pentru a-l convinge sa intoarca legea in Parlament si pentru acest motiv, ca deja exista doua legi votate pe aceasta tema, bune sau nu, si ca suprareglementarea nu se impune.

IN NICIUN CAZ NU AM VRUT SA SPUN CA CELE DOUA LEGI SUNT CONSTITUTIONALE SAU CA REGLEMENTEAZA CORECT BUNA DESFASURARE A VIETII SOCIALE DIN ROMANIA, PENTRU CA NICI NU SUNT CONSTITUTIONALE, NICI NU REGLEMENTEAZA CORECT BUNA DESFASURARE A LUCRURILOR, dar din pacate in aceasta scrisoare deschisa opinia mea despre acele legi nu avea nicio importanta, deoarece Presedintele putea interveni doar asupra legii care asteapta promulgarea de la el, nu asupra celor doua care produc deja efecte de ani de zile si pe care, din pacate, nu a reusit pana acum nimeni sa le desfiinteze la CCR.

Din punctul de vedere al Presedintelui cele doua legi nu au nicio problema, deoarece NIMENI DIN SOCIETATEA ROMANEASCA NU A REUSIT PANA ACUM JURIDIC SA LE MODIFICE SAU DESFIINTEZE. Faptul ca noi le consideram neconstitutionale, asa cum si sunt, nu inseamna ca si sistemul juridic le considera neconstitutionale, pana cand ele vor fi declarate neconstitutionale de CCR. Faptul ca noi nu le acceptam nu inseamna ca sistemul juridic nu le accepta sau ca nu ar mai produce efecte, pana in clipa in care ele vor fi desfiintate. Sistemul juridic reactioneaza doar la actiuni juridice de modificare a legilor neconstitutionale, nu la opinia noastra despre ele.

Scrisoarea mea incerca sa ii transmita Presedintelui realitati juridice pe care sa le foloseasca in favoarea noastra, nu starea mea de constiinta cu privire la acele doua legi anterioare, care nici nu l-ar fi interesat.

Credeti ca in conditiile in care sansele sunt minime ca Presedintele actual sa reactioneze la cererea noastra de retrimitere a acestei legi in Parlament spre revizuire, din motivele pe care bine le-ati surprins, ar fi fost de ajutor daca i-as fi spus ca toata legislatia care reglementeaza aceasta problema este neconstitutionala, in conditiile in care pana acum niciuna dintre institutiile juridice nu a spus acest lucru?

Credeti ca daca i-as fi spus Presedintelui: „Nu promulgati o noua lege neconstitutionala asa cum au facut predecesorii Excelentei Voastre, atunci cand au promulgat ordonanta de guvern si legea antilegionara”, Presedintele ar fi fost impresionat si ar fi trimis de urgenta legea in Parlament? Eu cred ca nu.

Credeti ca daca in loc sa contestam punctual legea aceasta, la care Presedintele mai poate face inca ceva, am fi deschis un front in care sa vorbim despre neconstitutionalitatea, inca neacceptata juridic, a legilor anterioare, Presedintele ne-ar fi dat dreptate, sau ar fi avut motive sa spuna: „Vedeti, tocmai pentru ca cele dinainte sunt legi neconstitutionale trebuie sa mai dam altele, care sa fie mai bune decat acelea si sa acopere greselile din acelea”. Eu asa cred ca ar fi spus.

Din acest motiv, m-am referit la realitati juridice din perspectiva Presedintelui si a sistemului juridic, nu din perspectiva mea, care, desigur, este asemanatoare cu punctul dumneavoastra de vedere despre cele doua legi.

Sigur, argumentarea motivelor pentru care OUG 31/2001 si Legea 217/2015 sunt neconstitutionale este corecta, dar ea trebuie facuta in fata CCR, de unde trebuie obtinuta anularea prevederilor neconstitutionale. Pana cand nu se intampla acest lucru si cei direct vizati de aceste legi nu le desfiinteaza sau modifica, pentru Presedinte acele legi sunt constitutionale, chiar daca pentru noi sunt nedrepte, lucru pe care eu cred ca l-am specificat in text (cu privire la Legea 217/2015 am facut o specificare expresa ca are prevederi abuzive).

In privinta retragerea legii cu totul, chiar daca mi-as fi dorit sa ii cer acest lucru Presedintelui, si mi-as fi dorit, nu ar fi avut niciun rost, deoarece Presedintele nu are atributia de a retrage o lege cu totul, ci doar de a o retrimite spre rediscutare in Parlament. Parlamentul poate sa o reia in discutie sau nu, putand sa i-o retrimita spre promulgare Presedintelui in aceeasi forma.

Avocatul Poporului mai poate face inca ceva pe langa CCR, inainte de promulgarea legii, motiv pentru care l-am sesizat si i-am cerut sa reclame neconstitutionalitatea legii.

Daca nici Avocatul, nici Presedintele nu vor face nimic, iar legea va trece si se va publica in Monitorul Oficial, atunci Patriarhia si cetatenii pot face o initiativa legislativa cetateneasca de modificare a acestei legi in Parlament. Daca nici Patriarhia, nici cetatenii nu vor face acest lucru, atunci legea continua sa produca efecte si e bine sa ne pregatim de marturisire si de adevarata prigoana impotriva credintei noastre.

Acesta este cadrul juridic al problemei. Ne place sau nu, juridic asa se pune problema. Sta in puterea noastra sa incercam sa intervenim juridic pentru a schimba si cele doua legi deja existente si care sunt evident dictatoriale si neconstitutionale. Este singurul lucru care ar putea ajuta. Altminteri, legea produce efecte indiferent ce credem si marturisim noi public despre ea si va continua sa produca efecte, chiar daca toata tara ar contesta-o, pana cand vointa populara se va manifesta politic, printr-un partid parlamentar, care sa o abroge, sau juridic, prin actiune la CCR care sa o abroge sau macar modifice.

Iată și răspunsul meu:

Chiar daca expresia „buna organizare a vietii sociale” se referă la o categorie anume de legi, totusi atunci cand citeste cineva acel pasaj nu poate sa nu presupuna ca le considerati bune si pe cele doua acte legislative mai sus amintite. Iar cand spuneti „mai multe legi care combat eficient antisemitismul” se intareste aceasta presupunere.
Si chiar daca aveti convingerea ca nu sunt constitutionale si morale, dar oficial va adresati presedintelui ca si cum ar fi, nu faceti decat sa ii vorbiti lui Iohannis pe limba lui. Cu alte cuvinte il „mintiti frumos”.

Dupa parerea mea, ar fi trebuit gasita o formula mai eficienta si mai neutra, daca se poate spune asa. Sa nu para nici ca le acceptati pe cele doua ca fiind normale si sa i se sugereze si voalat ca promulga legi anticonstitutionale si abuzive.
Menajarea excesiva a acestor alogeni, antiromani, ne-a adus unde suntem – o natie asuprita de tot felul de parveniti si profitori.
A cam venit timpul ca romanii sa nu mai fie blanzi si ingaduitori cu toti strainii care isi manifesta pretentiile fara limita in aceasta tara (inca a noastra).

Si daca scopul scrisorii are rolul sa-l convinga pe presedinte ca legea antimitismului nu mai este necesara, el nu va putea s-o desfiinteze, asa cum spuneti. Asadar, intr-o forma sau alta, tot va trebui sa o promulge.
Asa ca, de ce mai este nevoie de menajamente? Dimpotriva, ar trebui ajutat sa constientizeze (presupunand ca am avea un sef de stat cu bune intentii) ca e o lege impotriva principiilor din Constitutie, ca nu trebuie promulgata, ci declarata ca atare – necostitutionala – și retrasa definitiv și ca trebuie sa revina si asupra precedentului din 2015, cand tot domnia sa a promulgat Legea 217 (asa-numita Lege Antilegionara).
Dar ar putea sesiza si presedintele Curtea Constitutionala, prin intermediul Avocatului Poporului. Asta daca ar avea constiinta constitutionalitatii legilor.

Mai presus de inoportunitate si suprareglementare este NECONSTITUTIONALITATEA!
Nu poti da legi impotriva Legii fundamentale a statului!
Pentru asta trebuie sa luptam, caci altfel inseamna ca traim intr-o dictatura; de data asta nu comunista sau de alt fel, ci a alogenilor.

Spuneti ca presedintele ar putea replica: „Vedeti, tocmai pentru ca cele dinainte sunt legi neconstitutionale trebuie sa mai dam altele, care sa fie mai bune decat acelea si sa acopere greselile din acelea”.

Daca ar accepta ca cele dinainte sunt neconstitutinale s-ar incrimina si pe sine insusi, caci a semnat impotriva Constitutiei (in 2015). Si daca ar face-o din nou, cu aceasta lege a antisemitismului, cu atat mai mult ar incalca Legea fundamentala.
Insa probabil ca asa va face, caci deocamdata n-are cine sa-l traga la raspundere, nici pe el nici pe cei care fac aceste legi.

Reclame

Greșeală a lui Mihai Silviu Chirilă în scrisoarea către Președinte

Related image

Foto: basarabia.md

Domnul Mihai Silviu Chirilă a formulat o scrisoare către președintele Klaus Iohannis cerându-i să nu promulge Legea Antisemitismului și să o retrimită în Parlament pentru o dezbatere serioasă.

Scrisoare deschisă către Președintele României pentru a trimite legea antisemitismului la Parlament spre revizuire

Gestul este lădabil dar nu știu cât de eficient, având în vedere statutul de slugă al președintelui, pe care l-a recunoscut de altfel (AICI). Din punctul  meu de vedere ar fi trebui să se ceară retragerea definitivă a acestei legi aberante și părtinitoare față de o singură etnie, cea evreiască.

Din păcate, poate din graba cu care a scris autorul, s-a strecurat în text o exprimare nefericită și cu totul incorectă!

Mă refer la acest pasaj:

„În legislația română există mai multe legi care combat eficient antisemitismul. Principiul combaterii antisemitismului este stipulat în Constituția României, în care se vorbește despre interzicerea instigării la ură și discriminare pe criterii etnice sau religioase, și este prevăzut în detaliu de legile care guvernează buna organizare a vieții sociale în această țară: Legea 60/1991, OUG 31/2002, Legea nr. 217/2015 etc.). De altfel, aproape toate prevederile legii nou-votate de Parlament se regăsesc deja în OUG 31/2002, preluate apoi în Legea nr. 217/2015 și în Noul Cod Penal.”

Avem deci mai multe legi care combat eficient antisemitismul. În primul rând avem Constituția României care prevede la Articolul 30, aliniatul (7):

Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

Această prevedere împreună cu reglementarile din Codul Penal (Art. 368, 369 și cele cu privire la infracțiuni contra libertății religioase) ar fi trebuit să fie suficientă! N-ar trebui să existe legi care să combată antisemitismul ca fiind ceva aparte față de infracțiunile contra altor etnii sau rase. Evreii nu sunt mai presus de alte popoare/etnii! Incriminarea prin lege a unor fapte antievreiesti nu face altceva decât să recunoască caracterul superior al acestei neam, ce caută să-și impună voința asupra celorlalte popoare.

Din păcate, domnul Mihai Silviu Chirilă, autorul scrisorii către președinte, include în lista legilor care combat eficient antisemitismul și controversatele și ANTICONSTITUȚIONALELE OUG 31/2002 și Legea nr. 217/2015.

Ambele conțin prevederi împotriva Constituției României și deci n-ar avea ce căuta în legislația noastră! Mai ales cea de-a doua, Legea nr. 217/2015, a fost intens criticată de opinia publică ce mai are cât de cât o atitudine națională, deși nu s-a făcut suficient pentru desființarea ei.

Deci cum poate domnul Chirilă să afirme că acestea două controversate legi guvernează buna organizare a vieții sociale în această țară”???!!!

Șterge domnia sa toată lupta organizațiilor naționaliste și ortodoxe și a tuturor personalităților  care au luat atitudine în anul 2015 în contra Legii 217?? Recunoaște caracterul „bun” al acestei Legi??

Cum poți critica legiferarea antisemitismului prezumând că sunt bune aberațiile constituționale, și morale la urma urmei, din legislația (din păcate) în vigoare??

Degeaba recunoaște domnia sa mai jos, în text:

„… altminteri existând riscul interzicerii prin lege a unor idei, fapte sau realități care se pot fixa numai prin dezbatere publică academică, nu prin reglementarea prin lege a unei versiuni oficiale de interpretare a lor (așa cum din păcate s-a întâmplat și în cazul unor prevederi ale Legii 217/2015).”

Din moment ce mai nainte afirmă caracterul bun al acestor „legi” care combat antisemitismul…

Poate scrisoarea a fost întocmită în grabă și autorul nu a fost suficient de atent. În acest caz, textul ar trebui modificat în sensul denunțării exprese al celor trei aberații legislative!

Iată de ce sunt neconstituționale legile mai sus amintite:

OUG 31 2002 actualizată prin:

Legea 278/2006 – pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi din 4 iulie 2006, Monitorul Oficial 601/2006 ;

Legea 107/2006 – pentru aprobarea OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii din 27 aprilie 2006, Monitorul Oficial 377/2006 ;

Art. 6

Negarea, contestarea, aprobarea sau justificarea, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului, genocidului sau a crimelor contra umanităţii ori a efectelor acestora se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă.

Detalii: https://legeaz.net/text-integral/oug-31-2001-interzicerea-organizatiilor-si-simbolurilor-cu-caracter-fascist-rasist

Așadar se pedepsește cu închisoare negarea, a ceva sau  contestarea. Nu contează ce. Important e că imi interzici când să spun da sau nu sau când și dacă pot să contest ceva.

Cu alte cuvinte, tu, ca legiuitor atentezi la conștiința mea, la libertatea mea de expresie și mă cenzurezi!

Iată ce prevede Constituția:

ARTICOLUL 29
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.

 

ARTICOLUL 30
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.

(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.

În privința Legii 217/2015, (AICI) cea care completează, într-adevăr „eficient” Ordonanța de Urgență a Guvernului 31/2002 s-a scris destul de mult în anul 2015, dar fără un rezultat concret.

În primul rând se remarcă prin introducerea în textul Legii a cuvântului „legionar” asociat termenilor de oganizații fasciste, xenofobe etc și asta în condițiile în care nu există nici o condamnare națională sau internațională a Mișcării Legionare pentru crime împotriva umanității. Nici măcar la Tribunalul internațional de la Nuremberg nu a fost incriminată Mișcarea Legionară.

Apoi promovează aceleași interdicții ca și Ordonanța de bază, extinzând cenzura și asupra cultului  personalităților istorice, legionare sau nu, condamnate de diferite regimuri din preajma celui de-al doilea război mondial, intrând sub incidența acelorași articole din Constituția României.

Un comentariu amănunțit al acestei legi puteți citi aici:

Tânărul istoric Silvian Emanuel Man comentează legea „antilegionară” pe articole. Va fi interzisă Poliția Română?

Despre actuala Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului

https://www.senat.ro/Legis/PDF/2018/18L300FG.pdf

s-a scris și se va mai scrie.

 

Istoricul Cristian Troncotă şi stareţul Hariton Negrea despre cenzura din Legea antilegionară. Scrisoarea deschisă a Mânăstiri Petru Vodă către preşedintele Klaus Iohannis

Iată şi scrisoarea Mânăstirii Petru Vodă:

Scrisoare deschisă către Preşedintele României în legătură cu OUG 31/2002 şi PL-x 193/2014

 03.07.2015

Stimate Domnule Preşedinte Klaus Iohannis,

Vă scriem în calitate de slujitori ai lui Dumnezeu – Adevărul şi de rugători pentru acest popor. Înţelegem, ca popor aflat sub ocupaţie neocomunistă, şi care şi-a pierdut prin metode „diplomatice” nu numai suveranitatea, dar şi cele mai elementare drepturi, precum dreptul de a fi stăpân pe propriul corp biologic (drept eradicat prin Ordinul M.S. nr. 1170 din 22 octombrie 2014), sau dreptul de a fi judecat pentru fapte personale, iar nu pentru situaţii generale (drept eradicat prin revizuirea OUG 31 / 2002), înţelegem cu tristeţe că e naiv şi tardiv a mai face menţiune de Drepturile Omului, Constituţie, sau alte asemenea foruri pe cale de a deveni anacronice.

Cu toate acestea, pentru ca viitorii cetăţeni ai acestor meleaguri să nu aibă impresia că ne bucurăm de aceste stări de mare tragism, le semnalăm refuzându-le. Amintim că PL-x nr. 193/2014 (votată ca în vremurile de glorie ale P.C.R. în 24 iunie 2015) prin formularea ei generalizantă, ambiguizantă şi inversatoare de realităţi, reuşeşte, dintr-o trăsătură de condei să calomnieze:

– EROII ANTICOMUNIŞTI, adică cei 2.500.000 de români care au suferit detenţie, chinuri, genocidare şi oprobriu permanent, chiar şi post-mortem, doar pentru că au refuzat să accepte sinuciderea morală, intelectuală şi fizică, şi nu pentru că ar fi săvârşit vreo crimă (de orice fel);

– CULTURA – generaţia interbelică a fost una de elită culturală, aproape integral legionară, iar reprezentanţii ei au suferit şi au fost ucişi pentru că preţuiau libertatea de gândire; prin urmare se opuneau totalitarismului ideologic, atât celui bolşevic, cât şi celui fascist, şi nu pentru că ar fi săvârşit vreo crimă ca autori ideologici, efectivi sau terţi;

– SFINŢII mărturisitori şi mucenici, adică miile de clerici şi mireni care au pătimit şi au fost ucişi pentru că credeau în Dumnezeu, iar nu pentru că ar fi săvârşit vreo crimă; sunt documentate până astăzi mai mult de 500.000 de morţi în temniţele comuniste!

– POPORUL ca întreg, deoarece nu există familie în România care să nu fi suferit cel puţin o pierdere de viaţă, de avere sau de demnitate în perioada respectivă.

Fireşte că nimeni nu apără criminalii adevăraţi, şi e bine ca societatea să fie apărată de ei prin legi prohibitive, dar PL-x nr. 193/2014 nu face diferenţa între dictatorul Adolf Hitler şi Mircea Vulcănescu sau părintele Dumitru Stăniloae!

Cu foarte puţine excepţii, toţi condamnaţii au îndurat ani grei de temniţă, torturi inimaginabile, ani la rând, moarte violentă sau prigonire pe viaţă pentru fapte precum o discuţie întâmplătoare cu vreun vecin (numită „complot la crimă împotriva ordinii de stat”) sau o farfurie de mâncare dată de pomană (numită „ajutor legionar contra-revoluţionar”) şi alte asemenea „crime”.

Dacă a-l cita pe părintele Dumitru Stăniloae va costa de la 3 luni la 3 ani de închisoare, dacă publicarea unui acatist către părintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare, atunci cum mai sunt pedepsiţi adevăraţii criminali de ieri şi de azi?

Avem înaintea ochilor Evanghelia, pe care s-a bazat toată civilizaţia europeană şi globală din ultimele milenii, istoria naţională, Codul Civil şi toată emanciparea de sub mentalitatea sclavagistă şi umilitoare a diferenţelor etnice, rasiale sau împotriva femeii. Această Evanghelie, care a fost Lumina Lumii, are mesajul profeţiilor Vechiului Testament împlinite în persoana lui Iisus Hristos. Mesajul Evangheliei este că, asemenea Mântuitorului, orice om care iubeşte pe Dumnezeu va fi răstignit, într-un fel sau altul, în spirit sau în trup, de puternicii istoriei care nu vor să accepte nici viaţa de după moarte, nici nobleţea fiinţei umane, nici existenţa lui Dumnezeu, nici Adevărul, şi că această nedreptate suferită nu rămâne nerăsplătită, nici de Dumnezeu, nici de istoria generaţiilor viitoare. Adevărul, fiindcă este chiar persoana lui Dumnezeu, oricât ar fi de hulit şi răstignit, pururi înviază şi nu poate fi ascuns de nimic. Oricât ar fi de nedreaptă o lege, Adevărul este scris în conştiinţa omenirii.

Acest proiect de lege, prin lipsa de distincţie între crime reale şi crime atribuite, aruncă din nou în temniţe şi la gropile comune victimele unui holocaust negat de revizionismul ocultant al unei realităţi istorice a cărei martor ocular sunt popoarele care au răbdat comunismul mai bine de trei generaţii. Suntem aşadar convinşi că veţi abroga Ordonanţa care în faţa întregii lumi civilizate va osândi întregul popor român şi v-ar compromite pe dumneavoastră, aşa cum i-a compromis definitiv şi pe cei ce au gândit-o, şi pe cei ce au votat-o în unanimitate.

Dacă veţi anula Ordonanţa – trimiţând-o înapoi la Parlament pentru a fi dezbătută pertinent din mai multe puncte de vedere şi debarasată de neadevărurile şi mistificările istorice şi ideologice (mai ales interpretările din cheie extremist marxistă), vă veţi demonstra cu adevărat ca om integru, onest şi just, demn să fie liderul celui mai vechi popor al Europei şi al unei ţări care de mii de ani a iubit adevărul şi libertatea spirituală a urmaşilor mai mult decât propria libertate fizică.

Mănăstirea noastră este închinată Sfinţilor români de către unul dintre aceştia şi în numele lor cerem să nu li se întineze memoria prin nici un fel de act mincinos sau partizan. Monahismul este cea mai înaltă treaptă de vieţuire creştină şi nu apără nici o ideologie, ci se ocupă exclusiv cu împlinirea Evanghelie. Monahismul nu este partizan nici unei grupări politice, ci slujeşte exclusiv Biserica şi pe credincioşi. Cerem să nu li se mai facă încă o nedreptate sutelor de mii de creştini nevinovaţi care în ultimul veac şi-au dat viaţa slăvind pe Dumnezeu.

Biserica şi în special mănăstirile au fost leagănul culturii şi civilizaţiei europene. Apărăm şi promovăm sfinţenia şi valorile poporului din interiorul Bisericii Ortodoxe, „mama poporului român”, precum s-au exprimat marele poet Mihai Eminescu şi marele istoric Nicolae Iorga.

Dumnezeu să vă lumineze şi să vă dea putere să faceţi ceea ce este în conformitate cu adevărul şi dreptatea!

Mănăstirea Petru Vodă

Confirmare de primire a scrisorii Mănăstirii Petru Vodă către Preşedintele României, Klauss Iohannis

Administraţia prezidenţială ne-a remis confirmarea de primire a scrisorii oficiale a mănăstirii noastre către Preşedintele României, Klauss Iohannis, prin care i s-a cerut trimiterea înapoi la Parlament a PL-x 193/2014 de modificare a OUG 31/2002.

Scrisoarea mănăstirii a fost semnată, în numele obştii, de părintele stareţ, Protosinghelul Hariton Negrea.

confirmare.de_.primire.administratia.prezidentiala

Ştim din Sfînta Scriptură că Dumnezeu le va răsplăti tuturor ce vor sta de partea Adevărului şi Îl vor mărturisi după putinţă (Matthei 10:32).

Observaţii: 

Ca de obicei, pr. Hariton Negrea e confuz în declaraţii. Mai clar şi mai concis a fost istoricul Cristian Troncotă.

În ce priveşte scrisoarea… Chiar dacă exprimă adevărul, nu ştiu dacă tonul folosit e chiar potrivit.

„Înţelegem, ca popor aflat sub ocupaţie neocomunistă, şi care şi-a pierdut prin metode „diplomatice” nu numai suveranitatea, dar şi cele mai elementare drepturi, precum dreptul de a fi stăpân pe propriul corp biologic…”

Adică ei zic cam aşa: Noi ştim ca voi politicienii sunteţi niste nemernici trădători de ţară, dar poate domnule preşedinte, abrogaţi sau nu promulgaţi legea asta.

Poate trebuia folosit alt ton… Nu cred ca stareţul însuşi a alcătuit scrisoarea. Dar e bine totuşi că se mişcă ceva.