Ciobanii, crescătorii de animale și diferite asociații de fermieri protestează în București. Din nou ciocniri cu jandarmii

Mai multe asociaţii ale crescătorilor de animale protestează miercuri, între orele 11.00 şi 13.45 în Parcul Izvor, după care vor porni în marş până în Piaţa Victoriei, unde au autorizaţie pentru pichet până la ora 18.00. Crescătorii de animale sunt nemultumiţi de întârzierea plăţii subvenţiilor, dar şi de tergiversarea unor proiecte legislative.

Fermierii PROTESTEAZĂ la Palatul Parlamentului
Foto: România TV

UPDATE 11:30 Zeci de fermieri protesteaza la aceasta ora în parcul Izvor din Capitala. O parte dintre manifestanti au forţat cordonul de jandarmi pentru a ajunge pe carosabil si ulterior in Parlament.

In jurul manifestantilor si pe trotuarele din zona, precum si la intrarile de la Parlament se afla o impresionanta desfasurare a fortelor de ordine, existand si scutieri.

Mai multe autocare cu fermieri au ajuns în Parcul Izvor.

UPDATE 11:00 Fermierii se îmbrâncesc cu jandarmii şi aruncă lapte în stradă.

Ne-au adus în sapă de lemn. Este mai bine cu Ceauşescu„, spun fermierii.

La protest şi-au anunţat participarea Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, Oierii de Munte şi Asociaţia Crescătorilor de Porci din România.

Câteva mii de crescători de animale sunt aşteptaţi miercuri în Capitală. Printre revendicările lor se numără acordarea subvenţiilor agricole, dar şi rezolvarea unor probleme legislative.

Brigada Rutieră a Capitalei a anunţat că mitingul are loc între orele 11.00 – 13.45, în alveola de lângă Parc Izvor, fiind urmat de marş  pe traseul: Parc Izvor – Pod Haşdeu – str. Pârvan – str. Berzei – str. Buzeşti – Piaţa Victoriei.

Între orele 14.45 – 18.00, mitingul continuă în Piaţa Victoriei, în perimetrul între şos. Kiseleff – bd. Aviatorilor – Parcul Kiseleff – Calea Victoriei – bd. Iancu de Hunedoara.

În intervalul orar 13.00- 18.00, pentru mitingul de protest din  Piaţa Victoriei, traficul în zonă urmează să fie restricţionat astfel: începând cu ora 13:00 se va restricţiona traficul rutier pe şos. Kiseleff între str. Ion Mincu şi Piaţa Victoriei; circulaţia în Piaţa Victoriei va fi resistematizată  prin asigurarea traficului rutier pe două benzi de circulaţie pe sens în faţa clădirii Guvernului între bd. Aviatorilor şi Calea Victoriei, respectiv bd. Lascăr Catargiu; sensul de circulaţie din Piaţa Victoriei, relaţia str. Buzeşti – bd. Nicolae Titulescu către Calea Victoriei, respectiv către bd. Lascăr Catargiu, restricţia se va menţine până la finalizarea activităţii; pe str. Paris traficul va fi redirecţionat doar către bd. Aviatorilor; pe breteaua bd. Iancu de Hunedoara traficul va fi redirecţionat doar către bd. Aviatorilor.

Sursa: romaniatv.net 

Revendicările fermierilor: 

Producătorii agricoli au renunţat la protestul programat la 1 martie şi l-au amînat pentru ziua de mîine, 23 martie. Fermierii care doresc să participe la protest sînt rugaţi să sune la organizatorul deplasării spre capitală, ing. Andrei Csatlos, tel. 0723-857225. Plecarea se face deseară, din Baia Mare, cu un autocar sau cu un microbus, după numărul celor care se înscriu.

Dr. Claudiu Frânc (foto), preşedintele Federaţiei APA Transilvania, ne spune că revendicările fermierilor au rămas cam aceleaşi. Ei cer:

  • modificarea Ordinului 619/2016, cu prorogarea termenului de transformare a asociaţiilor în cooperative sau grupuri de producători, pînă la modificarea Legii 566 (se află în Parlament de anul trecut); corelarea definiţiei de „fermier activ” cu legislaţia europeană în vigoare, în sensul recunoaşterii asociaţiilor înfiinţate în baza O.G. 26/2000, ca fermieri activi;
  • reintroducerea în Ordinul 619 a art. 79-81, cu privire la atestarea statutului de crescător de către asociaţiile reprezentative;
  • modificarea graficului de implementare a modulelor de plăţi pentru plata ANTZ bovine şi ovine, concomitent cu modulele de plată pentru vegetal şi plata imediată a acestuia, în luna martie 2016;
  • suspendarea prevederilor Legii nr. 17 din 2014, legea vînzării pămînturilor către străini;
  • modificarea legislaţiei pe sectorul lapte, privind etichetarea produselor de lapte şi a condiţiilor care se impun în comerţul cu lapte;
  • eliminarea taxei pe ambalaje;
  • amînarea de la plata impozitelor datorate de către fermieri, fără penalităţi de întîrziere, pînă la plata integrală a subvenţiilor;
  • eliminarea plăţii contribuţiei CAS pentru fermierii plătitori de impozit pe normă de venit şi calcularea impozitului datorat către CAS la nivelul normei de venit, nu la salariul minim pe economie;
  • elaborarea unei scheme de plată din pachetul mediu şi climă pentru fermierii din zonele defavorizate şi montane, care exploatează suprafeţele agricole deţinute în proprietate cu animalele proprii;
  • eliminarea interdicţiei de accesare a pachetului 6 pajişti de agricultură ecologică, în zonele de agromediu; dimensionarea financiară a pachetului 6 la 302 euro/ha;
  • condiţiile de eligibilitate pentru sprijinul cuplat în zootehnie pentru bovine şi ovine să nu fie stabilite la data depunerii cerereii;
  • dublarea sumei ANTZ pentru deţinătorii de ovine între 50 şi 150 de capete; transhumanţa să fie susţinută financiar, ca în UE;
  • desecretizarea cererii unice de plată depusă la APIA, pentru a putea fi vizualizată de fiecare fermier şi a evita fraudele;
  • acordarea minimisului la sectorul ovine să se facă pentru tineretul femel de înlocuire matcă;
  • eliminarea controalelor pe SMR în perioadele de fătări la ovine şi acţiunile de control şi inspecţie să se facă în comun de către APIA, ANSVSA şi ANZ.

Sursa: graiul.ro

Reclame

Lupta vlahilor din Moravia pentru păstrarea identității și pentru credința ortodoxă

Moravii din munţii de lângă Vsetin îşi spun valahi şi sunt un neam deosebit de războinic…Ei refuză să acepte legile Habsburgilor şi timp de trei ani încheiaţi şi-au apărat libertatea cu săbiile”.
 
Locuitorii din Vsetin şi din împrejurimi continuă să reziste cu armele şi nu pot fi convinşi în niciun fel să renunţe la credinţa lor ortodoxă”. 
Locuitorii din Valassko sunt valahi care sunt infractori primejdioşi” 
Valahii sunt turbaţii de care nu putem să scăpăm”. 

Valahii din Moravia: românii uitaţi ai istoriei noastre

Problematica comunităţilor străvechi româneşti din Cehia şi Slovacia este, sau ar trebui să fie, una arzătoare pentru autorităţile de la Bucureşti şi nu numai pentru ele, ci şi pentru noi, românii de rând, care nu ştim mai nimic despre existenţa acestor oameni. Românii, sau mai bine zis, valahii din regiunea Moraviei reprezintă cu siguranţă cele mai misterioase comunităţi de români din afara graniţelor ţării. Până şi de gorali (românii din Carpaţi Poloniei) s-a scris şi s-a vorbit mai mult. Probabil din aceste motive, şi nu numai, românii din Moravia au fost astăzi aproape complet slavizaţi. Limba lor din prezent mai conţine doar câteva cuvinte neaoş româneşti. Cu toate acestea, tradiţiile şi mai ales conştiinţa lor etnică au rămas neatinse de depărtarea de ţară. Probabil, pe viitor, ei vor renaşte naţional şi cultural. Iar de acest lucru suntem respnsabili noi, cu toţii!

Scoborâtori din dacii liberi sau transhumanţi din Ardeal?
Toate sursele istorice indică faptul că aceste comunităţi româneşti din nordul Carpaţilor, astăzi complet izolate geografic şi administrativ de România, au origini străvechi, fiind la fel ca românii din ţară, originari din dacii liberi. Un argument în plus referitor la vechimea lor în regiunea Moraviei de azi, este faptul că cehii i-au găsit deja acolo, când sosiseră să se stabilească.
Chiar ei, cehii, au denumit regiunea în care trăiau românii Valassko, pentru a marca astfel componenţa etnică a celor care au ocupat din timpuri imemoriale partea de nord-est a Moraviei. Valaska era şi numele temutului baltag purtat tot timpul asupra lor de aprigii păstori români, care nu se codeau să-l folosească atunci când situaţia o cerea.
Desen de epocă, din anul 178z care reprezintă un cioban valah din Brumov, Moravia.    Sursa foto: WikipediaDesen de epocă, din anul 178z care reprezintă un cioban valah din Brumov, Moravia.
Referitor la istoria valahilor din Cehia, istoricii şi cercetătorii sunt împărţiţi în două tabere. Prima dintre ele, susţine că aceşti oameni sunt descendenţi direcţi din daci, având ca argument faptul că în timpul regelui Burebista, statul unitar dac se întindea în partea sa de vest până în Elveţia de astăzi, deci cu mult dincolo de ţinuturile Moraviei. Ceilalţi istorici cred că vlahii moravi au fost la originile lor păstori români din Ardeal care din cauza faptului că erau oprimaţi de unguri, au migrat între secolele 14-17 dinspre Ardeal spre Moravia, alegând în cele din urmă să se stabilească acolo.
Conform studiilor realizate de istoricii cehi şi slovaci, păstorii români stabiliţi în Moravia proveneau din provinciile istorice româneşti ale Transilvaniei, Maramureşului, Crişanei şi chiar din Banat.
O trupă folclorică din Valahia Moravă.    Sursa foto: ShutterstockO trupă folclorică din Valahia Moravă.
Oricare le-ar fi originea, vlahii moravi au fost dintotdeauna neamuri de păstori, ciobănitul şi creşterea animalelor fiind în mod tradiţional ocupaţia lor de bază. Din nefericire, fiind obligaţi de istorie şi condiţiile geografice să trăiască înconjuraţi de o mare de slavi, vlahii moravi şi-au pierdut treptat graiul românesc iniţial, din care au mai păstrat câteva cuvinte. De fapt, aceşti oameni vorbest o limbă distinctă, un dialect bizar, de neînţeles, cuprins din cuvinte cehe, slovace şi arhaisme româneşti.
Din fericire, românitatea lor a fost salvată şi prezervată exemplar în cultura, ethosul, foclorul, cântecele şi costumele lor, precum şi în  „arta” ciobănitului, ocupaţie la care nici cehii, nici slovacii nu se pricep atât de bine precum ei.
Ciobanii războinici care au speriat dinastia de Habsburg şi Muzeul Vlahilor din Roznov
Între cuvintele româneşti păstrate integral în dialectul vlahilor moravi, se remacă termeni precum baci, brânză, jintiţă, putină, ciomag, şiţă, zgardă, colaci. Prima lor menţionare istorică datează din anul 976, când cronicarul bizantin Ioannis Skilitzes menţionează în scrierile sale un schimb de populaţie între Bizanţ şi regatul Moraviei. În urma schimbului de populaţie amintit, mai multe familii de păstori vlahi din Valea Timocului şi alte regiuni sud dunărene care aveau relaţii tensionate cu regimul instituit de basileul bizantin Vasile al II-lea Bulgaroctonul, au ales să plece în Moravia. Acolo, talentul lor de păstori pricepuţi le-a asigurat deopotrivă prosperitatea materială, şi aprecierea regilor moravi.
O altă perioadă de migraţie şi stabilire a păstorilor români în Moravia a fost aceea în care rege al Ungariei era Sigismund de Luxemburg. Conform istoricului Ştefan Meteş care a publicat în anul 1977 lucrarea „Emigrări româneşti din secolele XII-XX”, ultima mare migrare medievală a românilor în Moravia a avut loc în perioada tulbure şi presărată de războaie şi invazii, în care guvernator al Transilvaniei era Iancu de Hunedoara.
Regiunea Valassko din Moravia.    Sursa foto: ShutterstockRegiunea Valassko din Moravia.
În Evul Mediu şi în perioada renascentistă, valahii moravi au trăit ca oameni liberi şi prosperi, care datorită dârzeniei lor aveau numeroase obligaţii militare. Încă din perioada medievală, valahii moravi au dus o viaţă culturală şi politică separată de cea a grupurilor etnice cu care se învecinau.
Conform documentelor vremii, vlahii de aici trăiau de asemenea după regulile impuse de faimosul Drept Cutumiar Valah sau Jus Valachorum, denumit şi Lex Anitqua Valachorum.
Cronicarul Jan Amos Comenius relatează în anul 1620 despre:
Moravii din munţii de lângă Vsetin îşi spun valahi şi sunt un neam deosebit de războinic…Ei refuză să acepte legile Habsburgilor şi timp de trei ani încheiaţi şi-au apărat libertatea cu săbiile”.
Mai târziu, în anul 1624, acelaşi cronicar nota că:
Locuitorii din Vsetin şi din împrejurimi continuă să reziste cu armele şi nu pot fi convinşi în niciun fel să renunţe la credinţa lor ortodoxă”.
Sat al valahilor din Moravia.    Sat al valahilor din Moravia.
Însă în secolele următoare, doar o parte a valahilor moravi a continuat să-şi păstreze credinţa ortodoxă, majoritatea convertindu-se la protestantism. Din aceste motive, Biserica Catolică şi regii Habsburgi au trecut la represalii:
Locuitorii din Valassko sunt valahi care sunt infractori primejdioşi”, scriau cronicile vremii, în timp ce în arhivele oraşului Zlin din anul 1621 stă scris că : „Valahii sunt turbaţii de care nu putem să scăpăm”.
În acelaş an, Albrecht von Wallenstein, comandantul militar din aprtea regimului Habsburgilor al regiunii Vsetin se plângea de valahii care nu mai vroiau să lupte sub comanda sa, iar un alt comisar al Habsburgilor scria că „Valahii sunt din firea lor înclinaţi să fraternizeze cu duşmanii”.
În faţa Habsburgilor, păstorii războinici valahii au opus o rezistenţă dârză. Ciobanii români au efectuat numeroase raiduri de pedepsire şi răzbunare faţă de autorităţi.
Valahii moravi au mers până într-atât încât au jefuit şi incendiat oraşele Malenovice, Zlin şi Valasske Mezinci.
Disperat, Wallenstein se plângea împăratului că valahii luptă organizaţi în cete şi în primii ani de război, aceşti ciobani luptători ieşeau mereu victorioşi în luptele cu trupele imperiale.
Procesiune a valahilor moravi îmbrăcaţi în costumele lor tradiţionale.    Sursa foto: ShutterstockProcesiune a valahilor moravi îmbrăcaţi în costumele lor tradiţionale.
Datorită vitejiei lor, alături de valahi au venit şi protestanţii unguri, astle că ân anul 1621 toată Moravia de la est de râul Morava era controlată de valahi. Însă după înfrângerea ungurilor şi valahilor de către Habsburgi în urma bătăliei de la Olomuc. Valahii nu s-au supus niciodată cu adevărat, chiar dacă autorităţile austriece au recurs inclusiv la execuţii publice pentru a-i înspăimânta.
Astfel că trupele de ciobani români au intrat într-o alianţă neobişnuită alături de ungurii care se aliaseră cu turcii, şi au atacat Vsetin-ul şi ajungând până aproape de Brno. Cu toate acestea, valahii nu au continuat lupta alături de unguri, deoarece păstrau încă o duşmănie ancestrală contra turcilor. După pacea semnată în anul 1624 între unguri şi Habsburgi , cei din urmă s-au folosit de această oportunitate şi i-au atacat pe valahi lângă Vsetin.
Doar că dârzenia şi furia ciobanilor războinici a fost fără margine, cronicile notând cu uimire că aceste clanuri de păstori luptători au măcelărit armatele Habsburgilor şi au capturat oraşul Lukov după care s-au aliat cu trupele daneze şi împreună, într-o premieră istorică absolută şi neaşteptată, ciobanii noştrii şi armatele regatului Danemarcei au capturat oraşul Hranice în anul 1626. Contra-atacul lui Wallenstein i-a forţat să se retragă în munţii lor, iar ultima răscoală a valahilor moravi a avut loc în anul 1640, când păstorii au profitat de invazia suedezilor în Moravia. Alianţa dintre suedezi şi valahi a fost una de succes până în momentul în care suedezii s-au retras în anul 1643 pentru a se concentra pe luptele lor cu danezii.
Din nefericire, în anul 1644 o campanie masivă a Habsburgilor contra vlahilor a dus la o victorie completă a autorităţilor austriece. Represaliile au fost deosebit de crude culminând cu incendierea satelor vlahe, dezarmarea populaţiei, distrugerea recoltelor mşi confiscarea animalelor domestice, în timp ce aproximativ 20% din totalul populaţiei masculine a fost ucisă în lupte sau executată.
Şopron tradiţional dintr-o casă valahă din Moravia.    Sursa foto: ShutterstockŞopron tradiţional dintr-o casă valahă din Moravia.
Valahii care au fugit au fost urmăriţi de trupele imperiale şi ucişi pe loc. Istoricii susţin că în timpul acelei adevărate campanii de exterminare, circa o treime din populaţia vlahilor moravi a fost ucisă. Vlahilor rămaşi în viaţă le-a fost impus să jure credinţă Habsburgilor şi să se convertească la catolicism, în caz contrar fiind condamnaţi la moarte. Cel puţin aşa dictează Conscriptio Valassko din 16 februarie 1644. În urma acelei campanii de exterminare, fraţii noştri vlahi din Moravia nu şi-au mai revenit niciodată. Din acel moment, vlahii şi-au pierdut progresiv limba şi credinţa, supravieţuind doar etnic, folcloric şi cultural.
Din fericire, în prezent, vlahii din Cehia şi Slovacia se bucură de toate drepturile care se cuvin unei asemenea minorităţi etnice care a contribuit în timp la civilizaţia şi cultura Carpaţilor de nord-vest. În Cehia, spre exemplu, autorităţile sunt mândre de moştenirea culturală, istorică şi spirituală pe care au adus-o valahii în Tatra. Drept dovadă, acolo, în oraşul Roznov (avem un oraş cu nume similar şi în Romania) există un mare Muzeu al Culturii şi Civilizaţiei Valahe, care găzduieşte numeroase colecţii şi piese unice din patrimoniul acestor români, prea puţin cunoscuţi în România.
Sursa: descopera.ro 
Citiți și:

Ciobanii protestează în fața Parlamentului împotriva Legii care limitează numărul de câini ce însoțesc turmele. Au fost incidente între jandarmi și ciobani

Iată că ciobanii nu se lasă:

 

Actualizare ora 18:00 CIobanii au încheiat, marți seara, protestul din fața Palatului Parlamentului, după semnarea unui protocol între Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, Ministerele Agriculturii și Mediului și Federația Agrostar, protocol care parafează modificarea unor articole din Legea Vânătorii, anunță Agerpres.

Protocolul are două puncte, primul făcând referire la modificarea prin Ordonanță de Urgență a celor două articole controversate din Legea Vânătorii, respectiv cele referitoare la pășunat și la numărul de câini pe care crescătorii de animale îl pot folosi pentru protejarea stânii.

Punctul doi prevede constituirea unui grup de lucru, în perioada următoare, format din cele patru părți semnatare, care va modifica toate prevederile legale în vigoare cu incidență asupra bunei desfășurări în sectorul agricol.

Actualizare ora 14:35 Mii de crescători de oi protestează la Palatul Parlamentului, unde, la un moment dat, o parte din aceștia au forțat poarta și au reușit să intre în curte. Protestul a început pașnic, dar în scurt timp spiritele s-au încins. Ciobanii au forțat cordonul de jandarmi și au ieșit din perimetrul care le era rezervat, apoi au sarit gardul și au intrat în curtea Senatului.
De asemenea, protestatarii au avut ciocniri cu jandarmii, care au încercat să îi oprească să pătrundă în curtea Parlamentului. Potrivit Mediafax, în busculada creată un jandarm a folosit un spray lacrimogen. Potrivit purtătorului de cuvânt al Jandarmeriei, Georgian Eneche, jandarmul a folosit sprayul pentru a se apăra, fiindu-i rupt un deget în busculada creată. În urma incidentului, jandarmul a fost dus la spital.
Mii de crescători de oi, din toată țara, protestează, marți, în fața Parlamentului, împotriva modificărilor la Legea vânătorii, promulgate recent de președintele Klaus Iohannis, care prevede limitarea numărului de câini pe care ciobanii au voie să-i crească la stână.
Ciobanii s-au strâns în Parcul Izvor, în fața Palatului Parlamentului, începând cu ora 9.00. Ei au venit îmbrăcați în cojoace tradiționale și au adus cu ei clopote, talăngi și bastioane de oierit.
Potrivit protestatarilor, ei se împotrivesc noilor reglementări intrate în vigoare în Legea vânătorii și a fondului cinegetic, care interzice înființarea, întreținerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecției faunei de interes cinegetic și limitează numărul de câini pe care crescătorul de animale îl poate deține.
Aceștia cer abrogarea noilor norme.
Protestul a fost organizat de mai multe asociații de crescători de animale din România, în special de către Agrostar și Asociația crescătorilor și exportatorilor de bovine, ovine, porcine din România.
Conform amendamentelor adoptate, ciobanii vor putea deține la șes un singur câine de pază la stână,e, turmele de la deal pot avea doi câini, iar cele aflate la munte pot fi păzite de cel mult trei câini.
Cine încalcă reglementările riscă amenzi de până la 1.500 de lei. Crescătorii de oi sunt revoltați și spun că nu pot păzi 600 de ovine cu doar trei câini, așa cum cred aleșii, pentru că orice adăpost al unei turme are patru colțuri cel puțin.
Sursa: activenews.ro 
Reprezentanții ciobanilor au declarat că vor dormi în fața Parlamentului până obțin ce vor. Ministrul agriculturii le promite că legea va fi suspendată printr-o Ordonanță de Urgență.