Prea Sfinţitul Longhin şi dragostea lui pentru semeni

MihailJar3

Omul lui Dumnezeu, părintele Longhin, prin jertfa sa, încununată de iubirea de semeni, ne cheamă la rugăciune pentru salvarea fraţilor ortodocşi de pretutindeni.
Se mişcă lumea din temelii, sângele curge şiroaie în mereu alte margini de pământ, hidra ucigătoare de suflet omenesc s-a abătut pustiitor peste ortodoxie.
În Ucraina, tot mai multe familii au dat jertfa supremă. Taţi, soţi şi fii s-au întors acasă în sicrie. Mamele, fiicele, soţiile celor plecaţi în veşnicie au pe obraz şi-n suflet săpate brazdele suferinţelor fără de margini. Nu ştiu ce să mai facă, încotro s-o apuce. Unul din locurile de scăpare este şi Bănceniul, mânăstirea unde sunt primiţi cu nesfârşită iubire şi înţelegere.

WP_20150811_001
Aşa, aici, pe lângă cei peste 400 de copii, părintele Longhin a luat sub aripa lui ocrotitoare multe familii refugiate din toată zona Doneţk. Sunt primite şi familii nevoiaşe, mame părăsite, femei cu probleme grave în viaţa lor. „Casa pelerinului‟, unde poposeau rugătorii în descoperirea minunilor lui Dumnezeu, s-a transformat, în vremurile de bejanie pe care le trăim, în căminul a zeci de copii, victime ale conflictului din Ucraina.

WP_20150811_13_06_00_Pro
Toţi beneficiază de cele mai bune condiţii, dar mai ales de sfinţenia locului şi de iubirea jertfelnică a părintelui Longhin. Au venit să li se citească rugăciuni la racla cu sfinte moaşte (şi multe sfinte moaşte veghează la Bănceni!), au venit cu speranţa că vor primi alinarea la atâtea probleme ce au căzut pe capul lor.

WP_20150811_13_05_46_Pro
Ce ai face tu, mamă, din orice colţ al lumii, dacă ai fi nevoită să îţi trimiţi copilul la luptă? Şi să vezi cum soţul, sprjinul tău din lumea aceasta, se-ntoarce acasă în sicriu? Cum este, Doamne, să trăieşti cu inima cât un purice? Să fii mamă şi soţie de refugiat? La cine să te gândeşti mai întâi? WP_20150811_13_16_19_Pro
Pentru astfel de oameni, părintele Longhin n-a pregetat să se transforme în jertfă vie, pentru ca omul aflat sub vremuri să nu uite să ţină aprinsă în suflet candela iubirii către Dumnezeu. Părintele Longhin le-a readus oamenilor în suflet speranţa.

De ce atâta durere în lume, Doamne, de ce? De ce nu mai au ochii lacrimi să plângă, de ce? De ce pustiirea asta, Doamne, de ce?
Să avem curajul să privim în adâncurile sufletului nostru şi să nu-l facem răspunzător pe Dumnezeu de faptele noastre pline de păcat. Să eliberăm, mamelor, pe copiii noştri, aruncaţi în întuneric cu bună ştiinţă, de grozăvia avorturilor făcute. Să nu mai judecăm pe fraţii noştri şi să învăţăm să spunem din suflet: „Iartă-mă, Doamne!‟

WP_20150811_16_34_49_ProWP_20150811_16_34_00_Pro

Copiii aduc jertfă lui Dumnezeu sufletul lor nevinovat. Dima şi Ivan, Colea, Saşa, Anton, Heruvima, Serafima, Nicolai, Karina, dar câţi alţii, nu realizează încă grozăvia evenimentelor care le-au schimbat viaţa… Ochii lor mai sunt în stare să zâmbească din toată inima…

„Dacă dragoste nu e, nimic nu e‟, de aceea suspinul nostru să fie marea rugăciune înălţată spre Dumnezeu. WP_20150811_13_20_34_ProDe aceea, părintele Longhin primeşte la Bănceni pe tot omul credincios din orice colţ de lume, fie el rus, ucrainean, român sau altceva.

De aceea, Bănceniul a devenit reduta lui Dumnezeu, greu încercată şi ea, căci este luată cu asalt din toate părţile de puterile întunecate ale lui Satan. De aceea, părintele Longhin ne roagă să ne rugăm pentru dânsul.
Pentru mine, semnatara acestor rânduri, maica Lavrentia (pelerină din România) a fost purtătoarea de cuvânt a sfinţeniei de la Bănceni şi a rugăciunii părintelui Longhin.

Livia-Dorina

Reclame

„SÂNGE ROMÂNESC PE FRONTUL DE EST” – documentar „În Premieră”

Documentar despre drama românilor, ce au avut ghinionul să devină cetăţeni ucrainieni şi să fie nevoiţi să se implice într-un război care nu este al lor.

Autorităţile ucrainiene le pregătesc dosare penale şi pedepse cu închisoarea românilor din Regiunea Cernăuţi care refuză ordinele de mobilizare pentru a lupta pe frontul din estul Ucrainei

Tensiunile se amplifică din nou pentru românii care trăiesc în nordul Ucrainei după ce Guvernul de la Kiev a dat undă verde pentru mobilizarea bărbaţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani, dar şi a femeilor care au între 25 şi 50 de ani.
Potrivit portalului de ştiri http://www.BucPres.eu, ordinele de mobilizare au început deja să sosească în fiecare localitate din regiunea Cernăuţi, iar satele au rămas aproape pustii după ce mulţi bărbaţi au dispărut. Unii s-au refugiat în ţările europene, inclusiv România, alţii sunt plecaţi la muncă în Federaţia Rusă, Crimeea sau în alte regiuni ale Ucrainei.
O parte dintre cei vizaţi de ordinul de mobilizare se află şi în judeţul Suceava, având avantajul că deţin dublă cetăţenie, atât română, cât şi ucraineană. Aceasta este o altă problemă pe care autorităţile de la Kiev încearcă s-o lămurească. Mai exact, ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klymkin, a declarat recent că guvernul intenţionează să aplice sancţiuni împotriva cetăţenilor care au două sau mai multe paşapoarte ale altor ţări. Potrivit lui Klymkin, în viitorul apropiat va fi introdus controlul vamal comun, ceea ce va face imposibile cazurile în care la vama ucraineană cetăţenii prezintă un paşaport, iar la cea din statele europene un alt paşaport.
În cazul românilor, dar şi al celorlalţi cetăţeni ucraineni care refuză mobilizarea se aplică sancţiuni. Săptămânalul „Libertatea Cuvântului” a relatat că în regiunea Cernăuţi au fost intentate 22 de dosare penale împotriva persoanelor care au refuzat mobilizarea.
Primul adjunct al procurorului regiunii Cernăuţi, Oleksandr Ivaniuk, a explicat şi motivele pentru care s-a ajuns la aceste dosare penale: „În conformitate cu articolul 338 al Codului Penal <Refuzul de la mobilizare>, în regiunea noastră au fost iniţiate 22 de proceduri penale. În instanţa de judecată au fost direcţionate 10 dosare, restul se află în stadiu de anchetă preliminară. Unii dintre suspecţi sunt daţi în urmărire generală. Articolul 338 presupune pedepse cu închisoarea între 3 şi 5 ani”.

Cei chemaţi la arme anul trecut ar putea rămâne în serviciul militar
Pe de altă parte, comisarul regional, Vitali Ciurai, a anunţat că demobilizarea militarilor va începe în luna martie.
„Demobilizarea militarilor care au fost chemaţi sub arme în 2014 se va desfăşura în perioada 18 martie-1 aprilie. În primul rând, vor fi sloboziţi la vatră cei care au fost mobilizaţi în primul val”, a specificat Vitali Ciurai.
Acesta a mai spus că militarilor demobilizaţi li se va propune să semneze un contract şi să rămână în serviciu, pentru că sunt instruiţi şi au experienţa necesară acumulată pe câmpul de luptă.
Este greu de crezut că vor fi multe persoane care vor accepta această cerere, mai ales că românii din zona Cernăuţi consideră că nu trebuie să moară într-un război care nu este al lor. Elocventă în acest sens este o scrisoare a unei mame din raionul Herţa, regiunea Cernăuţi.
„Sunt mamă a trei feciori. Mă doare sufletul pentru copiii mei și ai țării. Situația din Ucraina este destul de complicată. Ideea mobilizării tinerilor noștri, în anul 2014, dar și în acest an, a creat un haos total și neliniște în satele noastre. Anul trecut, oamenii s-au revoltat nu pentru că nu sunt patrioți ai țării în care trăiesc, ci pentru că nu au fost suficient de informați. Mă întreb și eu, astăzi, alături de alte mii de persoane, de ce oare Ucraina a renunțat la încorporarea tinerilor în armata ucraineană? Este firesc ca acei tineri care sunt sănătoși și în forță să facă armata. Dacă unitățile militare din Ucraina ar fi fost pline, țara dispunea de forța necesară și de militari pregătiți, fără a trezi panica aceasta și neliniștea în societate. Locuiesc la frontiera ucraineano-română. Am rude în România. Îmi doresc din tot sufletul ca în anul 2015 să fie deschis punctul de trecere a frontierei Diakivți-Racovăț, închis în anul 2008. Aș vrea să-mi pot vizita rudele din patria istorică. Mama mea are 86 de ani și ar vrea ca la vârsta ei înaintată să mai aibă o dată șansa să aprindă o lumânare la mormintele fraților înmormântați în cimitirul din Racovăț, județul Botoșani. Am și eu emoții pentru ceea ce se întâmplă în țară. Doresc din tot sufletul să fie pace, să nu mai moară oameni nevinovați în estul Ucrainei”, este mesajul transmis de Viorica Aluchi din satul Probotești.

Anul trecut au fost blocate drumurile de teama mobilizării
Teama de a merge la războiul din estul Ucrainei, din regiunile Doneţk şi Lugansk, a provocat în vara anului trecut un adevărat val de proteste. Timp de mai multe zile, sute de oameni, mulţi dintre ei etnici români din Ucraina, au ieşit în stradă şi au blocat mai multe drumuri importante, izolând practic oraşul Cernăuţi, într-o încercare disperată de a determina autorităţile de la Kiev să anuleze aceste ordine de mobilizare.
Concesiile nu au apărut, iar după zile întregi de discuţii şi negocieri, oamenii au fost convinşi să deblocheze drumul european 86, care face legătura între Cernăuţi şi Suceava.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla acum, când tactica populaţiei s-a schimbat faţă de 2014, în loc de proteste stradale trecându-se la boicotul faţă de mobilizarea care a intrat în vigoare de pe 20 ianuarie 2015.
Cei care vor ajunge în armată vor fi trimişi să lupte împotriva separatiştilor pro-ruşi într-un război al cărui final nu se întrevede. De la începutul confruntărilor armate, numărul morţilor a ajuns deja la aproximativ 5.000, o parte dintre victime fiind şi din rândul românilor care locuiesc în nordul Bucovinei.

Sursa: monitorulsv.ro

Atenţie! „Guvernul de la Kiev a dat undă verde pentru mobilizarea bărbaţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani, dar şi a femeilor care au între 25 şi 50 de ani.

Deci şi a femeilor! Vor cumva ereticii şi evreii de la conducerea Ucrainei să golească Regiunea Cernăuţi de români? Autorităţile române vor avea ceva de spus sau vor tăcea cu laşitate ca de atâtea ori până acum?

De asemenea, şi în sudul Basarabiei (care aparţine tot Ucrainei), autorităţile ucrainiene întâmpină probleme la recuratare oamenilor. Un sat unde ruşii şi găgăuzii sunt majoritari, Limanske (Limanskoe) s-a revoltat şi au fost luaţi prizonieri sub ameninţarea armelor reprezentanţii armatei veniţi în regiune. Aceştia au fost eliberaţi după ce au fost dezarmaţi, iar ordinele de încorporare au fost arse în faţa lor. Mai multe aici: http://fortruss.blogspot.ro/2015/02/bessarabian-rebels-take-ukrainian.html

11 soldaţi de origine română, din Regiunea Cernăuţi au murit în estul Ucrainei, în luptele cu separatiştii ruşi. Autorităţile de la Bucureşti tac complice

Cernăuţi – monumentul eroilor români

11 soldați ucraineni de origină română din regiunea Cernăuți au decedat în luptele cu separatiștii pro-ruși din Donbass, estul Ucrainei. Cernăuți este capitala istorică a Bucovinei de nord răpită de Ucraina, ca stat moștenitor al URSS, în 1940.

Autoritățile de la Kiev trimit în prima linie soldați ucraineni în termen de origine română din Cernăuți ca să lupte cu separatiștii pro-ruși din Donețk și Lughansk. Românii, care își satisfac stagiul militar obligatoriu, sunt trimiși în prima linie să lupte împotriva forțelor de auto-apărare ruse, pentru ca să fie protejați etnicii ucraineni înrolați în armată.

Minoritatea română din Bucovina de nord este nemulțumită de politica militară a Kievului, care trimite la moarte tineri români să lupte împotriva rușilor pentru o cauză care nu e lor, ci doar în interesul Ucrainei.

Deși informate de asociațiile românești din Ucraina, autoritățile de la București tac complice, ca să nu supere conducerea de la Kiev aliată cu SUA.

Zilele trecute au sosit 11 coșciuge cu tineri militari ucraineni de origină română în regiunea Cernăuți, care au fost date familiilor spre înmormântare. Tensiunea și disperarea românilor minoritari din Ucraina e la cote ridicate, fără să fie sprijiniți de România și ignorați de presa din țara mamă.

NapocaNews