MODUS OPERANDI al islamului – Bruxelles, capitala islamului european

MODUS OPERANDI islam

               Extrase din:  

    „The historical roots and contemporary threat…”

        de Dr. Peter Hammond (autorul deţine un doctorat în teologie)

 

MODUS OPERANDI islam

 

> Islamul nu este o religie sau un cult. În forma sa, este un stil de viaţă  complet.

 

> Islamul are componente religioase, juridice, politice, economice, sociale şi militare. Componenta religioasă serveşte pentru a le masca pe toate celelalte.

 

> Islamizarea  demarează atunci când o ţară are suficient de mulţi musulmani încât aceştia încep să pretindă concesii de natură  religioasă.

 

> Când societăţile  deschise la diversitatea culturală, la corectitudinea politică şi la toleranţă consimt la cererile de natură religioasă ale comunităţii musulmane, celelalte  componente se înfiltrează treptat.

 

> Iată cum funcţionează:

 Atâta timp cât populaţia musulmană rămâne  în jurul valorii de 2% sau mai puţin, indiferent de ţară, aceasta va fi percepută de către alţi cetăţeni ca fiind o minoritate paşnică, şi nu ca o ameninţare. Acesta este cazul în prezent în:

 

> Australia: musulmani 2,25%

> Spania: musulmani 2,3%

> Statele Unite ale Americii: musulmani 2%

> Italia: musulmani 2,6%

> Între 2% şi 5%, conversia din cadrul celorlalte minorităţi etnice şi din grupurile marginalizate începe prin recrutarea de deţinuţi în închisori şi de tineret din zona marginalizată a  bandelor de stradă. Acesta este cazul în:

 

> Germania: musulmani 5%

> Canada: musulmani 3%

> Danemarca: musulmani 4,1%

> Norvegia: musulmani 3%

> Marea Britanie: musulmani 4,6%

 

> Când ajung la 5%, musulmanii au deja o influenţă excesivă în raport cu procentul lor în populaţie. Ei vor  începe să facă presiuni pentru introducerea de produse alimentare „Halal”  (curate, conform standardelor islamice), asigurând  angajarea musulmanilor în prepararea lor. Vor spori  presiunea asupra lanţurilor de desfacere / comercializare a alimentelor, astfel încât acestea să introducă asemenea produse în vânzările lor, ameninţându-i  cu represalii până la faliment dacă nu se conformează cererilor lor. Asta se întâmplă în:

 

> Olanda: musulmani 5,5%

> Suedia: musulmani 4,9%

> Elveţia: musulmani 5,7%

> Olanda: musulmani 5,5%

> Trinidad / Tobago: musulmani 7%

 

> Ajunşi în acest stadiu, musulmanii se vor înfiltra treptat în toate sferele de influenţă şi vor acţiona pentru ca Guvernele să le permită să se guverneze ei înşişi (în interiorul  unor enclave de tip „ghetou”) în conformitate cu legislaţia sharia (legea islamică), scopul final al islamiştilor fiind instaurarea sharia în toate ţările din lume.

 

> Când numărul musulmanilor se apropie de 10% din populaţie, se amplifică nerespectarea legilor mergând până la provocări deschise, pledând pentru condiţii de viaţă conforme cu cultura şi credinţele lor. La Paris, vedem cu regularitate incendieri de automobile în enclavele musulmane. Orice acţiune percepută ca anti-musulmană are ca rezultat revolte şi ameninţări ale mulţimilor, ca în Amsterdam, unde s-au opus violent la benzile de  desene animate cu Mohamed şi filmele despre Islam. La momentul când scriem aceste rânduri, 12 persoane au fost tocmai ucise în Charlie Hebdo Paris… Astfel de tensiuni apar zilnic, în special în enclavele musulmane din:

 

> China: musulmani 10% – (în China este o situația mai specială din cauza comunismului – notă admin.)

> Franţa: musulmani 9,6%

> Guyana: musulmani 7%

> Israel: musulmani 16% – (în Israel este o altă situație mai specială, căci sionismul evreisc ține sub asuprire populația islamică – notă admin)

> Filipine: musulmani 10%

> Thailanda: musulmani 10%

 

> Când ajung la 20% din populaţie, ţările receptoare se confruntă cu focare de violenţă declanşate chiar pentru probleme minore, formarea miliţiilor jihadiste, crime, incendierea  de biserici creştine şi de sinagogi evreieşti, ca în:

 

> India: musulmani 20%

> Kenya: musulmani 33%

> Rusia: musulmani 19%

 

> La 40%, naţiunile gazdă vor experimenta masacre sporadice, atacuri teroriste repetate şi de gherilă militare, incendieri de biserici creştine şi de sinagogi evreieşti fără răgaz, cum se întâmplă în prezent în:

 

> Ciad: musulmani 50%

> Etiopia: musulmani 50%

 

> De la 60%, naţiunile vor asista la persecuţia neîngrădită a cetăţenilor nemusulmani (necredincioşi) aparţinând tuturor religiilor  (inclusiv musulmani care nu se conformează ideologiei  fundamentaliste), purificarea etnică, utilizarea legii sharia ca o armă de represiune şi aplicarea „Jizya” (taxă asupra necredincioşilor), astfel ca în:

 

> Albania: musulmani 79,9%

> Bosnia: musulmani 60%

> Malaezia: musulmani 60,4%

> Qatar: musulmani 77,5%

> Dincolo de 80%, întimidarea este permanentă, opresiunea şi jihadul violente şi agresive, epurarea etnică este etatizată mergând până la genocid. Fundamentaliştii persecută sau elimină toţi necredincioşii (neconvertiţii) căci ţările pe care le ocupă trebuie să devină 100% musulmane, ca în:

 

> Bangladesh: musulmani 90,4%

> Egipt: musulmani 95%

> Indonezia: musulmani 88%

> Iran: musulmani 99%

> Irak: musulmani 97%

> Iordania: musulmani 94%

> Liban: 99% musulmani

> Maroc: musulmani 99%

> Pakistan: musulmani 96,3%

> Palestina: musulmani 98%

> Sudan: musulmani 97%

> Siria: musulmani 90%

> Turcia: musulmani 99,8%

 

Când scopul final este atins şi populaţia a devenit 100% musulmană, s-ar putea presupune că asta va conduce la „Dar es Salaam”, Casa Islamică a Păcii. Toţi locuitorii sunt musulmani, madrasele sunt singurele şcoli, iar Coranul este singurul cuvânt admis, aşa ca în:

Afganistan: musulmani 100%

Arabia Saudită: musulmani 100%

Somalia: musulmani 100%

Yemen: musulmani 100%

Din păcate, niciodată nu va fi pace, pentru că în aceste ţări, 100% musulmane, cei mai radicali vor exercita un control total, vor deţine puterea absolută şi îşi vor satisface setea insaţiabilă de sânge ucigându-i pe coreligionarii lor care sunt mai puţin radicali decât ei…..

Este foarte important să înţelegem că, în unele ţări, cu populaţii musulmane mult sub 100%, cum ar fi Franţa, oamenii care trăiesc în aceste enclave (ghetouri) sunt 100% musulmani; această populaţie trăieşte în conformitate cu legislaţia Sharia. Poliţia naţională franceză nu intră în interiorul acestor enclave. Acolo nu există nici jurisdicţie de stat, nici şcoli, nici facilităţi religioase nemusulmane. Copiii frecventează madrasa (şcoli religioase islamice), învaţă doar Coranul. Simplul fapt de a avea contacte cu necredincioşii este pasibil de pedeapsa cu moartea. În consecinţă, în unele locuri din aceste ţări, Imamii musulmani şi extremiştii exercită mai multă putere decât autorităţile alese ale statului şi forţele de poliţie…

Astăzi, cei peste 2 miliarde de musulmani constituie 28% din populaţia lumii. În acelaşi timp, rata natalităţii la musulmani depăşeşte cu mult rata natalităţii la creştini, hinduşi, budişti, evrei şi alţi credincioşi sau necredincioşi. În acest fel, musulmanii vor depăşi 50% din populaţia lumii până la sfârşitul secolului.

–––––––––––––––––––––––––––––-

Vă rugăm să transmiteţi aceste informaţii tuturor acelora dintre apropiaţii dvs. care sunt pe bună dreptate îngrijoraţi de viitorul sumbru care stă în faţa noilor generaţii, dacă nu vom avea curajul şi forţa morală să blocăm acest curent religios malefic pentru umanitate. Este şi lupta voastră!

„Înainte de vârsta de nouă ani am învăţat canonul care guvernează viaţa arabă: eu împotriva fratelui meu, eu şi fratele meu împotriva tatălui meu, familia mea contra verilor clanului, clanul contra tribului, tribul contra întregii lumi şi noi toţi contra necredincioşilor”.

Leon Uris, „The Haj” (citat din roman)

„Un mediator este cineva care hrăneşte un crocodil, sperând că va fi ultimul care urmează să fie mâncat.”  Winston Churchill

„Singura condiţie pentru triumful răului este pasivitatea oamenilor de bine.”   Edmund Burke

Bruxellistan, capitala Eurabiei

19 martie 2016 · de bogdancalehari

Statul Islamic are capitala și cartierul general la Raqaa, în Siria. Și școlarii știu acum lucrul acesta. Cu excepția celor din serviciile secrete europene, puțini știu însă că Statul Islamic are un cartier general și în Europa, la Bruxelles, în cartierul Molenbeek, la nici doi kilometri de sediul Uniunii Europene. De aici au plecat cei 8 teroriști, care au ucis pe 13 noiembrie, la Paris, 132 de oameni și aici s-a refugiat vestitul Salah Abdeslam – singurul  terorist care a scăpat.

De altfel, imediat dupa Bataclan, Sindicatul Polițiștilor Francezi (SPF) a pus degetul pe rană, cerând  ca Molenbeek să fie plasat sub tutelă europeană, deoarece este, spunea comunicatul, “cartierul general al Statului Islamic în Uniunea Europeană.” Constare corectă, dar propunerea nu constituia decât un paliativ, dacă nu era pusă sub supraveghere și Belgia – țară care a furnizat, raportat la numărul populației, cel mai mare număr de jihadiști, Statului Islamic și Europei. Însă a pune Belgia sub monitorizarea UE, în scopul eradicării terorismului islamic, este același lucru cu a pune o gașcă de nebuni, for tutelar la un ospiciu.

Pentru că Belgia nu a făcut altceva de-a lungul timpului, decât să aplice cu consecvență politica UE în materie de imigrație musulmană, multiculturalism și comunitarism etnic și religios. Imigrația masivă și necontrolată a fost promovată și încurajată de sus, de la nivel guvernamental, Belgia cunoscând în ultimii 15 de ani un adevărat șoc imigrațional, social și cultural, peste 1 milion de musulmani intrând într-o țară cu 10 milioane de locuitori. Așa se explică de ce, la ora actuală, aproape jumătate din populația Bruxelles-ului este formată din musulmani. Regruparea familiilor (circa 50% din imigrație), căsătoriile false, legalizarea clandestinilor, dobândirea cetățeniei pe baza unei simple dovezi de reședință, generozitatea sistemului de ajutoare sociale (sute de jihadiști au continuat să beneficieze de ele, în timp ce ucideau în solda Statului Islamic, în Siria și Irak !), au transformat cartierele Molenbeek, Forest, Schaerbeek, Jette, Ixeles, Saint Josse și Saint Gilles în teritorii ale Islamului, care seamănă azi mai mult cu Kandahar sau Mogadiscio, decât cu niște localități europene.

Adevărate laboratoare, în care politica de ingineria socială promovată de socialiștii și ecologistii belgieni și-a definit utopia și și-a proclamat falimentul. Ani de zile, politicienii, presa și intelectualitatea belgiană au cultivat mitul “traiului împreună” și al “diversității multiculturale”, Bruxelles-ul și casbah-urile sale fiind evocate ca exemple de urmat, cu toate că puținele voci raționale vorbeau despre “Mollahbeek” și calificau Bruxelles-ul drept un Waterloo al politicii de stânga.

Molenbeek – Saint- Jean l-a avut primar, timp de 20 de ani, pe socialistul Philippe Moureaux, timp în care și-a pierdut nu numai numele incorect politic, “Saint Jean”, ci și pe toți locuitorii de origine belgiană. A devenit astfel o “no go zone”, un pământ al islamului, populat în totalitate de magrebieni și turci – noul “proletariat” și electorat al lui Philippe Moreaux și al Partidului Socialist. Vestit pentru inițierea și susținerea legii “contra rasismului și xenofobiei” (1981), lege adoptată în perioada când era ministru al Justiției și reformelor instituționale, odată ajuns primar, Philippe Moreaux a finanțat asociațiile musulmane și constructia de moschei (50 numai în Molenbeek), a pus la dispoziția școlilor coranice (madrassa) locațiile publice și a promovat pe listele electorale ale socialiștilor atât predicatori ai islamului salafist, cât și oamenii de încredere ai traficanților de droguri. Mohamed Abdeslam, fratele mai mare al lui Salah Abdeslam, s-a numărat printre membri cabinetului său. Urmându-i exemplul, Partidul Socialist își editează azi manifestele electorale în urdu, arabă și turca, iar la nivelul Bruxelles-ului peste jumătate din candidații săi sunt musulmani. În 2010, Moureaux a divorțat, iar în 2011, la 72 de ani, s-a căsătorit cu marocana Latifa Benaicha (35 de ani), o colaboratoare a ministrului bruxellez, Charles Picque.

Așa a adevenit Molenbeek, dintr-o zonă urbană model, un cartier în intregime musulman, un fief al islamului radical și o placă turnantă a traficului de droguri. Un Afganistan in miniatură. Sub conducerea socialiștilor și a ecologiștilor, celelalte cartiere i-au urmat exemplul, în aplauzele unanime ale establishmentului politic și indiferența abulică a belgienilor. Totul s-a întâmplat, repet, la câțiva pași de sediul Uniunii Europene, într-o țară ce a trimis-o în Parlamentul european pe Mahinur Ozdemir, nu numai prima deputată europeană cu hijab, ci și o mare suporteră a dictatorului islamist, Recep Erdogan. O țară al cărui ministru de interne a tratat plecarea jihadiștilor belgieni în Siria și Irak dintr-un unghi umanitar, prezentându-i drept victime ale societății, când ei erau doar niște teroriști periculoși, și care a facilitat reîntoarcerea din Siria a unui jihadist, pentru ca soția acestuia “să poată naște în condiții bune”! O țară ca un ospiciu.

În aceste condiții, era normal ca Bruxelles-ul – dopat fiind cu un drog letal, obținut prin sinteza dintre negarea realității și multiculturalism – să “sărbătorească”, în genunchi, reîntoarcerea de la jihadul din Franța a fiului său iubit, Salah Abdeslam. Zile întregi metroul nu a circulat, iar creșele, grădinițele, școlile și universitățile au rămas închise. La fel și marile centre comerciale, sălile de sport, piscinele, sălile de cinema, teatrele și muzeele. Întâi s-a anulat meciul de fotbal cu Spania, după aia etapa de campionat, iar când s-au anulat sărbătorile Crăciunului si ale Anului Nou, bruxelezii, care au stat mult timp închiși în case, s-au gândit că se vor revanșa postind de Ramadan. S-au înregistrat pierderi economice imposibil de calculat. Bruxelles-ul a fost umilit, dar era fericit: Islamul dobândise o mare victorie. De aia nu s-a înregistrat nici cel mai mic semn de mânie sau de revoltă, iar sentimentul de indignare a lipsit cu desăvârșire. Chiar și atunci când Salah Abdeslam a scăpat, iar, de urmărirea poliției, pentru ca aceasta nu are voie să facă percheziții în timpul nopții; nici chiar atunci când este vorba de terorism!

Marți după amiază, în casbah-ul Forest din Bruxelles, o operațiune mixtă a polițistilor belgieni și francezi a fost întampinată de gloanțele teroriștilor islamiști. Era a o suta operațiune de acest fel, din ultimele 4 luni. Patru politiști au fost răniți ușor, iar islamistul algerian Mohamed Belkaid – aflat ilegal pe teritoriul Belgiei, dar condamnat pentru furt în 2014 – a fost ucis de un lunetist. Alți doi teroriști au scăpat! S-au găsit arme, muniție și un steag al Statului Islamic lângă cadavrul lui Mohamed Belkaid. Primul ministru, Charles Michel, a cerut miercuri belgienilor, deși nu era nevoie, “să-si pastreze calmul și sângele rece”.

Vineri, după 126 de zile de urmărire, Salah Abdeslam a fost prins, după un puternic schimb de focuri, într-un apartament dintr-un imobil situat chiar în mijlocul Molenbeek-ului – cartier în care a crescut și a locuit. La aflarea veștii capturării eroului local, tineri musulmani, toți locuitori ai cartierului și adepți ai Statului Islamic, au atacat cu pietre forțele de poliție!

În condițiile în care Comisia Europeană, Angela Merkel, lideri europeni marcanți, precum și oligarhia media și patronală sprijină necondiționat invazia imigrațională, considerând-o o șansă pentru Europa, deși aceasta a intrat sub tutela Islamului, mulți europeni își manifestă ingrijorarea, neștiind ce le rezervă viitorul. Pentru cei curioși și nelămuriți, un singur sfat: cine vrea să cunoască viitorul Europei, nu are decât să se uite atent la prezentul Bruxelles-ului.

Sursa: bogdancalehari.wordpress.com

Reclame

Bogdan Diaconu: „Ne-am săturat de Europa necreștină, birocratică, corporatistă și, mai nou, și musulmană”

Deputatul, demisionar din PSD, Bogdan Diaconu, cel care și-a făcut propriul partid (Partidul România Unită), critică dur pretențiile și atitudinea Uniunii Europene.

Ne-am săturat de Europa

inchide

Autor: Bogadan Diaconu, Președintele Partidului România Unită

Ne-am săturat să ne tot bage Europa pe gât ba imigranți musulmani, de care nu e în stare nici ea să se păzească, ba legi tâmpe pe care dacă le aplici ai șansa să dai faliment. Mai nou, Europa ne bagă pe gât și Guvernul, din care trebuie să facă parte atât marionetele Comisiei Europene, cât și foștii angajați ai FMI.

Ne-am săturat să ne spună Europa ce să mâncăm și cât, cu riscul ca premierul desemnat prin grija aceleiași Europe să ne pună pe masă organisme modificate genetic, așa cum a încercat și atunci când era ministru al Agriculturii. Pentru Europa, mâncarea țăranilor noștri nu e bună, nici laptele muls cu mâna, nici agricultura simplă și curată. Nu,  totul trebuie să fie făcut de mașini și de firme străine, e mai bine să ne hrănim cu compuși chimici, cu mâncare industrializată și să ne dăm toți banii la supermarketuri ca să îmbogățim multinaționalele în timp ce țăranii ne mor de foame!

Ne-am săturat să ne învețe Europa care sunt drepturile infractorilor, minorităților, homosexualilor, pedofililor, musulmanilor, în timp ce noi, românii, nu mai avem decât dreptul să murim în tăcere.

Ne-am săturat de Europa multiculturală care a dus la atentate și la pierderea identității națiunilor, a rădăcinilor creștine și a normalității familiei. Ne-am săturat de Uniunea Europeană care a devenit Uniunea Asiatică, Africană și Musulmană.

Ne-am săturat de comisarii de la Bruxelles pe care nu-i alege nimeni, pe care nu-i iubește nimeni, care nu reprezintă pe nimeni și care fac doar jocurile lobbiștilor reprezentând industrii de miliarde de euro. Și care, mai nou, ne impun și nouă un prim-ministru după chipul și asemănarea lor. România a mai trecut prin experiența comisarilor sovietici. Acum, comisarii europeni le-au luat locul și dau directive la fel de aberante și de anti-naționale ca și cei dintâi.

Ne-am săturat de fariseismul Europei care vorbește de drepturi egale și de piață deschisă pentru toți în timp ce românii au devenit chiriași în propria lor țară, dați afară de pe pământurile lor, jefuiți de resursele lor ca în cel mai negru Ev Mediu.

Ne-am săturat să fim iobagii Europei, să stăm cu mâna întinsă de parcă Europa ne-ar fi dat vreodată ceva fără să ne ia însutit în schimb și înainte, și după.

Ne-am săturat de Europa necreștină, birocratică, corporatistă și, mai nou, și musulmană pentru că nu știu ce calcule aberante și-au făcut Merkel și susținătorii ei de la Bruxelles că musulmanii vor întineri populația și vor aduce mai mult profit pentru că vor lucra mai ieftin. Deocamdată, musulmanii radicali răresc populația, făcând astfel ce știu ei mai bine, și aduc profit doar pompelor funebre. Dar nimeni din Europa nu-și asumă responsabilitatea pentru a fi permis ca așa ceva să se întâmple!

Ne-am săturat de pretențiile și sclifoselile Europei, de fițele ei de damă scumpă dată cu parfum peste mizeriile pe care ni le impune cu titlul de civilizație. Ne-am săturat de Europa și de superioritatea ei colonială, de aerele comisarilor, de sfaturile lor prin care ne învață cum să ne supunem mai bine și cum să le aducem mai mult profit. Ne vrem România înapoi! 

Sursa: stiripesurse.ro

SOV: „Va fi război”, dar politicienii români sunt „o turmă de oi” care nu realizează importanţa strategică a României

Încă o dată sunt de acord cu afirmaţiile lui Sorin Ovidiu Vântu (SOV). Iată un alt articol de-al lui:

Capitolul 8 – Navigand printre imperii

Motto:
– Cum? Cand lumea mi-e deschisa, a privi gandesti ca pot
Ca intreg Aliotmanul sa se-mpiedice de-un ciot?

Dincolo de iesirile linistitoare ale oficialilor romani, va fi razboi! Criza uriasa, atat economica, cat si politica, pe care o traverseaza civilizatia apuseana a facut ca acest lucru sa fie inevitabil. Pentru declansarea lui era nevoie de definirea unui dusman, de un motiv de razboi si de crearea conditiilor ca deflagratia sa se produca din vina inamicului. Tinta a devenit evidenta la reuniunea NATO de la Bucuresti din anul 2008, cand puterile occidentale au anuntat ca se vor extinde inspre Rusia, prin anexarea Ucrainei si a Georgiei. Am folosit in mod deliberat termenul „anexare”, pentru ca asta s-a intamplat practic si dupa caderea blocului comunist. Evenimentele au inceput sa se desfasoare destul de spectaculos dupa aceasta reuniune.

„Primavara Araba” inlatura conducatorii puternici ai acestor state, transforma o zona stabila, condusa autoritar, intr-o zona macinata de conflicte interne si condusa de niste marionete manuite de cei de la Casa Alba. In acest mod, unul dintre cele mai importante obiective, petrolul, atat de necesar intr-un razboi, a fost atins.

Al doilea obiectiv era asigurarea transportului catre locurile de procesare si depozitare cele mai apropiate de Rusia – Marea Neagra. Aici, Georgia si Romania se calificau perfect. Georgia, chiar in coasta Rusiei, Romania, tot in coasta acesteia, dar si cu o infrastructura pregatita pentru procesarea si stocarea unei cantitati apreciabile de carburant.

Rusii s-au miscat insa rapid, intrand peste georgieni si stabilind acolo doua capete de pod. Apoi, au invadat Crimeea, anexandu-si teritoriul printr-un referendum local. Pare o exprimare contradictorie la prima vedere, dar ea cuprinde o realitate de netagaduit. Cam la fel si-a anexat si Germania Estul ex-comunist.

Revenind, batalia pentru Marea Neagra este departe de a se fi incheiat. Amplasarea scutului de la Deveselu, precum si mobilizarea de nave suplimentare rusesti in flota din Crimeea ne arata clar acest lucru. Daca lucrurile s-ar fi oprit aici, atunci, capul lor de pereti, totul ar fi ramas inghetat, la nivelul a ceea ce a mai fost si pana acum 25 de ani – un razboi rece dintre Occidentul din care facem si noi parte acum si o Rusie mica si mai artagoasa. Nu ar mai fi fost vorba de un razboi adevarat cu tot cortegiul lui de nenorociri si de necunoscute.

In miscarile celor doi colosi, remarcam faptul ca rusii erau mai bine pregatiti din punct de vedere strategic. In timp ce fortele NATO se aduna timid si in numar mic, rusii riposteaza (ce-i drept, cu ceva intarziere) in zona araba, sprijinind masiv Statul Islamic, si ataca estul Ucrainei. Nu doar bogatia acestei zone este extrem de atractiva, ci si legatura pe uscat cu peninsula Crimeea.

In timpul asta, blocul occidental impune sanctiuni Rusiei, sanctiuni peste sanctiuni, si incearca sa negocieze o pace fragila cu Putin. Este inutil, sansa pacii s-a spulberat inca din 2008 si, ca o ironie a sortii, asta s-a petrecut la Bucuresti. Acum nu mai are nicio importanta cine a inceput. Cele doua tabere stau fata-n fata si cu degetul pe tragaci.

Hotaratoare pentru soarta Romaniei este decizia finala a Germaniei, prinsa ca intr-un cleste de sistemul financiar american si gazele rusesti. Cu o moneda din ce in ce mai volatila, Germaniei ii este greu sa se aseze hotarat intr-o tabara sau alta. Apartenenta la NATO ii reteaza orice posibilitate de a se declara neutra. Nevoia de gaze nu ii permite sa se certe cu rusii. Daca Germania va ramane in barca NATO, atunci teatrul de operatiuni va deveni Romania. Dupa cum se vede, Putin va incerca sa faca o realitate din visul de secole al Rusiei, iesirea la Marea Mediterana. Serbia si Ungaria vor constitui capete de pod pentru armatele rusesti care urmeaza sa traverseze Romania. Prin Serbia se va ocupa Croatia, prin Ungaria se va pune o presiune uriasa pe Occident.

Importanta cailor de aprovizionare a armatelor nu trebuie sa mai fie explicata, toata lumea o cunoaste, cu exceptia politicienilor vostri. Acestia nu realizeaza cat de importanta este azi Romania – ambele tabere au nevoie ca de aer de pozitia strategica, de resursele, de infrastructura energetica pe care aceasta o are. In loc sa fructifice masiv aceste atuuri, intreaga clasa politica se comporta ca o turma de oi terorizata atat de lupi, cat si de „cainii de paza ai democratiei”, adica de DNA, dar si de presa.

Cine negociaza cu cele doua blocuri astazi? Dupa cum se vede, nimeni! Toti latra pe toate canalele media ca apartenenta la blocul NATO ii face pe rusi sa tremure de frica, neindraznind nici macar sa respire in apropierea frontierelor noastre de teama sa nu ii bata americanii la popou. Asta-i tot ce-i duce capul. In realitate, generatia voastra va duce pe umeri toate ororile acestui razboi, fie de o parte, fie de cealalta.

Sa ne intelegem! Nu sunt doar anti-american, ci si anti-rus. Nu-mi plac imperiile. Au o cruzime animalica, dar este evident ca trebuie sa convietuim cu ele si sa ne aliem cu acela care ne ofera si noua ceva. Nu este cinism, dar nu suntem intr-un film cu personaje pozitive, astfel incat sa ne fie jena in a adopta o pozitie mercantila. Afirmatiile facute in dese randuri de Basescu, conform carora suntem o tara mica si nesemnificativa in jocul marilor puteri, atesta calitatea de mare cretin a acestui specimen. Suntem mai importanti decat ne putem imagina pentru ambele imperii. Este momentul sa negociem mult mai profitabil pentru noi cu asa-zisii nostri aliati.

Astazi, Uniunea Europeana este slaba. Se vede de la o posta ca a fost luata prin surprindere de rusi, ca nu are raspuns la ofensiva acestora. In vreme ce Putin merge ceas pe un scenariu pus la punct in ani de zile, ceilalti improvizeaza. Este momentul sa cerem ce ni se cuvine. Eu ma aliez cu altii, nu din dragoste, ci din interes. Unde este interesul tarii noastre acum? Asta ar fi trebuit sa fie principala preocupare a oricarui politician, nu DNA-ul sau presa. Iata un alt motiv care cere imperios ca acest sistem politic sa fie schimbat.

Politicienii nu trebuie sa mai fie tributari, din punct de vedere financiar, unora si altora. Sa nu mai tremure in fiecare zi de frica SRI-ului, DNA-ului sau al presei, ci sa negocieze de pe pozitii de forta pentru interesele voastre prezente si viitoare. Astazi, nu se mai negociaza cu fabricile, uzinele sau resursele naturale ale tarii, astazi se negociaza cu vietile voastre. Multi dintre voi veti fi carne de tun, veti fi tocati de gloante si sfartecati de schijele obuzelor absolut pe degeaba. Ati devenit vasalii unor seniori care nu dau nici doi bani pe voi. S-a ajuns aici din cauza vulnerabilitatilor sistemului politic actual. De frica sa nu fie bagati la puscarie v-au livrat gratis, fara niciun castig pentru voi, pentru neamurile voastre sau pentru tara voastra. Culmea ironiei este ca, dupa ce Occidentul si-a facut treaba cu ei, tot la puscarie au ajuns.

Cate argumente va mai trebuie pana sa intelegeti ca aveti nevoie de un barbat de stat care sa aiba autoritatea, curajul si prerogativele necesare pentru a bate cu pumnul in masa cand vine vorba de interesele voastre si ale tarii noastre?

Sursa: sov.ro

Pare mai uman, Vântu, când vorbeşte despre interesul naţional…

Aşadar e din ce în ce mai posibil ca să se împlinească profeţia părintelui Arsenie Boca, cum că “Într-o noapte, către ziuă, ne vor ocupa trei țări: Ungaria, Bulgaria și Rusia…”

Profeţia continuă însă: „Și pe cei ce ne vor ocupa va veni ploaie de foc”

Iată alte câteva profeţii:

Să ne rugăm pentru un conducător bun al României!

Ce face occidentul cu bisericile rămase goale

Preiau articolul:

Ce fac occidentalii cu bisericile care rămân fără enoriaşi

În vreme ce în România s-au construit câteva mii de biserici ortodoxe după Revoluţie, în Europa Occidentală mii de biserici catolice şi protestante sunt închise din lipsă de enoriaşi. Nu pot fi dărâmate. Multe sunt monumente istorice. Se încearcă însă schimbarea utilităţii lor. Multe biserici sunt transformate în librării sau săli de concerte. Dar şi în magazine sau baruri.

În Europa numărul celor care se declară atei sau agnostici este în creştere, iar  Europa Occidentală a ajuns să aibă o problemă a lăcaşelor de cult fără enoriaşi.

Potrivit The Wall Street Journal, citat de digi24.ro, în Germania s-au desfiinţat în ultimul deceniu peste 500 de biserici catolice. În Danemarca, 200 şi-au închis porţile. Biserica Anglicană renunţă la 20 de biserici pe an în Marea Britanie. Iar în Olanda, peste 1.000 de biserici catolice, două treimi din totalul lor, şi 700 de biserici protestante ar urma să fie desfiinţate în următorul deceniu.

Bisericile nu îşi pierd statutul de proprietăţi imobiliare valoroase pentru organizaţiile religioase care le deţin, fiind transformate în centre culturale, săli de concerte şi spectacole, librării, magazine sau baruri. Liderii religioşi spun că bisericile desfiinţate nu mai pot fi considerate locuri sfânte aşa că pot fi transformate în orice altceva. Marile culte preferă să vândă lăcaşele de cult.

Comentariu admin:

Consecinţa lipsei Duhului dă „roade”. Occidentul renunţă să mai creadă în pseudo-bisericile rupte de la Adevăr.

Păi să le cumpere românii şi să se slujească în ele adevăratului Dumnezeu. Dar… nu ne numărăm printre neamurile cele mai bogate…

Părintele Iustin: Europa nu mai e creştină, Europa nu mai e decât o cârpă lepădată, de la Moscova înspre Occident

Dragii mei, veacul nostru a fost tulburat de trei mari curente, trei mari curente care au semnat sentinţa distrugerii Ortodoxiei:

– a fost hitlerismul cel sălbatic;

– au fost apoi cei din Răsărit – Armata Roşie;

– şi cei care au căutat mereu să distrugă, nu [avut] alt plan decît să-L scoată pe Hristos din sufletele şi din inimile oamenilor;

O dovadă puternică este că la acest Canal, de care se vorbeşte atît de mult în aceste locuri civilizate [oamenii] nu ştiau unde merg, unde-i Poarta Albă. Ei bine, la Poarta Albă se mergea cu o căruţă, cu un cal, cu doi boi şi veneau să treacă aici la muncă. Pentru că orice ţăran, din orice loc al ţării, era ameninţat că dacă nu îndeplineşte norma, “la Canal, băiete, cu tine”. Canalul a fost motivul puternic de consumare, de distrugere a energiei spirituale.

Sigur că aici la început a fost un plan, chipurile, să facă o legătură: Marea Neagră – Canalul – Bucureşti. Au vrut să rupă legătura de gurile Dunării. Pentru că ruşii nu vedeau bine o stăpînire străină – afară de ei – în planul lor de “salvare a Creştinismului”. Dar nu era nimic sfînt, drept şi corect sub forma aceasta falsă de “salvatori ai Creştinismului”, ci [doar scopul lor] să se întindă pînă la Constantinopol.

Ei bine, energiile spirituale din sînul neamului nostru, oamenii care au văzut cu multă vreme înainte că intrarea ruşilor în România înseamnă rusificarea Europei. Şi iată că la ora aceasta putem spune cu adevărat că Europa nu mai este creştină, Europa nu mai e decît o cîrpă lepădată, de la Moscova înspre Occident.

N-a reuşit să cucerească hitlerismul această poartă a Creştinismului, pentru că nu i-a ajutat Dumnezeu. Au intrat în lumea aceasta a lor cu “Nihil sine Deo” – era pe cartuşele şi pe toate hainele lor: “Nimic fără Dumnezeu”. Dar ei nu aveau nici în clin, nici în mînecă cu Dumnezeu. Erau atei şi ei. Erau şi ei, dar doreau un lucru important: să ne împingă pe noi peste Rusia, peste Nistru, iar ei să vină şi să se întindă în locurile noastre. Ăsta era scopul lor de altădată.

Dar toate lucrurile acestea, dragii mei, martirii, mărturisitorii, n-au fost numai atunci; sînt şi acum! Mamele noastre, preoţii noştri care stau de strajă, mănăstirile noastre în slujbă şi în rugăciuni permanente pentru buna stare a neamului creştinesc, sînt altă gardă. Este mama care naşte pruncul şi îl îngrijeşte ore şi zile întregi ca să-l facă om, dar nu orice om, ci să-l facă om după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Că toate conceptele acestea [moderne] îşi pun în cap că ele pot să croiască “omul nou”. Omul nou nu se face cu creionul, nu se face la masa de lucru. Omul nou se face din conştiinţă, iar conştiinţa e sămînţa lui Dumnezeu în om, după care şi martirii aceştia ai noştri au avut sămînţa cea creştinească. Mama care osteneşte, savantul, omul de literatură, şi pînă la aviator, care străbate zăvoarele aceastea ale cerului, au toţi rostul lor de martiri, de oameni care au contribuit la viaţa şi civilizaţia noastră creştină.

Şi toate aceste lucruri îmi umplu sufletul de admiraţie, pentru că Înalt Prea Sfinţitul Teodosie a dat această ocazie, să ne întîlnim aici, să stăm cu picioarele pe mustul martirilor. Acolo-i o comoară din cer!
Să aprindem şi noi o lumînare de la ei, să ducem mai departe lumina lui Hristos şi o închei cu rugăciunea: Hristos a înviat!

Cuvînt a fost rostit de Părintele Justin Pârvu la punerea temeliei Mănăstirii Sfinţilor Români de la Poarta Albă (jud. Constanţa), 17 Iunie 2012

Sursa: http://manastirea.petru-voda.ro/

Panslavistul Aleksandr Dughin: „Trebuie să cucerim şi să anexăm Europa”

“Trebuie sa cucerim si sa anexam Europa. E o evidenta ca in Europa suntem sprijiniti de o a cincea coloana pro-rusa.”  Alexandr Dughin. 

Acum vreo 45 de ani Moscova prefera pletosii;

acum, i-a inventat pe cheliosi.

Ceea ce a incercat sa faca in anii 68′ cu miscarile hippy, Moscova incearca in prezent, si cu partidele “nationaliste” din Europa. Daca in trecut propaganda ruseasca exporta un internationalism viu colorat cu sex si floricele astazi a schimbat tactica si a dat-o pe “nationalism”, “ortodoxie” si “familie”, si atunci, ca si acum, cele doua manifestari slujind de fapt interesele Rusiei.

Alexandr Dughin şi extremistul ungur Vona Gabor

In 68′ se desfasura razboiul impotriva Vietnamului comunist, cei viu colorati militand pentru dezarmarea SUA, acum are loc razboiul ce tinde sa devina foarte fierbinte din Ucraina, cei de data acesta in negru imbracati, urland impotriva UE si SUA, forte plasate artificial prin propaganda, intr-o falsa antiteza morala cu Moscova. In Ungaria de exemplu, “lucrarea” este chiar pe fata, atat Orban cat si voma principala din Jobbik fiind consiliati direct de catre Alexandr Dughin, ideologul Kremlinului.

Toti, dar absolut toti liderii formatiunilor “nationaliste” din Europa, vorbesc admirativ de Putin si in esenta folosesc acelasi limbaj moscovit, cartile fiind etalate si cu ocazia reuniunii lideriilor Miscarii Eurasiatice care a avut loc in 31 mai, la Viena, gazda evenimentului fiind oligarhul rus Konstantin Malofeev. Pe cine au gazduit de fapt rusii ? Pe mai toti reprezentantii “nationalismului” european, proaspat intrat, culmea coincidentei, tocmai acum cand Rusia avea mai mare nevoie, in Parlamentul European, pentru a fi acolo o “a cincea coloana pro-rusa”. Acest tip de nationalism nu este asadar unul organic, specific tarilor respective, ci unul creat artificial in laboratoarele KGB, menit sa apere interesele Puterii de la Rasarit. Culmea este ca, daca prin absurd planurile de anexare “pasnica” a Europei de catre Rusia ar reusi, pun pariu ca primii care vor intra “pasnic” in puscariile Noii Uniuni Sovietice, sau se vor imbolnavi brusc de leucemie, vor fi tocmai acesti “nationalisti”, carora imi vine sa le spun, “Iarta-i Doamne ca nu stiu ce fac”.

0906_Dugin

de Mihai Tirnoveanu

Sursa: http://www.buciumul.ro/?p=14240

 A se citi despre întâlnirea de la Viena a naţionaliştilor europeni şi ruşi din 31 mai: http://www.dcnews.ro/na-ionali-tii-europeni-i-ru-i-intalnire-de-taina-la-viena-ce-vor-sa-faca-cu-europa_445450.html

Să ne hotărâm: ori ne rugăm mai tare ori ieşim cu zecile de mii pe străzi sa îi alungăm de la putere pe conducătorii idioti şi trădători ori ambele; altfel rămânem fără ţară

Vânzarea pământului alături de deşcentralizare, reorganizare, cedarea resurselor solului şi subsolului, încurajarea (prin inacţiune) a tendinţelor separatiste ale unor minorităţi, slaba dotare a decimatei armate naţionale alături de multe altele sunt tot atâtea motive să credem că statul român este într-un avansat proces de dezintegrare.  

Şi cum de la 1 ianuarie urma să se dea liber la vânzarea pământurilor, dar Traian Băsescu a retrimis legea care reglementa tranzacţiile funciare în Parlament, s-a creat un vid legislativ, se pare ca de cel puţin o lună, în care străinii pot cumpara ce vor şi cum vor în România. Iată: 

Ministrul Maria Grapini a declarat, într-o conferinţă de presă la Arad, că în acest moment străinii pot cumpăra fără restricţii terenuri în România, pentru că nu există în vigoare condiţii suplimentare, după ce legea care le dădea românilor drept de preempţiune a fost respinsă de preşedintele Traian Băsescu, transmite corespondentul Mediafax.

„De la 1 ianuarie 2014 au expirat cei şapte ani în care în România nu puteau fi cumpărate terenuri decât de persoane juridice, nu şi de persoane fizice din alte ţări. Acum când vorbim, orice cetăţean, din orice ţară, dacă vine şi identifică un teren şi se înţelege cu proprietarul, îl poate cumpăra fără niciun alt aviz (…) Există un vid legislativ de aproximativ o lună. Nu există în vigoare o altă lege care să pună şi alte condiţii, până cel mai devreme în 10 februarie, când pot să intre în plen comisiile să lucreze, legea fiind returnată, trebuie refăcută”, a declarat Grapini. Sursa: http://www.cotidianul.ro 

Care este situaţia în România şi cum este în celelalte ţări din Europa?

Romania este singura tara din Europa care nu a facut nicio notificare catre UE pentru instituirea de restrictii la cumpararea terenurilor de catre straini. Rezultatul – 40% din suprafata arabila a tarii de 10 mil (se pare că cifra este exagerată; în realitate străinii deţin cam între 12 şi 15 % din terenul arabil, dar dacă adăugăm şi pădurile retrocedate către foştii proprietari străini sau cumpărate obţinem un procent mult mai mare – nota mea). de hectare este acum detinuta de straini cu acte sau fara. La aceasta suprafata se mai adauga alte cateva milioane de hectare detinute de arendasi straini care au drept de preemptiune la cumparare. Plus cateva milioane de hectare de padure. De mentionat ca romanii nu detin nici macar un hectar de teren arabil in vreo tara UE, potrivit datelor confederatiilor de agricultori. Tratatele de aderare, incheiate de tarile UE lasa la latitudinea fiecarei tari problematica vanzarii terenurilor catre straini, acesta fiind una care tine de siguranta alimentara a fiecarui stat. Cu alte cuvinte, problematica vanzarii terenurilor este una nationala, nu una comunitara. Tarile UE care au refuzat sa-si liberalizeze piata funciara si au notificat UE in consecinta nu au primit nicio sanctiune.

In tratatul de aderare la UE incheiat de Romania se precizeaza ca terenul arabil este un “capital”, in vreme ce tari precum Ungaria, de exemplu, au precizat in taratul de aderare ca terenurile sunt “bun national”.

Tratatul de aderare a fost “negociat” cu UE in anul 2004, in timpul mandatului premierului Adrian Nastase.

Negocierile au fost purtate de o delegatie condusa de ministrul de Finante de atunci, Mihai Tanasescu. Din echipa de negociere a facut parte si actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.

ROMANIA: Romania este singura tara din Uniunea Europeana care nu a facut nicio notificare cu privire la vanzarea terenurilor catre straini, in vreme ce toate celelalte tari au notificat UE cu privire la interdictiile aplicate.

In Romania, persoanele juridice straine nu au niciul fel de restrictie la cumpararea de teren arabil si paduri, iar singura restrictie aplicata persoanelor fizice este preeptiunea vecinilor de lot la cumpararea terenului scos la vanzare. De asemenea, pot cumpara teren in Romania si apatrizii sau cetatenii non-UE daca au domiciul la momentul achizitiei intr-unul din statele UE.

Pana in prezent strainii detin cu acte, potrivit datelor APIA, 800.000 de hectare de teren arabil. In total, strainii detin cu acte sau neintabulate aproximativ 4 milioane de hectare de teren arabil, respectiv 40% din suprafata arabila a tarii. La acesta suprafata se adauga mai multe milioane de hectare de paduri aflate in proprietatea strainilor.
Daca polonezii au stabilit distanta de la granite pana la care se poate face cumpararea de teren de catre straini la 150 de km, la noi aceasta cu greu s-a majorat de la 10 km la 20 km doar la presiunile Ministerului Apararii Nationale.

POLONIA: trebuie sa faci dovada ca ai rezidenta timp de 12 ani in tara pentru a putea cumpara teren arabil. Polonia a limitat cumpărarea terenurilor la 150 de kilometri de graniţă.

BULGARIA: Parlamentul a votat pentru extinderea până în 2020 a interdicţiei de vânzare de terenuri agricole către străini. Comisia Europeană a avertizat că aceasta reprezintă o încălcare a angajamentelor internaţionale ale Bulgariei şi că Sofia ar putea fi pasibilă de sancţiuni financiare. În perspectiva aderării la UE în 2007, Bulgaria a modificat Constituţia, ridicând interdicţia impusă străinilor de a achiziţiona terenuri agricole. Un moratoriu care expiră la 1 ianuarie 2014 a fost totuşi introdus şi parlamentarii au decis să-l prelungească până la 1 ianuarie 2020.

UCRAINA: Parlamentul ucrainean a decis, în noiembrie 2012, prelungirea interdicţiei asupra vânzării terenurilor agricole până la 1 ianuarie 2016. Ucraina are o suprafaţă agricolă de 41,6 milioane de hectare, din care terenul arabil reprezintă 32,48 milioane de hectare. Aproximativ şapte milioane de loturi sunt deţinute de persoane fizice. Interdicţia asupra vânzării de terenuri agricole în Ucraina există din 1996 şi urma să expire la 1 ianuarie 2013.

UNGARIA: noile norme europene privind vânzarea fără restricţii a terenurilor agricole ar trebui să fie aplicate începând cu data de 15 iunie 2014, însă Guvernul ungar încearcă să-şi protejeze terenurile agricole prin câteva măsuri drastice. Astfel, persoanele din Ungaria despre care se constată că sunt implicate în vânzarea de teren agricol ungar către străini vor fi pasibile de până la cinci ani de închisoare. “Terenurile agricole ungare vor fi deţinute de unguri”, a afirmat şi primul ministru Viktor Orban, după semnarea unui acord, la Budapesta, cu şeful Camerei agricole ungare. Guvernul ungar a decis, încă din luna aprilie, să ofere spre concesionare 200 de mii de hectare de teren arabil către agricultori, în cadrul unui nou program care se aplică parcelelor de teren care sunt în prezent închiriate prin contracte ce expiră până la 31 mai 2017. Scopul programului este consolidarea fermelor de familie, precum şi a celor mici şi mijlocii. Ungaria intenţionează să reducă ponderea fermelor mari la 20 la sută din terenul arabil total, faţă de 50 la sută în prezent. Prin aceste măsuri, legislaţia ungară încearcă să apere agricultura de speculaţii şi de “capital străin”. Se consideră că până la un milion de hectare de teren agricol din Ungaria au fost vândute deja în mod disimulat unor străini, menţionează publicaţia MTI.

ESTONIA: Guvernul Estonian a facut notificare catre UE, iar acum a scos un draft de lege care prevede ca nu poti cumpara teren decat daca esti cetatean estonian.

GERMANIA: nu poti cumpara teren decat daca faci parte din economia Germaniei, adica, daca faci dovada ca platesti taxe acolo. Germania face apel la un instrumentar sofisticat de protectie a propriilor agricultori si a resurselor funciare nationale – instrumente juridice de preemptiune a colectivitatii locale in favoarea interesului public, legislatie nationala, dublata de regulamente locale, instrumente fiscale, instrumente structurale de amenajare funciara publica, instrumente financiare.

FRANTA: legislatia prevede că proprietarul nu poate face ce vrea pe terenul aflat in proprietatea sa, pentru că acesta face parte din patrimoniul naţional. Franta face apel la un instrumentar sofisticat de protectie a propriilor agricultori si a resurselor funciare nationale – instrumente juridice de preemptiune a colectivitatii locale in favoarea interesului public, instrumente fiscale, instrumente structurale de amenajare funciara publica, instrumente financiare. In Franta, nu mai putin de cinci ministere trebuie sa-si dea acordul pentru incheierea unei tranzactii funciare. Dupa obtinearea acordului de la autoritatile central urmeaza aceeasi procedura pentru obtinerea acordului autoritatilor locale. Practic, toate aceste masuri fac imposibila vanzarea terenurilor catre straini.  Sursa: http://www.badpolitics.ro

Dar iată ce aflăm dintr-o declaraţie a fostului ministru al agriculturii Valeriu Tabără: 

Conform tratatului de aderare la UE, România trebuie să îşi deschidă piaţa funciară, în perspectiva anilor 2016-2020, şi pentru cetăţenii nerezidenţi sau cei care au rezidenţă pe teritoriul UE. Autorităţile de la Bucureşti au decis însă să liberalizeze vânzarea de terenuri cu doi ani mai devreme, cu începere de la 1 ianuarie 2014. Zvonurile referitoare la un presupus plan de cumpărare de pământ în Ardeal de către Ungaria au alimentat şi mai mult temerile referitoare la un posibil atentat la siguranţa alimentară a României, pe fondul înstrăinării terenurilor agricole. 

Într-un interviu acordat portalului de ştiri De Banat, fostul ministru al agriculturii Valeriu Tabără a declarat că serviciile secrete ar trebui să verifice dacă există sau nu un plan al statului vecin de a achiziţiona masiv teren în România.

În privinţa terenului vândut străinilor, fostul demitar a confirmat faptul că Banatul este “fruncea”. “În Timiș sunt cele mai mari suprafețe de teren cumpărate de străini. Asta începând încă din 1992-1993. Este vorba de aproximativ 25-30% din suprafață. Cei ce au cumpărat mult au fost italienii, dar de ei se apropie vertiginos nemții, care au cumpărat prin fonduri de investiiții”, susţine Valeriu Tabără.

Când vine vorba de situaţia la nivel naţional, “peste 12%, chiar peste 15% din terenul arabil din România este la această dată cumpărat de străini”, informaţie pentru care acesta “bagă mâna în foc”. “În România este cea mai mare suprafață cumpărată de străini din toată UE. Dacă mergem în rândul în care mergem, marea majoritatea a terenurilor arabile vor intra pe mâinile străinilor în următorii ani. Este o greșeală imensă. Alături de Roșia Montană și alte chestiuni, este una dintre cele mai mari găuri care se dă avuției românești”, consideră Valeriu Tabără.

Ca soluţie temporară de stopare a acestui fenomen, în opinia fostului ministru, ar trebui urmat exemplul Bulgariei, care a interzis vânzarea terenurilor agricole către străini până în 2020, limita maximă admisă de UE. Deasemenea el a dat exemplul unor state precum Germania, Franţa sau Austria, unde există limitări în privinţa pieţei funciare.

Datele statistice arată că din punct de vedere al suprafeţei agricole, România ocupă locul şase în Europa, după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şi Polonia, iar după suprafaţa arabilă se află pe locul 5, înaintea Marii Britanii. Sursa: FrontPress.ro

Să ne rugăm, fraţilor, să nu ne lase Dumnezeu fără ţară! Rugăciunea face mai mult decât protestele, dar şi acestea îşi au rolul lor. Să facem ceva, să nu mai stăm, căci, altfel, ne vor blestema urmaşii că a, fost laşi şi lipsiţi de reacţie. Şi un câine râios mârâie atunci când e încolţit şi numai are şanse de scăpare. Dar noi?