Consiliul Județean Harghita a adoptat, pentru a doua oară drapelul secuiesc ca steag al județului

steag-secui-ars

Cârpa secuiască

După anularea în instanţă a primei hotărâri similare a aleşilor din 2009, consilierii judeţeni din Harghita au aprobat vineri, pentru a doua oară, drapelul secuiesc ca steag al judeţului.

Consilierul liberal Ion Proca, prezent şi el în localitatea Zetea, unde a avut loc şedinţa, a propus un amendament prin care a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar pe toate variantele luate în discuţie, ca simbol reprezentativ al românilor care trăiesc în Harghita.

“Stejarul este unul din cei mai importanţi arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viaţa şi spiritualitatea poporului român, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre îşi puneau, de cele mai multe ori, aşezările lor sub pavăza acestui copac mitic”, a motivat liberalul.

Consilierul PNL a solicitat scoaterea proiectului de steag, arătând că acesta necesită o analiză aprofundată, întrucât votul “va reprezenta felul în care înţelegem să ne vedem reprezentaţi şi să asigurăm confortul de care are nevoie fiecare comunitate, fie ea minoritară sau majoritară”.

Propunerea lui Proca a fost respinsă, iar el a cerut acceptarea amendamentului şi a prezenţei frunzei de stejar pe steagul judeţului Harghita.

Consilierii judeţeni au trecut la votare şi au aprobat ca steag al judeţului Harghita prima dintre acestea, steagul secuiesc aprobat şi în 2009, al Consiliului Naţional Secuiesc.

Steagul secuiesc a fost aprobat cu 24 de voturi „pentru”, din partea celor 21 de consilieri UDMR şi trei de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania; au mai fost patru abţineri ale consilierilor PCM, precum şi trei voturi „împotrivă”, ale consilierilor PSD şi PNL.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că “a fost votat un steag cu majoritate de voturi, care are simboluri care reprezintă toate comunităţile care trăiesc în judeţul Harghita”.

Proiectul supus dezbaterii publice de Consiliul Judeţean a fost criticat de conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş (FCRHCM), care a cerut CJ Harghita să includă în steagul judeţului un vestigiu dacic, ca simbol al românilor. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş (FCRHCM) a transmis că va contesta votul, întrucât “proiectul de steag are un caracter pur etnic maghiar”.

Sursa: evz.ro 

Oricum hotărârea e ilegală, dar așa se întâmplă când țara nu are stăpân  – toți veneticii istoriei își fac de cap pe aici… 

Nevolnicii trădători de la București nu știu decât să facă legi împotriva românilor, nicidecum să-și apere pământul.

Reclame

ÎNCĂ UN STRIGĂT DE AJUTOR DE LA ROMÂNII DIN COVASNA ŞI HARGHITA – Îi aude cineva??

Sfantu-Gheorghe-Covasna-Ziua-Nationala-a-Romaniei

Sfantu-Gheorghe-Covasna-Ziua-Nationala-a-Romaniei

Românii din Harghita și Covasna cer autorităților statului să ia măsuri urgente pentru protejarea identității românești din zonă: A apărut un apartheid cultural instituțional, pe criterii etnice, de tip medieval

Reprezentanții românilor din Harghita și Covasna au adoptat un memorandum în care se cere printre altele și înființarea unui Departament pentru Comunitățile românești din cele trei județe.
În document se arată că minoritatea românească este condamnată la deznaționalizare sau la emigrare și nu dispun de forțe proprii pentru a contracara efectele negative ale dominației etnicilor maghiari din administrația publică locală.
„”În judeţele Covasna şi Harghita, contrar cadrului european, minoritatea dominantă (ungară), devenită majoritate numerică, este protejată prin măsuri evidente de discriminare pozitivă, în vreme ce majoritatea românească din cele două judeţe, devenită minoritate numerică locală dominată, este condamnată la deznaţionalizare sau la emigrare. Românii din această parte de ţără nu dispun de instrumente legale şi de pârghii eficinte pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în rapoartele cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare”, se arată în memorandum.
Românii mai arată că există riscul dispariției elementului etnic românesc în această zonă, în maximum 30 de ani.
”Principalul rezultat al ultimilor 25 de ani este apariţia unei minorităţi dominate şi unei majorităţi dominante, apariţia unui soi de apartheid cultural-instituţional pe criterii etnice, de tip medieval”, a precizat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Radu Baltasiu.
Totodată, în memorandum se menţionează că agravarea situaţiei şi ”recrudescenţa demersurilor separatiste sunt trecute cu vederea” sau ”încurajate de complicităţi politico-economice transpartinice, de lipsa de reacţie a instituţiilor statului” şi de ”incapacitatea de gestionare a unor situaţii care vizează siguranţa naţională”.
”Ne-am propus să identificăm acele măsuri care să ducă la perfecţionarea organzării comunitare, să facem ceea ce depinde de noi. În al doilea rând, să potenţăm, să stimulăm solidaritatea naţională şi mai ales imensul capital de afectivitate în chestiuni pragmatice, iar în al treilea rând, solicităm Guvernului să se raporteze la problema noastră într-un alt mod. Să trecem de la demersuri, de la bune intenţii, la fapte concrete. Nu împotriva concetăţenilor maghiari, ci pentru noi, pentru ca acest spaţiu binecuvântat să rămână un spaţiu multietnic şi pluriconfesional şi nu o enclavă etnică”, a spus directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ioan Lăcătuşu.
Documentul mai cere statului să-și exercite autoritatea prin intermediul instituțiilor sale: : prefectură, instituţii deconcentrate, armată, forţe de ordine publică, ”aşa cum procedează statul italian în Tirolul de Sud, exemplu des invocat de adepţii separatismului pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc”.
„A venit momentul ca ţara să se raporteze altfel la noi, românii din Covasna, Harghita şi parţial Mureş. Datorită dificultăţilor din perioada de tranziţie şi a bulversărilor valorilor din societatea românească, nici până acum nu s-a înţeles că, de fapt, problema nu este doar a românilor din aceste judeţe, ci a întregii ţări. Aşa cum nu se înţelege că, deşi neacceptată de iure, autonomia maghiară în zonă există de facto. Lipsa de reacţie a statului român face ca liderii comunităţii maghiare să continue promovarea identităţi unui ţinut secuiesc fără români”, se precizează în memorandum.
În finalul documentului, sunt exprimate ”speranţele comunităţii româneşti de normalizare a convieţuirii interetnice în zonă”, care ”îi cheamă din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare şi dialog, singura soluţie rezonabilă fiind convieţuirea paşnică bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creştine şi europene”.
Memorandumul va fi depus la Guvern, Președinție, Parlament și Consiliul Europei.

Sursa: activenews.ro

Cedare în faţa extremismului maghiar! Guvernul Ponta schimbă prefecţii de Covasna, Harghita şi Mureş

ponta UDMR

Guvernul Victor Ponta a cedat ieri ameninţărilor cu violenţe de stradă şi presiunilor extremiştilor din UDMR şi i-a schimbat din funcţii pe prefecţii din “secuime” incomozi pentru jocurile separatiste ale liderilor politici din zonă.

Marius Popică a fost retras joi de la conducerea prefecturii Covasna şi înlocuit cu subprefectul Sebastian Cucu, Vasile Oprea a fost schimbat din postul de prefect al judeţului Mureş cu Lucian Goga (PSD), iar Petres Sandor (UDMR) a fost retras din postul de prefect în cel de subprefect în Harghita, anunţă Medifafax. Postul de prefect al judeţului Harghita a fost preluat de către subprefectul Jean-Adrian Andrei, susţinut de PSD. Modificările au fost efectuate în ultima şedinţa de guvern.

În luna august a acestui an, Jean-Adrian Andrei pierdea postul de prefect în favoarea lui Petres Sandor, atunci subprefect, el spunând că este vorba de o negociere politică.

Marius Popică lucra ca prefect în Covasna din luna aprilie, iar Vasile Oprea (UNPR) a preluat conducerea prefecturii Mureş în luna august a acestui an.

O reacţie virulentă la slăbiciunea guvernului a venit din partea deputatului Bogdan Diaconu, liderul Partidului România Unită, o formaţiune naţionalistă în curs de înregistrare.

“Schimbarea prefecților de Covasna și de Mureș reprezintă o formă lașă de cedare a Guvernului Ponta în fața extremismului maghiar pentru voturile UDMR din Parlament. Cei doi prefecți au devenit un ghimpe în coasta UDMR pentru că au cerut respectarea legii și a Constituției în județele de care răspundeau. Guvernul Ponta a devenit complicele încălcării repetate a legilor de către UDMR și trebuie să plece. Schimbarea prefecților care apărau statul de drept în Covasna și Mureș reprezintă de altfel doar ultimul act dintr-o serie lungă de trădări mizerabile ale Guvernului Ponta cu privire la interesul național”, susţine Bogdan Diaconu prin intermediul unui comunicat de presă primit la redacţie.

“UDMR ne dovedește încă o dată că rezistă în politica românească doar prin trădarea politicienilor români, gata să-și vândă țara pentru a se menține la putere. Tocmai de aceea, Guvernul Ponta are zilele numărate, pentru că trădarea de țară nu poate rămâne nepedepsită”, continuă liderul PRU.

“Prefecții de Covasna și de Mureș meritau decorați, nu alungați pentru că au respectat legea și au acționat conform cu mandatul încredințat. Politicienii români îi decorează însă pe Laszlo Tokes și pe Kelemen Hunor și îi vând pentru un interes de moment pe funcționarii care au înțeles să își facă datoria. O dată în plus, UDMR și-a demonstrat nocivitatea în politica românească. Felicitări prefecților care, din păcate, au plătit cu funcția verticalitatea lor în fața asalturilor extremismului maghiar. Rușine Guvernului Ponta și acoliților din UDMR care au dovedit încă o dată cum își bat joc de această țară. Poporul român nu-i va ierta”, concluzionează acesta.

Reamintim că sâmbăta trecută, liderii UDMR au ameninţat că dacă premierul Victor Ponta nu îl va “instrui” pe prefectul de Covasna “să lase în pace maghiarii”, atunci în secuime ar putea izbucni violenţe de stradă interetnice precum cele din martie 1990 de la Târgu Mureș.

“Îl rog pe domnul Frunda să își roage șeful, prim-ministrul României, să îl instruiască pe prefectul de Covasna să îi lase în pace pe maghiari. Ce fac prefecții, îl califică și pe el. (…) Dacă nu, în secuime s-ar putea întâmpla ce s-a întâmplat la Târgu Mureș în 1990″, a spus primarul municipiului Sfântul Gheorghe, Antal Arpad, potrivit traducerii oficiale.

Aceste afirmaţii extremiste au atras indignarea opiniei publice româneşti iar la presiunea presei identitare care a publicat o serie de articole pe această temă şi datorită acţiunilor forţelor naţionaliste, precum plângerea Partidului România Unită sau sesizarea celor de la Noua Dreaptă, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au început urmărirea penală împotriva unor lideri ai UDMR, pe care îi acuză că au făcut declarații care încalcă Legea pentru prevenirea și combaterea terorismului.

Sursa: FrontPress.ro

%d blogeri au apreciat asta: