Asociatia ACCEPT și CNCD organizează cursuri pentru instruirea profesorilor împotriva discriminării persoanelor LGBT

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și asociația „Accept” organizează o sesiune de formare pentru profesorii consilieri școlari, în care dascălii vor avea ocazia să învețe„ informații de bază privind problematica LGBTI, istoria comunității din România,informații generale privind prevenirea și combaterea discriminării, atribuțiile și competențele  Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, proceduri administrative și judiciare,dar și modalitatea de a gestiona practic situații de bullying și discriminare în mediul școlar”, se arată într-un document intrat în posesia redacției ActiveNews.
Sesiunea de formare va avea loc în perioada 22 – 25 octombrie 2018, eveniment la care vor participa 20 de profesori consilieri școlari la nivel național. Costurile vor fi suportate integral de către organizatori.
Această sesiune de formare face parte din proiectul „Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI”, pe care CNCD – instituție a statului român -, și asociația Accept îl implementează în perioada ianuarie 2018 – iunie 2019.
Proiectul, despre care ActiveNews a informat în luna februarie, „ are ca obiectiv creșterea capacității autorităților publice și a profesioniștilor din domeniul justiției, sănătății, educației și asistenței sociale de a relaționa cu petenți,pacienți, elevi, studenți, clienți care aparțin comunității LGBTI”.
De-a lungul proiectului 160 de persoane din domeniul domeniul justiției (judecători, procurori și avocați), educației (profesori și consilieri școlari), asistenței sociale (asistenți sociali), sănătății (psihologi și endocrinologi), au beneficiat sau urmează să beneficieze de astfel de „sesiuni de formare”.
Conform documentului semnat de președintele CNCD, Csaba Astalosz, motivația acestui proiect este constatarea creșterii, „ a gradului de intoleranță și homofobie din societate, manifestate printr-un discurs al urii din ce în ce mai apăsător față de comunitatea LGBTI”.
Întâmplător sau nu, în ultimii doi ani s-a aflat pe tapet Referendumul pentru Familie, demers cerut de trei milioane de cetățeni români și care s-a finalizat în week-endul 6-7 octombrie.
Reclame

Convenția de la Istanbul, pe care România a ratificat-o în 2016, un adevărat cal troian al legiferării deviațiilor sexuale, și nu numai, în societatea de azi

Foto: bintelligence.ro

România a semnat Convenția de la Istanbul în iunie 2014, și a ratificat-o în anul 2016, Convenția intrând în vigoare în septembrie 2016.

Convenţia de la Istanbul şi picătura de otravă în oala cu supă (OPINIE)

Publicat:
În ultima perioadă a revenit în actualitate problema Convenţiei de la Istanbul, odată cu refuzul unor ţări precum Slovacia şi Bulgaria de a ratifica documentul. În cele 81 de articole, cuprinse într-un document de nici 30 de pagini, sunt prevăzuţi paşi absolut necesari pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeii și a violenței domestice. Însă, la fel cum este de ajuns o picătură de otravă pentru ca întreaga oală cu supă să devină necomestibilă, există şi în Convenţia Consiliului Europei din 2011 trei articole care deschid o adevărată „Cutie a Pandorei”.

Se întâmplă să scriu acest articol chiar pe 8 Martie, de Ziua Internaţională a Femeii. Poate nu aş fi făcut-o dacă nu aş fi citit, într-un articol al colegului Andrei Tiut, că opozanţii faţă de Convenţia de la Istanbul se încadrează automat în rândul „ultraconservatorilor”. Se poate ca ataşamentul faţă de norme neschimbate de mii de ani şi necontestate până acum câţiva ani să te facă să devii „conservator”, însă acel „ultra” nu este decât o tactică de demonizare a adversarului.

Este, cu siguranţă, una dintre zilele potrivite pentru a recunoaşte public faptul că România are o problemă majoră în domeniul violenţei împotriva femeilor. Cazurile de femei ucise de partenerii de viaţă, în ciuda plângerilor depuse la poliţie, sunt doar „vârful icebergului” pe care suntem obligaţi să nu îl ocolim. În România trebuie să se ia măsuri urgente şi eficiente pentru protejarea femeilor. Convenţia de la Istanbul, semnată şi ratificată de România, poate fi un important punct de plecare, dacă se elimină cele trei probleme invocate, pe bună dreptate, de aşa-zişii conservatori (în fapt, majoritari în România şi nu doar la noi).

Convenţia de la Istanbul nu a fost ratificată de statele UE Bulgaria, Cehia, Croaţia, Grecia, Irlanda, Marea Britanie şi Ungaria, şi nici de Azerbaidjan şi Rusia, membre ale Consiliului Europei. Trebuia menţionat acest fapt pentru că au apărut deja manipulări precum cea a platformei „Respect”, care menţionează doar Rusia, Azerbaidjan şi Ungaria ca opozanţi.

Prima problemă din Convenţia de la Istanbul este articolul 3, litera c): „’gen’ va însemna rolurile, comportamentele, activităţile şi atributele construite social, pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei şi bărbaţi;”

Cu alte cuvinte, Convenţia de Istanbul introduce o nouă normă în privinţa genului. Ţările semnatare se obligă practic să recunoască genul ca un construct social, independent de sexul biologic al persoanei. Eşti femeie sau bărbat în funcţie de ce alegi, iar societatea va fi învăţată, aşa cum vom vedea mai jos, să accepte acest vis utopic al aşa-zişilor progresişti. Schimbările legale care ar putea fi forţate de diverse grupuri de lobby, invocând acest articol din Convenţie, pot merge mult dincolo de ce îşi doreşte sau poate accepta o societate dată.

A doua problemă se regăseşte în articolul 12, punctul 1: „Părţile vor lua măsurile necesare pentru a promova schimbările în modelele sociale şi culturale de comportament al femeilor şi bărbaţilor, în vederea eradicării prejudecăţilor, obiceiurilor, tradiţiilor şi a altor practici, care sunt bazate pe ideea inferiorităţii femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei şi bărbaţi.

Dacă ideea inferiorităţii femeilor este cu siguranţă una care trebuie înlăturată, nefiind nici reală nici benefică unei societăţi, în categoria „rolul stereotipe” pot intra tot felul de lucruri, în funcţie de imaginaţia şi interesele fiecăruia. Spre exemplu, pentru unele persoane, „eradicarea obiceiurilor şi tradiţiilor care sunt bazate pe rolul stereotipe” ar putea însemna interzicerea unor practici religioase precum preoţia dedicată exclusiv bărbaţilor.

A treia problemă, care le completează practic pe celelalte două, se regăseşte în articolul 14, punctul 1: „Părţile vor face, acolo unde este cazul, demersurile necesare pentru a include material didactic pe probleme cum ar fi egalitatea între femei şi bărbaţi, rolurile de gen ne-stereotipe, respectul reciproc, rezolvarea non-violentă a conflictelor în relaţiile interpersonale, violenţa de gen împotriva femeilor şi dreptul la integritate personală, adaptate capacităţii în evoluţie a elevilor, în curriculumul formal şi la toate nivelele de educaţie.”

Pe același model deja menționat, într-o înșiruire de aspecte pozitive se introduce şi o chestiune problematică. După ce am văzut ce pot însemna genul şi rolurile stereotipe din perspectiva Convenţiei de la Istanbul, aflăm din articolul 14 că aceste concepte neclar delimitate vor fi predate în şcoli. Dacă avem o nevoie enormă de educare a copiilor în spiritul non-violenţei faţă de femei (şi nu numai), nu ştiu cine ar fi bucuros să-i fie educat copilul în spritul încurajării unor afecţiuni precum „gender dysphoria”.

Sursa: stiripesurse.ro

Și un alt articol: 

Neomarxismul UE lovește tradițiile și suveranitatea prin Convenția de la Istanbul (II) – Justitiarul – revista de investigatii

 

Feciorul de 13-16 ani: „Tati, tati…Vreau să fiu femeie și să folosesc toaleta femeilor!” / Tatăl:  „…?!?!fghdfhtyu?!?! ” / Copilul : „Am văzut la școală un film cu transgenderi și am  dreptul  de a alege ce sunt” / Tatăl: „Îți dau să ai de unde alege. De mâine nu mai mergi la nici un fel de ore de astea !” / Copilul: „Tu ești un agresor cu femeile și nu ai dreptul să mă educi și să îmi spui la ce cursuri să mă duc! Și să nu uit! Udatul de Paște e un abuz!” / Tatăl:  „……?!?fgdyrtf!?!?! ”

Dialogul de mai sus nu e un SF. Câtuși de puțin. El nu că poate deveni realitate, ci este o realitate în România, asumată de Guvern, ratificată de Parlament și protejată de Convenții Internaționale, care vor modifica legislația românească. Totul se învârte în jurul Convenției de la Istanbul, un rahat ambalat frumos ca să nu miroase.

                                     

                                                Secretul profesional, un abuz

Și infernul continuă. Libertatea femeilor, a se citi aici inclusiv a fetițelor-fetelor sub 18 ani, este asigurat. Iar dacă dreptul părinților a fost suprimat, iar atentatul asupra obiceiurilor și tradițiilor realizat, e momentul următorului pas. Si cine este stâlpul păstrării obiceiurilor și tradițiilor creștine? Bravos, Biserica ! Dincolo de dogmă, religia. Așa că să dăm drumul bilei demolatoare. Și până la Biserică să ne asigurăm că secretul profesional este distrus.

Articolul 28 – Raportarea de catre profesionisti
Partile vor lua masurile necesare pentru a asigura faptul ca regulile de confidentialitate impuse de legislatia interna anumitor profesionisti nu constituie un obstacol, in calea raportarii lor, in conditii adecvate, catre organizatiile sau autoritatile competente, daca au motive rezonabile sa creada ca a fost savarsit un act grav de violenta, acoperit de sfera de aplicare a prezentei conventii, si ca sunt de asteptat alte acte grave de violenta.
Adică psihologii, doctorii, terapeuții sau preoții sunt obligați să devină niște informatori ai statului sau a ONG-urilor. Evident, dacă există motive rezonabile. Serios ?!

                                      Să demolăm ultimul bastion: Biserica, Religia

Articolul 42 – Justificari inacceptabile pentru infractiuni, inclusiv infractiunile comise in numele asa-numitei „onoare”
1. Partile vor lua masurile legislative sau alte masuri necesare pentru a se asigura ca, in cadrul unei proceduri penale initiate in urma comiterii oricareia dintre actele de violenta care intra sub incidenta domeniului de aplicare a prezentei conventii, cultura, obiceiul, religia, traditia sau asa-numita „onoare” nu vor fi considerate ca o justificare a acestor acte. Acest lucru se refera, in special, la afirmatiile ca victima a incalcat normele sau obiceiurile culturale, religioase, sociale sau traditionale ale comportamentului adecvat.
2. Partile vor lua masurile legislative sau alte masuri necesare pentru a se asigura ca incitarea de catre orice persoana a unui copil de a comite oricare dintre actele prevazute la alineatul 1 nu va diminua raspunderea penala a persoanei respective pentru actele comise.

Cultura, obiceiul, religia, tradiția sau așa-numita onoare nu vor fi considerate ca o justificare. Iar referirea se face atât la actele de violență, cât și la violența psihologică. Căsătoria, ca regulă, și nu regulă!, dintre un bărbat și o femeie devine o chestiune religioasă, o tradiție, bazată pe un comportament stereotip. Trebuie eliminată. În acest tumult incredibil, referendumul și modificarea Constituiției poate fi considerat un act împotriva Convenției de la Istanbul, asumată și ratificată de România. Iar susținerea că Dumnezeu a creat lumea și bărbatul, iar din coasta acestuia femeia, poate provoca unui copil violență psihologică. Conceptul trebuie înlăturat. Ca să nu mai vorbim de o serie de lucruri ce țin de morala, de organizarea și autonomia Bisericii. De exemplu excluderea femeilor de la primirea Tainei Preoției. Stigmatizare, tradiție, obicei, comportament stereotip. Este contra Convenției de la Istanbul. Vom avea femei preoți ?! Și tot în Litera și Spiritul Convenției de la Istanbul, școlile confesionale, patronate de Biserică, vor deveni ilegale. Și apropos, dacă băiețelul de 10 ani se visează fetiță va avea voie să folosească toaleta fetelor de la școală, profesorii urmând a permite și încuraja acest lucru?

                               Suveranitatea și Identitatea națională, o glumă

În final, ultima provocare. Dacă subminarea identității unei națiuni a fost implementată, putem trecem la însășți subminarea suveranității naționale. Capitolul IX al Convenției este despre Mecanismul de monitorizare. Extrase din Convenție: Articolul 66-Grupul de experti in interventia contra violentei impotriva femeilor si a violentei domestice. Grupul de experti in interventia contra violentei impotriva femeilor si a violentei domestice (denumit in continuare „GREVIO”) va monitoriza implementarea prezentei conventii de catre parti. Membrii sai vor fi alesi de Comitetul partilor din randul candidatilor nominalizati de catre parti, dintre cetatenii partilor, pentru un mandat de patru ani, care poate fi reinnoit o singura data. Ei se vor intruni in calitatea lor individuala si vor fi independenti si impartiali in exercitarea functiilor lor si vor fi disponibili pentru a-si indeplini atributiile intr-o maniera eficienta. GREVIO va adopta propriile sale reguli de procedura. Membrii GREVIO si ceilalti membri ai delegatiilor care efectueaza vizitele de tara in conformitate cu articolul 68 alineatele 9 si 14 se vor bucura de privilegiile si imunitatile stabilite in anexa la prezenta conventie. Partile vor depune la secretarul general al Consiliului Europei, in baza unui chestionar elaborat de GREVIO, un raport privind masurile legislative si alte masuri, care implementeaza dispozitiile prezentei conventii, pentru a fi analizat de catre GREVIO. GREVIO va analiza raportul prezentat in conformitate cu alineatul 1 impreuna cu reprezentantii partii in cauza.
GREVIO poate primi informatii privind implementarea Conventiei din partea organizatiilor neguvernamentale si a societatii civile, precum si din partea institutiilor nationale pentru protectia drepturilor omului.  GREVIO va lua in considerare informatiile existente disponibile din partea altor instrumente si organisme regionale si internationale din domeniile care se incadreaza in sfera de aplicare a prezentei conventii. . Pe baza tuturor informatiilor primite si a comentariilor din partea partilor, GREVIO va adopta raportul sau si concluziile sale privind masurile luate de catre partea in cauza pentru a implementa dispozitiile prezentei conventii. Acest raport si concluziile vor fi transmise partii in cauza si Comitetului partilor. Raportul si concluziile GREVIO vor fi facute publice la data adoptarii lor, impreuna cu eventuale comentarii ale partii in cauza.
Fara a aduce atingere procedurii din alineatele de la 1 pana la 8, Comitetul partilor poate adopta, pe baza raportului si a concluziilor GREVIO, recomandarile adresate acestei parti:
a) privind masurile ce trebuie luate pentru implementarea concluziilor GREVIO, stabilind o data pentru prezentarea informatiilor privind implementarea lor, daca este necesar; si
b) vizand promovarea cooperarii cu respectiva parte pentru implementarea adecvata a prezentei conventii.  Parlamentele nationale vor fi invitate sa participe la monitorizarea masurilor luate

Mai discutăm de suveranitate națională? Mai discutăm de identitate națională? De tradiții și obiceiuri? Să fim seriosi? GREVIO va organiza tradițiile și obiceiurile statelor semnatare. De asemenea, va elabora modul de implementare al celor prevăzute de Convenție. Iar rapoartele, un fel de MCV, vor pune presiune pe statele membre, fiind o posibilă pârghie bună de acționat în luarea unor decizii din partea statului în cu totul alte direcții.

                             Mai există Guverne care țin la valorile strămoșești și naționale

Ei, acum înțelegeți de ce de la trimiterea la Parlament până la promulgare au trecut doar câteva luni? De ce semnarea s-a făcut elogiind strict lupta privind violența împotriva femeii? De ce nici un cuvânt despre toate cele mai de sus? De nu a existat o dezbatere publică? Ceea ce însă miră e tăcerea Bisericii! Dar, nu acesta a fost scenariul în întreaga Europa! Până acum, Convenția de la Istanbul a fost semnată de 44 state: Albania, Andorra, Armenia, Austria, Belgia, Bosnia Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Monaco, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Moldova, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Macedonia, Turcia, Ucraina, Marea Britanie. Dintre acestea însă nu au ratificat-o 16 state: Armenia, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Moldova, Slovacia, Ucraina, Marea Britanie. Canada, SUA, Rusia sau Japonia nici măcar nu au semnat Convenția. Deloc întâmplător, statele care nu au ratificat sunt în mare parte cele din Grupul de la Vișegrad (Grupul V4 = Cehia, Ungaria, Polonia Slovacia) și statele europene. Prima categorie este o puternică voce opozantă globalismului și anihilării identității naționale promovate de Bruxelles, iar statele est europene sunt cunoscute pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor milenare.

    Convenția de la Istanbul, subiect de campanie în alegeri prezidențiale și Parlamentare

În acest context, într-o serie de state europene au avut loc adevărate furtuni pe tema semnării – ratificării Convenției de la Istanbul. Nu doar dezbatere publică, ci și o implicare a Bisericii și o luptă politică acerbă, scrutinuri electorale prezidențiale sau parlamentare fiind tranșate în această dispută. Cel mai de curând, Slovacia a anunțat că nu va ratifica Convenția. Premierul Robert Fico, temându-se de puternica voce a Bisericii și a Partidul Naţional Slovac (SNS) a anunțat că deşi Slovacia va adopta în legislaţie toate măsurile menite să combată violenţa împotriva femeilor, nu va ratifica tratatul, numindu-l un document controversat, ce ar putea încălca Constituţia şi duce la legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. „Nu putem adopta măsuri care ar veni în contradicţie cu convingerile şi sentimentele oamenilor din unele state”, a punctat premierul slovac. Convenţia de la Istanbul „pune în mod inutil sub semnul întrebării diferenţele naturale între bărbaţi şi femei şi le numeşte «stereotipuri»”, chiar dacă urmăreşte scopul nobil al eliminării violenţei împotriva femeilor, a mai explicat Fico.

La începutul acestui an și Bulgaria, care deţine preşedinţia în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene, a retras Convenţia de la ratificarea în Parlament, din cauza opoziţiei puternice exprimate de grupuri religioase şi politice.

În Ungaria, alt stat care nu a ratificat Convenția, președintele Viktor Orban a făcut din acest aspect un subiect de campanie pentru alegerile prezidențiale din acest an.

În Polonia s-au pierdut alegeri prezidențiale pe acest subiect. În aprilie 2015, ex președintele polonez Bronislaw Komorowski a ratificat Convenția, ignorând apelurile dreptei conservatoare și Bisericii catolice de a bloca demersul, entități ce afirmau că  documentul introduce în cultura și sistemul legal polonez noțiuni ce îi sunt străine, dintre care în special „teoria genului”, descrisă de Episcopatul polonez ca „extremistă și neomarxistă”. Opoziția a făcut din acest subiect un glonț de argint pentru alegerile prezidențiale, iar în luma mai, președintele Komorowski, Platforma Civică, a pierdut alegerile în favoarea conservatorului social Andrzej Duda, Partidul Lege și Ordine, un apropiat de Biserica Catolică. Apoi, în octombrie 2015 cu Convenția de la Istanbul una din temele electorale, partidul eurosceptic Lege şi Justiţie (PiS, conservator) a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile parlamentare, cu 37,6% din voturile exprimate, ceea ce i-a oferit o majoritate absolută în noul Parlament – o premieră de la căderea comunismului.

Anterior, până și semnarea tratatului a avut conotații politice ample. Polonia a semnat tratatul în decembrie 2012, când la putere era Guvernul lui Donald Tusk. La alegerile parlamentare de cu un an înainte, Platforma Civică a lui Tusk a obținut 39,18% din locurile din Sejm, Parlamentul Polonez, ceea ce l-a pus în situația inedită pentru un premier polonez de după căderea comunismului de a rămâne la guvernare în urma alegerilor parlamentare. Bucurându-se de sprijin popular, dar ignorând criticile Bisericii și ale euroscepticilor, Tusk a semnat Convenția. Din acel moment a început declinul Platformei Civice, declin ce a culminat cu pierderea alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2015 în favoarea euro scepticilor. Însă, semnatarul Convenției, fostul premier Donald Tusk, a ajuns în vara lui 2017 preşedintele Consiliului European. Post numit de liderii europeni (şefii de stat sau de guvern ai ţărilor membre ale UE) și nu ales ! Totul are un preț, nu-i așa …?!

                                   Marxismul cultural și corectitudinea politică

Ei și am ajuns la vorba episcopatului polonez… neomarxism și marxism cultural!

Marxismul cultural este un termen larg care se referă la propaganda și aplicarea ‘Teoriei Critice’ și, mai general, la influența culturală, politică și academică a anumitor elemente ale ideologiei Stângii contemporane. Rădăcinile marxismului cultural se găsesc în ceea ce se numește generic Școala de la Frankfurt, adică gânditorii care au îmbrățișat ideile propagate de la Institutul pentru Cercetări Sociale al Universității Goethe din Frankfurt în perioada interbelică. Ulterior ideile și fondatorii școlii au traversat Atlanticul și au ajuns pe Tărâmul Făgăduinței. Marxismul cultural este de fapt corectitudinea politică sau multiculturalismul. Adică translatarea marxismului economic în termeni culturali. Iar obiectivul principal al marxismului cultural este distrugerea valorilor tardiționale. Teoria curentului a fost concepută de vechii marxiști, care însă văzând că Revoluția marxistă nu are succes au schimbat teoria. Astfel că marxismul ideologic a trecut la marxismul cultural. Astfel, ‘Clasa muncitoare’ a fost înlocuită cu ‘minoritățile’, conflictul de clasă dintre bughezie și proletariat, dintre cei ce au și cei ce nu au, s-a transformat în conflictul dintre ‘oprimați’ și ‘opresori’, conflictul dintre cei ‘cu privilegii’ și cei ‘fără privilegii’. Grupurile majoritare sunt definite automat ca privilegiate/opresive, în timp ce grupurile minoritare sunt etichetate automat ca defavorizate/oprimate. Astfel, dacă în marxismul clasic, clasa muncitoare era oprimată de clasele conducătoare, noua teorie susținea că toată societatea era oprimată psihologic de instituțiile civilizației occidentale, din care prima era familia. În acest sens, credințele tradiționale asupra rolurilor de gen și asupra moralității sexuale, au fost numite „prejudecăți”, unii mergând chiar și mai departe și comparându-le cu tradițiile care au permis apariția fascismului în Europa. Marxismul cultural împarte societatea simplu, în două, opresori și victime, opinând că istoria și realitatea au fost create de acele grupuri care controlau instituțiile tradiționale. Se năștea o  coaliție a victimelor, care, așa cum se nota de către adepții curentului va fi structura centrală din care vor răsării noii lideri ai revoluției marxiste, în locul clasei muncitoare! O coaliție cu rol de victimă, formată din minorități – negri, femei și homosexuali.

Justiția Socială, feminismul, neoprogresismul și postcolonialismul, ca să numim numai câteva, sunt toate mișcări inspirate sau generate de Teoria Critică sub umbrela acestui marxism cultural. Iar în acest context libertățile individuale se supun nevoii de existență a minorităților, așa cum nota Herbert Marcuse, în 1965 –  „Minoritățile mici și lipsite de putere care luptă cu falsa conștientizare și beneficiarii ei trebuie ajutate. Continuarea existenței lor ESTE MAI IMPORTANTĂ DECÂT PREZERVAREA DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR încălcate care garantează puteri constituționale celor care ‘asupresc’ aceste minorități”. Astfel că rasismul și sexismul au fost redefinite ca produse ale combinației dintre prejudecăți plus putere.

Mai departe, opiniile diferite sunt descrise ca „frici iraționale” sau „fobii”. De exemplu, o persoană care nu se simte confortabil trăind ca minoritară într-o comunitate dominată de imigranți musulmani este decretată „islamofobă”, din moment ce a dori să trăiești printre persoane cu etnie și cultură similara cu a ta (alta decât cea musulmană) este considerată o „boală”, o „fobie”. Dimpotrivă, când musulmanii pakistanezi care trăiesc în Marea Britanie manifestă preferință de grup, trăind într-o zonă a orașului transformată într-un mini-Pakistan, atunci nu mai vorbim de „boală” sau de „fobie”, ci numai despre „multiculturalism”.

O manifestare populară și propagandistică a Marxismului Cultural este Corectitudinea Politică, în cadrul căreia canalele media și doctrinarii științelor sociale fac un exercițiu obligatoriu din punerea la îndoială a limbajul comun. Astfel, imigranții ilegali trebuie numiți „migranți nedocumentați”, în timp ce discriminarea etnică pozitivă (privilegii pentru minorități exclusiv pe baza apartenenței la acea minoritate) este numită „acțiune afirmativă”. În prezent, trăim într-o societate hipersensibilă, în care trendurile sociale și „sentimentele” au anulat realitățile biologice obiective, fiind factori decisivi în stabilirea a ceea ce este corect sau greșit.

Și nu în ultimul rând însăși definirea Libertății în accepțiunea lui Winston,  din 1984 a lui Orwell,  „libertatea de a spune că 2+2=4”, este pusă în pericol.

Toate acestea fiind spuse, e timpul, chiar și acum după semnare și ratificare, să înceapă dezbaterea și în România. Mai avem valori morale? Le apărăm? Mai avem Biserică? Este ea un far călăuzitor ? Ne mai dorim păstrarea obiceiurilor și tadițiilor ?! România, trezește-te!

                                                                                                                                             Mihai PETEAN

Prima parte a articolului: Neomarxismul UE lovește tradițiile și suveranitatea prin Convenția de la Istanbul (I)

 

Sursa: http://www.cotidiantr.ro/neomarxismul-ue-loveste-traditiile-si-suveranitatea-prin-tratatul-de-la-istanbul-88685.php#.Wr5z0Ihua70

Comentariu deosebit de important al unei cititoare a revistei „Justițiarul”:

În 2015, când se lucra pe șest la ratificarea Convenției de la Istanbul, România (prin proaspătul președinte Iohannis) s-a alăturat inițiativei HeForShe Impact Champions care are ca prioritate internațională „angajarea factorilor-cheie de decizie din guverne, corporații și universități din întreaga lume pentru a conduce schimbarea omenirii începând de la vârf (top-down) și pentru a avansa și obține EGALITATEA DE GEN pentru toți.

Expresia „egalitatea de gen” este foarte perfidă și derutează pe mulți oameni de bună credință. Ea nu înseamnă egalitatea femeii și a bărbatului, ci că genul (masculin, feminin) este o construcție socială și că omul este cum se simte el mai bine, uneori bărbat, alteori femeie. Teoreticienii egalității de gen pretind că asta ar fi soluția la toate inegalitățile și nedreptățile bazate pe gen.

Iohannis s-a angajat ca să pună în practică în România egalitatea de gen și ca, până în 2020, 70% din instituțiile din România să aibă experți în egalitatea de gen.

Vezi articolul ActiveNews „O declarație a președintelui Klaus Iohannis care a trecut neobservată: Până în 2020, 70% din instituțiile din România vor avea experți în egalitatea de gen
https://www.activenews.ro/stiri-politic/O-declaratie-a-presedintelui-Klaus-Iohannis-care-a-trecut-neobservata-Pana-in-2020-70-din-institutiile-din-Romania-vor-avea-experti-in-egalitatea-de-gen-146281
Totul se leagă, ca în jocurile puzzle!

Mai multe detalii: aici

 Sursa: bintelligence.ro

 

Combinație – HOMOSEXUALITATE și ECUMENISM. Forumul „creștinilor„ LGBT, a fost la Chișinău anul acesta, va fi și la București în 2017

Iată că homosexualilor sau minorităților LGBT, cum li se mai spune, nu le este de ajuns că vor să impună „valorile„ lor stricate societății în care trăim toți, ci promovează și ecumenismul. Se declară și „creștini„ și vor să se facă cât mai respectați în „bisericile„ lor. Si asta, inclusiv în Biserica Ortodoxă – adevărata Biserică. 

Vorbesc de nediscriminare, egalitate, trans-teologie, teologie feministă, același Dumnezeu… În unele culte eretice deja s-au făcut pași destul de mari în teologia-feministă, de exemplu – lutherani, anglicani etc.

De altfel, nici nu e de mirare asocierea dintre homosexualitate și ecumenism căci și ecumenismul, în speță, Consiliul Mondial al „Bisericilor„ încearcă să promoveze masiv homosexualitatea, încercând s-o impună și ortodocșilor. Ambele curente au aceeași sursă – oculta mondială, ce are drept scop Noua Ordine Mondială și întronarea lui Antihrist. 

Citez articolul: 

Forumul creștinilor LGBT din 2017 va avea loc la București. În 2016 a fost la Chișinău

ab510976a8456e1ff3f615b792ff438b98

ȘTIREA INIȚIALĂ. În perioada 29 septembrie-2 octombrie, la Chișinău a avut loc al IX-lea Forum al Creștinilor LGBT din Europa de Est și Asia Centrală. Cei 58 de participanți au provenit din Moldova (inclusiv regiunea transnistreană), Rusia și Ucraina (inclusiv regiunea Donețk), Belarus, Polonia, România, Estonia, Suedia și Țările de Jos.

Tema Forumului a fost dată de versetele din Epistola către Romani (8: 38-39): „Căci sunt încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru”.

ab7c6a30a6ac0fb551539e15606feb67

In acest an, Forumul nu a adoptat o rezoluție adresată Bisericii și societății, ci s-a concentrat pe dezvoltarea viziunii interioare, înțelegerea nevoilor și capacităților participanților. Pe parcursul mai multor sesiuni a fost elaborat un document colectiv dedicat creării unei comunități de creștini LGBT.

ab21447b85b5d8970e7581cdafa634040d

Primul Forum al creștinilor LGBT a avut loc în 2004, la Sankt-Petersburg. După o pauză, Forumul a fost din nou organizat în 2009 și de-a lungul anilor a avut loc la Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev, Samara și Tartu (Estonia).

În 2017, Forumul va avea loc la București.

Veaceslav Balan, coordonator național al Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) în Moldova, a vorbit la deschiderea Forumului și-a exprimat sprijinul:

Speram ca acest forum va fi un element important în construcția unei societăți egalitare și accesibile tuturor, fără prejudecăți, stereotipuri și discriminare.

ab166fd36a824ac51a48cf36b73591a57a

Printre subiectele abordate: „trans-teologie”, „teologia feministă”, feminism și mișcarea LGBT, persoanele intersex. O atenție deosebită a fost acordată pregătirii noilor lideri pentru grupuri din Europa de Est și căutarea discursului afirmativ în tradiția ortodoxă. Au existat, de asemenea, ateliere de lucru privind dezvoltarea relațiilor armonioase, construirea unei comunități incluzive și desfășurarea de activități religioase pentru persoanele LGBT. Fiecare zi a început și s-a încheiat cu rugăciune.

MĂRTURII DE LA PARTICIPANȚI

Leia, organizatorul forului:

Majoritatea creștinilor LGBT sunt persecutați în bisericile lor, în cazul în care recunosc în mod deschis orientarea sau gen, identitatea lor sexuală. Prin urmare, pentru mulți dintre membrii noștri, singura posibilitate de a combina identitatea LGBT cu identitatea creștină rămâne acest forum.  Din păcate, când Moldova a fost adoptată Legea „cu privire la asigurarea egalității”, biserica a fost adversarul cel mai înfocat și activ al legii, argumentând că este o „lege [specială] pentru homosexuali”, deși nu este așa. Acesta protejează multe alte categorii de persoane. În acest an, în cadrul forului, ne întâlnim cu comunitatea locală LGBT creștină și discutăm despre planurile de dezvoltare ale grupului.

Michael, Varșovia:

Acest forum e al cincilea la care particip. E foarte interesant să văd cum creștem și ne dezvoltăm ca și comunitate. Întotdeauna e frumos să vezi noi chipuri frumoase! Aceasta arată cât de important este un spațiu în care se poate vorbi despre și se pot trăi liber și în siguranță ambele părți ale identității noastre – cea creștină și cea LGBT

Augustin, din Chișinău:

În comunitățile noastre, în bisericile noastre, nu există niciun loc măcar pentru a discuta problemele LGBT. Am fost condamnați imediat la pocăință. Dar acest forum ne oferă posibilitatea de a ne ruga împreună, de a fi noi înșine, fără a judeca sau a fi judecați. Este un forum incluziv, la care participă creștini ortodocși, catolici, protestanți și susținători.

Momentul cel mai emoționant pentru mine a fost în timpul slujbei religioase, când s-a citit textul din Biblie în limba rusă, română, engleză, după care s-a lăsat complet tăcerea, ne priveam, dat nu puteam vorbi. S-a citit același text din Biblie și în limbajul semnelor. Am înțeles fiecare gest, fiecare mișcare a mâinilor. Tăcerea ne-a umplut de emoție.

Nikita, din Chișinău:

Indiferent de naționalitate, educație, statut social sau orientare sexuală, oamenii cred în Dumnezeu, iar acest lucru este foarte important, pentru că, în opinia mea, credința formează ființa umană cu valori morale și fapte relevante. Acest forum, în opinia mea, a dat participanților ocazia de a împărtăși problemele cu care se confruntă în viața de zi cu zi, să se sprijine reciproc, pentru a face noi prieteni, cunoștințe noi.

Surse: Point.md, Locals.md

Sursa: stiripentruviata.ro

 

Trei țări ortodoxe: CIPRU CADE, GRECIA CADE, ROMÂNIA încă REZISTĂ în luptă cu homosexualitatea

Pe 26 noiembrie 2015: 

Cipru, prima țară majoritar ortodoxă care permite „uniunile civile” pentru homosexuali

Pe fondul confuziei și al lipsei de opoziție civică conservatoare, Parlamentul Ciprului a adoptat o inițiativă legislativă care permite cuplurilor de homosexuali să-și înregistreze relația ca „parteneriat” sau „uniune civilă”.

Deși nu permite deocamdată decât avantaje locative și fiscale, confuzanta instituție, existentă la nivel internațional abia din anii 1990 nu este nicidecum un scop în sine. Așa cum am arătat în memoriul de opoziție la propunerea legislativă privind parteneriatul civil dezbătută în Parlamentul României,

Privind experiența altor țări, apare clar că parteneriatele civile nu sunt un scop în sine, ele având rostul de a face încetul cu încetul acceptabilă ideea de „căsătorie” între persoane de același sex. Propunerea de lege trebuie deci privită în acest context: în aproape nicio țară unde acestea au fost instituite, legislativul nu s-a putut opri aici, el fiind supus unei presiuni imense pentru a răspunde tuturor revendicărilor de reglementare a „căsătoriei” și adopției de copii pentru homosexuali.

În urma acestei legi, „harta căsătoriei” în Europa apare acum astfel:

harta-legile-casatoriei-europa

. Roșu – „căsătorie” unisex prin lege . Mov – Irlanda . Verde închis – căsătorie protejată prin Constituție . Verde deschis – căsătorie protejată prin lege . Portocaliu – „parteneriate civile”

Sursa: culturavietii.ro Mai multe detalii, în engleză: cypruslawfirm.com

 

Pe 23 decembrie, înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului: 

Grecia a legalizat parteneriatele civile între persoane de același sex

Sfidând opoziția puternică a Bisericii Ortodoxe, parlamentul grec a legalizat miercuri parteneriatele civile între persoane de același sex, relatează presa elenă, citată de site-ul Politico.eu.
Cu 193 de voturi pentru și 56 împotrivă, legea care prevede că homosexualii au dreptul să se căsătorească a fost votată de deputați. Legea a fost votată de reprezentanții Syriza, partidul stângii radicale condus de Tsipras, și alte patru formațiuni. Partidul grecilor independenți (ANEL), care face parte din coaliția de guvernare, a votat împotrivă.
Nouă lege rezolvă chestiunile de proprietate și de moștenire, dar nu conține dispoziții legate de adoptarea copiilor de către cuplurile de același sex.
„Este o zi importantă pentru drepturile omului”, a declarat în fața deputaților premierul Alexis Tsipras.
Activiștii pentru drepturile homosexualilor au aplaudat votul parlamentului, susținând că legalizarea căsătoriilor civile între persoane de același sex reprezintă un pas important către acceptarea lor într-o țară în care Biserica Ortodoxă are un cuvânt greu de spus iar atacurile împotriva persoanelor gay au crescut în ultimii ani.
De altfel, Amnesty International a anunțat că a primit cu satisfacție „votul istoric”, dar a subliniat că, în pofida acestui prim pas, homosexualii continuă să trăiască în Grecia într-un climat ostil și nu sunt apărați de autorități.
În 2013, Grecia a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru discriminare, în urma unei plângeri a militanților homosexuali. Sursa: activenews.ro 
Harta s-a modificat și arată așa: 

Foto wikipedia.

  • Albastru închis: Căsătorii între persoane de același sex recunoscute
  • Albastru deschis: Parteneriate civile înregistrate între homosexuali
  • Albastru și mai deschis (San Marino): Parteneriate neînregistrate
  • Gri: Nerecunoscute
  • Roșu: Constituția limitează căsătoriile la cupluri de sex diferit
  • Roșu și albastru: Poate include legi sau hotărâri judecătorești care au creat recunoașterea legală a relațiilor între persoane de același sex, dar care nu au intrat încă în vigoare
  • Verde deschis (Malta): Căsătorii străine recunoscute.

România rezistă: 

Parlamentul a RESPINS legea parteneriatelor homosexuale. Deputat PSD: Dacă s-ar fi adoptat inițiativa cu delfinul persoană non-umană, cineva ar fi propus legalizarea căsătoriei între o persoană și un delfin

Parlamentul României a respins, definitiv, proiectul de lege privind „parteneriatele civile”, cu o majoritate covârșitoare.
Proiectul de lege, inițiat de deputatul Remus-Florinel Cernea, prevea posibilitatea legalizării unei forme de căsătorie civilă, între persoane de același sex.
A fost a doua oară când Parlamentul s-a confruntat cu o astfel de cerere, după cea din 2013, și aceea respinsă.
În plen, inițiatorul legii, deputatul Remus-Florinel Cernea, a argumentat că legea ar fi utilă pentru că „niciun cetățean nu trebuie să fie discriminat”, iar parteneriatul civil „este o formă de recunoaștere a uniunilor celor care nu se căsătoresc, deopotrivă cupluri formate din persoane de sex diferit sau din persoane de același sex”.
Răspunsul a venit prompt, din partea deputatul Ovidiu-Cristian Iane, deputat PSD și fost coleg cu Remus-Florinel Cernea la Partidul Verde.
Acesta a afirmat că acest demers ar putea fi folosit drept unealtă pentru alte demersuri privind persoanele de același sex, inclusiv căsătoriile homosexuale și adopțiile de copii de către aceștia.
„Voiam să vă spun, stimați colegi, că faptul că susținem drepturile LGBT – și sunt țări care în Europa susțin aceste drepturi, evident – nu înseamnă neapărat că trebuie să susținem și parteneriatul civil, pentru că până la urmă aceste drepturi și libertăți sunt și în funcție de tipul de societate în care trăim, iar la noi, aici, există o societate care are un alt grad de moralitate, în special religioasă.
Acum, pe de altă parte, în ceea ce privește acest demers, ca să zic așa, ar putea fi precursorul unor alte demersuri la fel de periculoase care, sincer, creează o societate în care eu nu vreau să-mi cresc copiii. Și anume, ce poate să urmeze? Poate să urmeze adopția, ulterior, nu? Poate să urmeze orice altă formă care în Vest, în Occident este foarte bine, să zic așa, promovată. Și unele țări chiar au adoptat aceste modificări de concepte morale.
Or, eu nu vreau să trăiesc într-o societate în care un copil să fie, nu știu, să nu aibă înțelesul cuvântului de mamă și tată în adevăratul sens al cuvântului, pe care eu îl cunosc de când sunt mic”, a spus Iane.
Mai mult, acesta a afirmat că dacă Parlamentul ar fi adoptat propunerea lui Remus Cernea privind definirea definilor ca persoane non-umane, atunci ar fi existat și propunerea de căsătorie între un om și un astfel de animal.
„Și ca să închei, ca să închei, mulțumesc, domnule președinte, dacă am fi trecut, mi-aduc aminte de o altă inițiativă – cu delfinul persoană non-umană, dacă am fi trecut această inițiativă, am fi asistat probabil, și cu acest parteneriat civil, la o căsătorie, în viitorul apropiat, între o persoană de sex oricare și un delfin”, a spus Iane.
Reamintim că la sfârșitul lunii noiembrie, în Monitorul Oficial al României a apărut un proiect de lege constituțională ce definește căsătoria ca fiind o uniune liber consimțită între un bărbat și o femeie. Inițiativa constituțională urmărește modificarea articolului 48, alineat 1 din Constituția României. Astfel, din „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”, noul articol constituțional se va transforma în „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”
Comitetul de Inițiativă pentru revizuirea articolului 48, alineatul 1, este format din 16 persoane, dintre care amintim: artiștii Tudor Sișu și Vlad Miriță, soția lui Felix Tătaru, Nadia, filozoful Sorin Lavric, doctorul Pavel Chirilă, Mihai Gheorghiu, directorul adjunct al Muzeului Țăranului Român dar și Părintele Constantin Necula, consilier al Mitropolitului Ardealului. Sursa: activenews.ro 

Să mulțumim lui Dumnezeu că România rezistă! Să ne rugăm să nu cădem niciodată…

Un român cu demnitate a ales să părăsească concursul poponarilor („MasterChef”) de la PRO TV

Pro Tv este de multă vreme o portavoce a propagandei homosexuale în România, un nou episod în acest sens desfășurându-se în ediția difuzată luni a concursului culinar Masterchef.

De dragul ”diversității”, în anii precedenți producătorii au ajutat să ajungă în etapele finale reprezentanții mai multor minorități etnice. Anul acesta barierele au fost împinse și mai departe, fiind trecut de prima preselecție preliminară un travestit din Cluj, supranumit Cora (foto).

Bărbatul a venit în preselecții machiat și purtând peruci. Deasemenea s-a îmbrăcat ostentativ în rochii decoltate și a purtat pantofi de damă.

Tocmai din cauza acestui comportament sfidător la adresa moralei creștine, un concurent de 41 de ani, de profesie militar, a ales să părăsească concursul, deși obținuse dreptul de a participa la o probă eliminatorie de tocat legume, clasându-se în primi 70 de candidați care au avut o șansă de a se clasa în etapele viitoare, din mii de aspiranți. Acesta și-a motivat decizia prin lipsa de respect a travestitului, care a ales să epateze prin comportament și ținută.

Anterior, Florin Valea îi impresionase pe jurați după ce în preselecții a reușit să gătescă frigărui folosind doar un cuțit.

Militarul și-a păstrat nealterată onoarea și a părăsit platoul nedorind să facă parte dintr-un show de televiziune care atentează la valorile la care aderă majoritatea românilor. Acesta a plecat cu fruntea sus din studiourile Masterchef, în ciuda apostrofărilor ipocrite ale celor trei bucătari jurați, Florin Scripca, Adrian Hadean si Patrizia Paglieri. Pentru a se gudura pe lângă aceștia, alți câțiva concurenți i-au reproșat lui Florin Valea că ”a luat șorțul fără să-l vrea cu adevărat, răpind astfel șansa unui alt participant”.

“Nu mi se pare normal să văd bărbați îmbrăcați în femeie, cu perucă. Nu-mi doresc”, a concluzionat militarul. Sursa: FrontPress.ro

Cinste lui! Aşa ar fi trebuit să facă toţi concurenţii. Trebuia să rămână PRO TV-ul numai cu travestitul, să concureze singur. Dar poate celorlalti le plac homesexualii… I-aş transmite lui Florin Valea să nu-i pară rău după banii murdari ai jidanilor de la această televiziune.

Sistemul din ce în ce mai satanizat: Din 2018 în România vârsta obligatorie pentru grădiniţă va fi de 3 ani; în SUA sunt mai avansaţi, copiii vor învăţa tot la grădiniţă despre masturbare şi homosexualitate

Preiau articolul:

Sunt nebuni: MASTURBAREA și HOMOSEXUALITATEA, în programa grădinițelor!

Ministrul Educației a anunțat recent că până în 2018, grădinița va deveni obligatorie pentru copii de la vârsta de 3 ani. Altfel spus, chiar dacă o familie are cu cine să-și lase copilul, ea va fi totuși forțată să-l dea pe mâna sistemului de educație. De ce graba asta? Și de ce cu forța?

În paralel cu coborârea vertiginoasă a vârstei de școlarizare, în Occident are loc și o „împrospătare” a programei, prin introducerea unor teme sexuale precum: homosexualitatea, libertatea de a-ți alege sexul (genul), masturbarea de mic etc. În România, în cadrul programului Sexul și Barza, lansat sub patronajul aceluiași Remus Pricopie, teme asemănătoare sunt propuse, ce e drept, elevilor cu vârste ceva mai mari. Dar, tendința statului de sexualizare a copiilor este evidentă.

Potrivit Las Vegas Review-Journal, responsabilii din Educație din Clark School County (al cincilea district ca mărime din America) încearcă să obțină sprijinul părinților pentru o serie de schimbări radicale în programa de învățământ, în sensul prezentării lor „mult mai timpuriu” anumite teme.

Printre schimbările propuse se numără educația privind homosexualitatea, de la vârsta de 5 până la 8 ani, și transmiterea tuturor a ideii de respect „indiferent de cine se simt atrași”.

Copiii de această vârstă mai urmează să fie învățați și că „atingerea și frecarea organelor genitale pentru a obține plăcere se numește masturbare”.

Responsabilii școlari le-au prezentat părinților aceste schimbări în ședințe „cu ușile închise”. Doar că reacția acestora nu a fost nici pe departe una favorabilă.

„Vreți să-mi învățați copilul de 5 ani să se masturbeze?”, i-a întrebat o mămică, Julie Butler, pe șefii din educație, potrivit ziarului.

„În mod cert, nu ar trebui să înveți niște copii de 5 ani că masturbarea și provocarea plăcerii sunt bune, iar că elevilor de 12 ani trebuie să li se ofere toate detaliile despre sexul anal sau oral”, opinează postul de televiziune KTNV.

Un alt părinte, Ronald Whitaeger, a declarat pentru canalul Fox 5 că le-ar fi spus responsabililor din educație: „Masturbarea este un lucru intim. Aici este o grădiniță. Cred că glumiți. Nu trebuie să afle despre asta la vârsta lor”.

Un elev de liceu a declarat conducerii: „Cred că am citit vreo 20 de pagini, dar nu am mai putut continua; erau acolo niște lucruri prea tulburătoare pentru vârsta mea, deși am 17 ani!”

O altă serie de ședințe cu părinții, pentru a-i convinge de necesitatea schimbărilor este programată pentru noiembrie.

Sursa: evz.ro

Se vede treaba că cei care se cred stăpânii lumii grăbesc lucrurile, nu mai au răbdare. Vor să ne îndobitocească mai repede copiii. Nu le e de ajuns ce au realizat până acum. Li se pare că sunt ineficienţi. Stăpânul lor diavolul îi îndeamnă să facă mai mult… şi mai repede.

LEGALIZAREA HOMOSEXUALITĂŢII VA DESCHIDE CUTIA PANDOREI

(Articol scris de Radu Iacoboaie, 2 iulie 2013, ziua Sf. Ştefan cel Mare)

Urmărind cu atenţie evenimentele recente de pe plan internaţional (inclusiv în România), observăm cu stupoare şi cu oarecare nelinişte, că aceste demersuri tot mai insistente de promovare şi legalizare a căsătoriilor dintre homosexuali, respectiv lesbiene şi a adopţiilor de către aceste persoane sunt concertate la nivel mondial şi doresc să submineze temelia societăţilor actuale care au ca fundament valorile creştinismului. Asistăm la o intensificare deloc întâmplătoare a lobby-ului prohomosexualitate şi adoptarea unor legi împotriva opiniei publice şi protestelor de amploare din mai multe ţări de pe bătrânul continent.
Nu ar fi desigur foarte greu să-i descoperim pe artizanii din umbră ai acestei ,,revoluţii sexuale”, pe îndrumătorii şi sponsorii activiştilor gay, care nu se vor opri doar la câteva drepturi pentru homosexuali. Noi ştim cine sunt duşmanii lui Hristos şi ai familiei creştine. Ştim cine orchestrează această lovitură puternică dată modului de viaţă creştin autentic (ortodox). Aceştia nu pot fi decât evreii sionişti, cei care încă îl aşteaptă pe Mesia şi francmasonii care îi urmează de pretutindeni.
Uitaţi-vă numai la cei care promovează homosexualitatea în România şi veţi vedea că nu au nici o legătură cu ortodoxia. Niels Schnecker, evreu mason, care s-a implicat activ în mai multe campanii electorale în SUA, a fost ales de liberali pentru alegerile prezidenţiale din 2014 pentru candidatura lui Crin Antonescu! Remus Cernea şi alte organizaţii precum Accept…
Ca să conştientizăm pe deplin gravitatea fenomenului, ar fi poate suficient să amintim doar faptul că homosexualitatea reprezintă practicarea unor perversiuni sexuale (nu este o orientare sexuală aşa cum se invocă în mod greşit de către propagandiştii acestora), că perversiunile sexuale nu sunt îngăduite de Biserica Ortodoxă (fiind considerate păcate grele, strigătoare la cer) iar Dumnezeu a pedepsit categoric şi drastic homosexualitatea şi onania. Ne aducem aminte că Onan, care a săvârşit masturbarea sau onania a murit pe loc. Iar oraşele Sodoma şi Gomora, în care se practica homosexualitatea şi pedofilia, au fost distruse în întregime. Pe ruinele lor a apărut Marea Moartă, în care nu trăiesc vieţuitoare… Acestea nu sunt poveşti, ci realităţi cutremurătoare!
Legalizarea homosexualităţii nu înseamnă doar o simplă acceptare de către societate a căsătoriilor dintre homosexuali, respectiv lesbiene. Implicaţiile sunt mult mai mari. Pentru noi creştinii, ea înseamnă în primul rând o legalizare a păcatului (a patimii desfrânării şi perversiunilor sexuale). Homosexualitatea poate favoriza în cazul adopţiilor pedofilia (abuzul sexual asupra minorilor, constituind astfel o pedofilie deghizată!) dar şi incestul şi poligamia. Iată de ce Rusia a interzis adopţiile copiilor ruşi de către cuplurile de homosexuali.
Legalizarea homosexualităţii va aduce după sine noi şi noi probleme sociale şi medicale, ştiut fiind faptul că manifestările homosexualilor se circumscriu sferei patologice. Paradele şi propaganda acestora larg mediatizată nu pot schimba în nici un fel datele problemei. Cei care îi folosesc ca masa de manevră vor de fapt să redefinească normalitatea, obligându-ne treptat să renunţăm la căsătoria tradiţională dintre bărbat şi femeie. Acesta este un scop perfid care serveşte altuia mai diabolic: reducerea populaţiei de pe Terra. Iată una din expresiile Noii Ordini Mondiale, la care se lucrează intens în prezent. Oamenii sunt forţaţi în mod indirect să desfiinţeze instituţia sacră a familiei creştine, considerată învechită şi depăşită, în dezacord cu modernitatea lumii în care trăim, să accepte tot mai mult metodele contraceptive şi aşa mai departe …
Pe de altă parte, oamenii sunt determinaţi să accepte homosexualitatea ca pe o simplă orientare sexuală şi ,,normală”, pe care să o ofere apoi spre experimentare şi tinerilor de astăzi! Aşa cum au procedat în unele ţări şi cu sexul oral, recomandat chiar de unii medici şi psihologi! Ei vin şi ne învaţă că, de fapt homosexualitatea nu dăunează nimănui şi că reprezintă doar o expresie a libertăţii depline şi a personalităţii omului!
Legalizarea homosexualităţii este vârful aisbergului care ne va lovi pe toţi din plin în viitorul apropiat. Ea va deschide cutia pandorei. Un exemplu este cel al activiştilor poligamiei din SUA, care au ieşit la rampă cu entuziasm, văzând în aceasta un pas istoric spre desfiinţarea familiei tradiţionale şi afirmarea poligamiei, în viziunea lor fiind necesară mai ales pentru emigranţii care lucrează în străinătate …
În mod evident, o mare parte dintre oamenii de pretutindeni se vor revolta. Scriitorul H.G. Wells ne avertiza în urmă cu câteva decenii: ,,Foarte mulţi oameni vor uri NOUA ORDINE MONDIALĂ şi vor muri protestând împotriva ei.”
Numai că, masonii şi-au făcut anumite planuri luându-şi anumite măsuri de prevedere: camere de supraveghere în principalele locuri publice, legi precum Tratatul de la Lisabona (ratificat şi de România!). Acesta din urmă, stipulează printre altele şi pedeapsa cu moartea în cazul ,, situaţiei de război, dezordine socială şi insurecţie”. Iar fiecare stat membru este obligat să participe la acţiunile militare şi ale Serviciilor secrete în lupta contra ,,terorismului”. Însă toate prevederile acestea sunt vag exprimate, dau naştere la interpretări şi la semne de întrebare. Ele pot favoriza în mod cert măsuri abuzive şi nedrepte împotriva cetăţenilor Uniunii Europene. (Vezi şi cartea Guvernul Mondial Coşmarul Omenirii, de Teodor Filip, Ed. Obiectiv).
Nu trebuie uitat nici faptul că activiştii gay îi numesc pe creştini ,,fascişti”. Pe o pancartă din New York, se putea citi: ,,Viaţa începe când te opui creştinilor fascişti!” Oare unde vedeţi dumneavoastră legatura dintre fascism şi creştinism? Creştinii au instaurat undeva în lume dictatura? Au suprimat tocmai ei libertatea omului, un dar preţios de la Dumnezeu?
Iar pe site-ul Wikipedia, legionarii şi preoţii ortodocşi sunt de asemenea văzuţi ca fascişti şi fanatici precum fundamentaliştii islamici… În timp ce preoţii catolici sunt mereu în centrul atenției mass media și văzuţi ca vajnici apărători ai drepturilor omului… De fapt, autorul articolului defăimător la adresa Bisericii Ortodoxe este însă un ateu sau catolic, sau mai degrabă un mason adevărat.
Îşi poate imagina cineva oare toate implicaţiile din societate ale legalizării homosexualităţii? Este destul de dificil. Vor fi afectaţi în special copiii şi femeile, ca şi în cazul fenomenului pornografiei. Comportamentul sexual ar putea să debuteze la vârste tot mai precoce, afectând astfel ireversibil dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor. Dar cel mai mult va influenţa moralitatea şi sănătatea (SIDA, etc). Pedofilia, incestul, poligamia, prostituţia, proxenetismul şi drogurile vor ajunge la cote inimaginabile …
Iată de ce trebuie să ne opunem energic legalizării sodomiei în poporul nostru creştin ortodox până nu este prea târziu. Iubiţi fraţi ortodocşi, nu vă fie teamă. Este timpul mărturisirii Adevărului, după spusele marilor noştri duhovnici, precum părintele Justin Pârvu. Cu noi este Dumnezeu…