Monahia Pahomia Radu se retrage din Mânăstirea Zamfira și mărturisește împotriva ecumenismului, a pseudo-sinodului din Creta și a globalizării

Cu dragoste și cu durere în Hristos, eu monahia Pahomia Radu, fostă viețuitoare la m-rea Zamfira, județul Prahova, vreau să vă mărturisesc că am plecat din mănăstire din cauza ecumenismului, care a luat amploare după pseudosinodul din Creta, dar mai ales după venirea pseudopapei Francisc în România.

Interesant este și faptul că peste tot se construiește fraților. Faraon i-a pus pe majoritatea călugărilor la construit «piramide» ca să uite de Dumnezeu.

Am scris această scrisoare de mărturisire cu gândul de a-i întări pe frați și pe surori cu ajutorul lui Dumnezeu, și pentru a se trezi cât mai mulți oameni din aceste vremuri înșelătoare în care noi toți trăim.

Cu durere în suflet vă spun că spre deosebire de părinții nepomenitori, dintre care din păcate, unii au căzut întru înșelare după Sinaxa Națională de la Botoșani (2017), ecumeniștii câștigă teren, arătându-se foarte buni și blânzi în acțiunile sociale, dezvoltând o iubire siropoasă, lipsită de onestitate patristică, punându-i în dificultate pe părinții nepomenitori care încearcă să ducă lupta cea bună, să câștige cât mai multe suflete pentru Hristos.

Fraților, aveți grijă să nu cădeți în schismă căci nici sângele muceniciei nu poate spăla acest păcat. Calea discernământului a fost aleasă de puțini părinți nepomenitori, aceia care sunt de acord cu hotărârile adoptate la Sinaxa Națională Ortodoxă de la Botoșani, din data de 18 iunie 2017.

Pentru cei care nu știu, în cadrul acestei Sinaxe s-au hotărât următoarele: s-au condamnat ecumenismul ca erezie a tuturor ereziilor, francmasoneria care a fost osândită de altfel de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prin Temeiul 785 din 11 martie 1937, Consiliul mondial al Bisericilor, pseudosinodul din Creta și s-a anunțat că în baza canoanelor 31 Apostolic, 15 I-II, 3 Sin. III Ec., ne-am îngrădit de erezia ecumenismului prin întreruperea pomenirii la sfintele slujbe a ierarhilor ce au semnat direct la hotărârile adunării din Creta, dar și a celor care le-au acceptat, prin participarea la sedința Sfântului Sinod din 28-29 octombrie 2016 sau prin necondamnare publică a acestora. Tot la această Sinaxă s-a mai hotărât ca în duhul smereniei și al dragostei, să fie informați creștinii și preoții pomenitori în legătură cu motivele care ne-au determinat (pe noi nepomenitorii) să întrerupem comuniunea bisericească cu cei părtași la erezie, dar și la alte lucruri.

După mai multe decenii de când ierarhii au fost școliți în instituții eretice si ecumeniste din Occident, nu ne puteam aștepta decât la trădări peste trădări, zdruncinarea Bisericii, apostazie și în final dispariția neamului. Asta-i realitatea, iar dacă nu ne vom trezi la timp atunci planurile sioniștilor își vor atinge scopul.

Ierarhii noștri au uitat că dogmele reprezintă adevărurile de credință și ele nu pot fi împuținate, înmulțite sau modificate. Orice alterare a dogmelor este o problemă soteriologică, este o ieșire din Biserică, o pierdere a mântuirii. Mai presus de dogme și canoane, omul are nevoie să fie iubit, înțeles, iertat, ca din dragoste și recunoștință, să primească dogmele și canoanele, iar apoi, înțelegând porunca Domnului care grăiește să nu tăcem în vremuri de primejdie pentru credință, să devină adevărat ostaș ai lui Hristos.

În rândurile de mai jos voi începe, cu ajutorul lui Dumnezeu, să demasc ecumenismul prin scrierile unor Sfinți, Cuvioși Părinți și mari teologi.

Ca definiție, ecumenismul este o infernală mișcare globală religioasă a sionismului, ce are ca obiectiv supunerea umanității sub un conducător universal (antihrist) și unirea tuturor religiilor într-o panreligie, astfel încât să dispară Creștinismul, să dispară mântuitoarea Credință Ortodoxă și la sfârșit, în locul adevăratului Dumnezeu, să fie închinat satana.

În 1961, Biserica Ortodoxă Română a intrat în ”Consiliul Mondial al Bisericilor” (CMB, n.a.). Adunând sub egida sa majoritatea sectelor ”creștine”, ce susțin și împărtășesc numeroase erezii, consiliul se dovedește a fi cea mai desăvârșită formă de atac la adresa Bisericii lui Hristos, iar aceasta a demonstrat-o din plin de-a lungul celor 10 adunări ale CMB.

La ultima Adunare a CMB de la Busan, 2013, Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de ÎPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, care a afirmat că: ”unitatea Bisericii a fost distrusă și, așa cum se prezintă astăzi biserica, divizată, este incompletă și din punct de vedere sacramental/haricpentru că nu cunoaștem care parte a bisericii este moștenitoarea și continuatoarea vechii Biserici a Ierusalimului, deoarece toți oamenii sunt frați întru Hristos, botezul creștin reprezentând doar o treaptă superioară, harică, în cadrul deja existentei familii duhovnicești a umanității. Preasfinția sa, kir Nifon, nu a spus și a ascuns faptul că în cadrul CMB eclesiologia ortodoxă este denaturată, sub pretextul apărării «valorilor noastre tradiționale morale», precum «suprema valoare a familiei creștine»” (extras din cartea „Familia creștină și provocările lumii de astăzi”, 2019, pag. 25).

În iunie 1993, în localitatea Balamand din Liban a avut loc o consfătuire între papistași și ortodocși”în care partea ortodoxă a făcut câteva concesii foarte grave (o altă trădare, n.a.), între acestea numărându-se și recunoașterea reciprocă a Tainelor, dar și a ideii eretice de «biserici surori». Ulterior toate Bisericile Ortodoxe au respins sinodal acest tratat, cu excepția BOR” (extras din cartea ”Familia creștină și provocările lumii de astăzi”, 2019, pag. 41).

A urmat apoi o trădare și mai mare odată cu ”pseudosinodul ce a avut loc în perioada 16-26, iunie 2016 (așa apar cei trei de șase măriți spre deosebire de celelalte cifre și pe broșura Patriarhiei despre ”sinod”, n.a.), la Kolymbari, în insula Creta, nu numai că nu a reprezentat totalitatea episcopilor și credincioșilor ortodocși, din acest motiv neavând caracter panortodox și neexprimând nici unitatea Bisericii, dar în primul rând nu a exprimat cugetul ortodox al Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicești și Apostolice și a atacat dogme și învățături fundamentale și esențialeDar ce dogme s-au modificat? S-au modificat ”două dogme fundamentale, dogma despre unitatea și unicitatea Bisericii, dogma eclesiologică, precum și dogma soteriologică, potrivit căreia numai în Biserica cea Una și Unică ne putem mântui….” (Protoprezbiterul Theodoros Zisis).

Chiar și în reviste, cărți și site-uri ortodoxe este desființat acest pseudosinod după cum veți vedea în rândurile de mai jos:

Mitropolitul Ieremia al Gortinei a adus și alte lămurări vizavi de acest subiect: ”Când se vor publica Procesele Verbale ale Sinodului, în care se înregistrează punctele de vedere ale celor care au hotărât și au semnat textele, atunci se va vedea limpede că în Sinod au dominat TEORIA RAMURILOR, TEOLOGIA BAPTISMALĂ și mai ales PRINCIPIUL INCLUZIUNII (ATENȚIE – toate aceste teorii sunt ERETICE, n.a.)…” (extras din revista ”Credința Ortodoxă”, anul XXI, Nr. 3 (241), Martie 2017, pag.15, revistă lunară de cultură, atitudine și spiritualitate a Episcopiei Alexandriei și Teleormanului)).

O să fac o mică paranteză ca să vă explic, cu ajutorul lui Dumnezeu, acele teorii născocite de arhiconi, din rândul de mai sus:

  • Teoria ramurilor: potrivit căreia Biserica este un ”arbore” ale cărei ”ramuri”, care sunt toate sectele ”creștine”, dețin numai o parte de adevăr.
  • Teoria baptismală: ecumenismul promovează idea unei ”biserici extinse” potrivit căreia ”biserica” este una și îi cuprinde pe creștinii fiecărei secte ”creștine”, din clipa în care au primit ”botezul în numele Sfintei Treimi”. Astfel toate sectele ”creștine” sunt între ele ”Biserici surori”.
  • Principiul incluziunii: Adică alunecarea de la principiul exclusivității (”în afara Bisericii NU există mântuire” – Sf. Ciprian al Cartaginei) la principiul incluziunii (adică să admitem că și în afara Bisericii Ortodoxe există mântuire). Dacă minciuna ar mântui atunci de ce s-a mai răstignit Hristos?

Deci, ecumenismul nu poate fi acceptat sub nicio formă în Biserica Ortodoxă prin nicio teorie eretică deoarece ”Biserica sobornicească (universală) este adunarea dreptslăvitorilor care mărturisesc credința ortodoxă” (Sf. Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului, extras din ”Erminia dumnezeiescului simbol al credinței ortodoxe”, EIBMBOR, București, 2010, p. 93).

Alt exemplu:

”- Eu vă dau un exemplu de episcop care a semnat în Creta, și în practică s-ar putea spune că el chiar se comportă cumva ca un episcop ortodox. Deci viața lui, în afară de problema Creta, e ca și cum ar fi a unui episcop ortodox. Ce facem în această situație?

Pr. T.Z.: – Este o situație foarte dificilă. Dar, cred că, de fapt, și acest episcop este un episcop cu două fețe. Pentru că, Creta și ecumenismul sunt același lucru. 

  – Vă spun despre ce situație este vorba. În Moldova, mitropolitul Moldovei a semnat în Creta după care a dat un comunicat în care a arătat poporului moldovean, credincioșilor, că toată activitatea Înalt Prea Sfinției sale este de fapt ortodoxă.

Pr. T.Z.: – E un episcop mai bun decât ceilalți. Ceea ce îi lipsește este faptul că nu condamnă Creta.

       – Și e suficient pentru a i se întrerupe pomenirea?

       Pr. T.Z.: – Eu cred că sinodul din Creta este criteriul pentru a ÎNTRERUPE POMENIREA.” (interviu luat Protoprezbiterului Theodoros Zisis, extras din revista ”Credința Ortodoxă”, anul XXI, Nr. 5 (243), Mai 2017, pag. 16, revistă lunară de cultură, atitudine și spiritualitate a Episcopiei Alexandriei și Teleormanului)).

Dar iată ce gasim scris în altă revistă ortodoxă:

(…) Pr. T.Z.: -”Chiar dacă duhovnicul face vreo greșeală sau poate că episcopul greșește cu ceva, facem ascultare de ei. DAR ÎN PROBLEME DE CREDINȚĂ, DE DOGMĂ, ESTE INTERZIS SĂ FACEM ASCULTARE TOTALĂ DE EI, ci este nevoie să îi verificăm, să-i controlăm, chiar și un mirean poate să-l certe pe un preot sau un episcop. În Constantinopol, când Nestorie a predicat în Biserica Sf. Sofia că Maica Domnului nu e Născătoare de Dumnezeu și a numit-o născătoare de Hristos, și-a ridicat glasul un mirean care era în biserică. Nestorie era sus la amvon și mireanul i-a zis: ceea ce spui tu este erezie! Un mirean de jos

 – Întreruperea pomenirii este schismă?

Pr. T.Z.: – Nu este schismă. O spune și canonul. NU ESTE SCHISMĂ CI FEREȘTE DE SCHISMĂ! ECUMENIȘTII FAC SCHISMĂ PRIN EREZIA ECUMENISMULUI. CANONUL SCRIE CĂ NU FAC SCHISMĂ CEI CE ÎNTRERUP POMENIREA, EI APĂRĂ BISERICA DE SCHISMA EREZIEI. Trebuie să spunem aceasta: că și dacă întrerupem pomenirea, aceasta nu este schismă. NOI CONTINUĂM SĂ RĂMÂNEM ÎN BISERICĂ. Ea nu se întinează, nu se întinează toți dacă doar câțiva episcopi… cad în erezie. NOI RĂMÂNEM ÎN BISERICĂ.” (interviu luat Protoprezbiterului Theodoros Zisis, extras din revista ”Credința Ortodoxă”, anul XX, Nr.12 (238), Decembrie 2016, pag. 12, revistă lunară de cultură, atitudine și spiritualitate a Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, dar articolul a fost preluat din revista ”Atitudini” după cum se evidențiază sus în pagină).

Întrebat fiind de ”sinodul” din Creta în 2013, Cuviosul Părinte Justin Pârvu avea să răspundă: O să facă ei, dar va fi ce s-a întâmplat cu Sinodul de la Ferrara-Florența. Tot așa va fi și acum, vor fi aceleași dispute dogmatice și, slavă Domnului, vom avea niște ierarhi care, cred eu, că nu vor trăda Ortodoxia (precum a fost ÎPS Justinian Chira, n.a.). Și doi, trei dacă sunt, e suficient. Avem datoria însă să ne rugăm pentru ca Dumnezeu să îi păzească pe ierarhii ortodocși în dreapta credință, pentru că altă salvare nu mai avem decât în mila lui Dumnezeu…” (extras din cartea ”Biserica și noile erezii”, Editată de Fundația Justin Pârvu, iunie 2016, pag. 5).

În cartea ”Ecumenismul fără mască” scrisă de arhim. Haralambie D. Vasilopoulos găsim un fragment dintr-o epistolă de mare însemnătate care aparține Sf. Justin Popovici și care a fost adresată Sfântului Sinod al Bisericii Serbiei: ”În scrisoarea sa, de o mare importanță istorică majoră, Arhimandritul Justin Popovici acuză că se încearcă o întrunire a Sinodului fără Hristos și reliefează: «Dacă problemele contemporane ale Bisericii Ortodoxe nu se rezolvă prin Dumnezeu-Omul și într-o manieră dumnezeiesc-omenească, apostolească și patristică, este cu neputință ca ele să se rezolve într-un mod ortodox și plăcut lui Dumnezeu. Va duce neapărat la catastrofă, schisme, eresuri și la o varietate de rătăciri umaniste, la nihilism și anarhism. Asta este valabil, din toate punctele de vedere și în ceea ce privește convocarea unui nou Sinod Ecumenic, care în ultima vreme se precipită și este IMPUSĂ de anumite GRUPĂRI…” (extras din cartea ”Ecumenismul fără mască”, ed. a II-a, pag. 101).

Trebuie specificat și faptul că există o poziție oficială vizavi de pseusinodul din Creta exprimată printr-un document de Sfântul Sinod al Bisericii autocefale Georgiene care e canonică. Iată ce scrie la punctul 4:

”«Documentele din Creta trebuie să reflecte învățătura Bisericii Ortodoxe; ceea ce nu se întâmplă în cazul prezentului set de texte Punctul 4 al deciziei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene afirmă fără echivoc faptul că documentele sinodului din Creta NU SUNT ORTODOXE, deoarece ele nu reflectă învățătura Bisericii Ortodoxe. Or, dacă nu sunt ortodoxe, este de la sine înțeles că ele SUNT ERETICE…” (extras de pe site-ul: OrtodoxINFO).

Și Sf. Paisie Aghioritul a vorbit despre pseudosinodul din Creta:

”…Dar va fi al optulea Sinod Ecumenic și atunci se va clarifica cine și ce prezintă.Cel care va accepta inovațiile eretice va lua calea pieirii. Trebuie să ne ferim de asemenea eretici- inovatori…”(extras din cartea ”Stareții despre vremurile din urmă”, Petru Vodă, 2007, pag. 253)

Alt exemplu:

”… Generalizarea ereziei ecumeniste prin pseudosinodul din Creta… transformă Ortodoxia noastră în creștinism antihristic și acesta intră triumfal în Biserică. Sfântul Ignatie Briancianinov ne anunța că asta e o boală așa de grea, atât de insuportabilă, încât ea cheamă sinucederea(duhovnicească a, n.a.) omeniriica pe o sete de otravă.” (extras din ”Credința Ortodoxă”, anul XXI, Nr. 4 (242), Aprilie 2017, pag. 9, revistă lunară de cultură, atitudine și spiritualitate a Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, dar articolul a fost preluat din revista ”Atitudini”, după cum se evidențiază mai sus, în pagină).

Ultimul exemplu:

Și papismul este o erezie. Din pricina clericilor și creștinilor filoecumeniști și filopapiști, s-a creat o confuzie în spațiul ortodox, și astfel ar fi trebuit – așa am așteptat – ca Sinodul din Kolimbari – Creta, cu autoritatea lui, să clarifice lucrurile și să vorbească clar despre aceste două erezii ale epocii noastre, și astfel să întoarcă poporul ortodox cel credincios de la acestea. Dar nu a făcut aceasta, cu toate că mulți clerici și laici au cerut-o înainte de Sinod, cu multă insistență și rugăminți. (…) Dar, ciudat, nu am văzut ca Sinodul din Creta să condamne vreo erezie, nici să vorbească despre erezii, ci dimpotrivă a numit ereziile «Biserici»” (Mitropolitul Ieremia al Gortinei, sursa: marturieathonita.ro).

Având în vedere cele relatate mai sus e lesne de înțeles de ce o parte din clerici și nu numai, au ales să întrerupă pomenirea ierarhilor semnatari în Creta sau în cadrul Ședinței Sfântului Sinod din octombrie 2016.

Dar oare este canonică întreruperea pomenirii ierarhului cu cuget eretic? Desigur. Există două sfinte canoane care admit întreruperea pomenirii ierarhului cu cuget eretic: canonul 31 apostolic și canonul 15 I-II Constantinopol, și două abateri pentru care aceste canoane sugerează că întreruperea pomenirii ierarhului cu cuget eretic este canonică: conform canonului 31 apostolic, se poate întrerupe pomenirea ierarhului cu cuget eretic pentru abaterea de la dreapta credință și pentru abaterea de la comportarea cea după dreptate.

Din viața cuviosului Ipatie (†446), din întrebarea episcopului: ”De ce ai șters numele lui mai înainte de a vedea ce se petrece?”, dar mai ales din răspunsul cuviosului Ipatie: ”De când am auzit că vorbește necuviincios despre Domnul meu, am încetat comuniunea cu el și nici numele nu i-l mai pomenesc, pentru că nu mai este episcop” (Arhim. Vasilios Papadakis, ”Străjerii Ortodoxiei”, Ed. Egumenița, București, 2015, pp. 101, 102). Vedem astfel că preotul are dreptul să se îngrădească de erezia ierarhului său cu cuget ereticînainte de cercetarea ereziei de către un sinod, adică înainte ca ea să fie condamnată de către un sinod ecumenic sau local, sau chiar de gândirea Sfinților Părinți.

Au existat Sfinți Părinți care au întrerupt pomenirea ierarhilor cu cuget eretic sau participarea la slujbele unde erau episcopii cu cuget eretic pomeniți, încă înainte de condamnarea acelora de către un sinod ecumenic. Dintre aceștia, cele mai cunoscute exemple sunt ale Sfinților Ioan Damaschinul, Maxim Mărturisitorul, Teodor Studitul, Grigorie Palama sau Marcu Evghenicul.

Mulți dintre clericii pomenitori”declară cu fiecare ocazie că Sfânta Liturghie este imperfectă, dacă nu este pomenit un anumit episcop în timpul săvârșirii ei. Adică taina reprezintă pentru aceștia posibilitatea de «spălare» a acțiunilor eretice. Cer să se facă pomenirea chiar și a episcopilor cu cuget eretic! Iar atunci când le vorbești despre atitudinea tradițională a Bisericii în perioade când dominau ereziile și anume întreruperea pomenirii episcopului locului (cu cuget eretic, n.a.) la sfintele slujbe, nu vor să audă niciun cuvânt despre aceasta. «Fără pomenirea episcopului nu există Sfântă Liturghie», zic (ei), «fiindcă Taina se săvârșește în numele acestuia!». Cu adevărat o taină este faptul că cei care vor sluji credinței noastre, preluând poziții înalte în conducere, aleg ignoranța. Nici nu vor măcar să audă că Sfintele Taine sunt săvârșite în numele marelui Arhiereu, Hristos, și persistă în opinia lor ticăloasă. Pe aceasta se bazează și resping nepomenirea episcopului” (cu cuget eretic, n.a.)” (Protoprezbiter Nikolaos Manolis, extras din lucrarea teologică ”Minunea întreruperii pomenirii”).

Din păcate, învățătura eretică a episcopocentrismului a cucerit inimile clericilor ecumeniști de toate tipurile și nu numai uitând că Biserica noastră este Hristocentrică.

Una din consecințele pseudosinodului din Creta a fost venirea papei Francisc în România care este profetul mincinos din Apocalipsă, fapt dovedit foarte clar de Arhimandritul Nectarie Moulatsiotis în Omilia sa din 23 februarie 2013.

Iată ce zicea Cuviosul Părinte Justin Pârvu la adresa pseudopapei Francisc: ”Iar acest papă, Dumnezeu să îl ierte, are un rol malefic nemaiîntâlnit pentru creștinătate, pentru omenitate, pentru neamurile creștine.” (extras din cartea ”ROMÂNI, apărați-vă Dreapta Credință, preoții și libertatea! Refuzați actele cu cip! Ed. Credința strămoșească 2013, pag. 103, care a fost tipărită cu binecuvântarea Pr. Arhim. Justin Pârvu).

Sfântul Cosma al Etoliei spunea creștinilor: «Pe papă să-l blestemați, el va fi cauza.»”(Ieremia, Mitropolitul Gortinei și al Megapolisului, sursa: marturieathonita.ro).

Nu în ultimul rând, trebuie precizat faptul că ”în anul 1775, Rothschild, împreună cu alți doisprezece bărbați, au organizat «sfatul celor 13». Ei l-au ales pe Adam Weishaupt șeful sfatului. Adam Weishaupt, ce semnifică «Capul alb», făcea parte din ordinul iezuiților (una dintre organizațiile sataniste)” (extras din cartea ”Stareții despre vremurile din urmă”, Petru Vodă, 2017, pag. 127). Se știe faptul că pseudopapa Francisc este primul «papă» iezuit din istorie, adică, satanist. Iar clipul cu papistașii care-l pomenesc pe Lucifer în timpul misei lor, în 2015, dovedește clar acest lucru:

Vedeți cu cine vor să ne unească ierarhii BOR­?

Nu trebuie uitat faptul că există un mare Sfânt (Lavrentie de Cernigov), care a prorocit acum mulți ani despre ce avea să se întâmple în Ucraina: ”Se vor deschide bisericile și mănăstirile și vor fi reparate, și toate învățăturile cele mincinoase (false) vor ieși la suprafață cu dracii, și cei strâmb credincioși (catolicii, uniații, ucrainienii autocefali și mulți alții) și tulburare mare va fi în Ucraina, căci mulți se vor opune unității Bisericii Ortodoxe Ruse. Această organizație eretică va fi condusă de puteri necurate, de aceea le vor lua ortodocșilor bisericile (ceea ce se întâmplă deja, n.a.)și pe cei drept-credincioși îi vor prigoni. Atunci Mitropolitul Kievului (nevrednic de acest nume), împreună cu arhiereii și protoiereii vor cârti grav împotriva Bisericii Ruse. Toată lumea se va mira de fărădelegile lui și mult se va înfricoșa. El singur își va semna sentința la moartea veșnică și se va pierde ca și Iuda. Dar toate aceste ispite și sminteli ale diavolului vor dispărea, căci Rusia are adevărați rugători și va fi din nou o Biserică Unică Rusă.” (extras din cartea ”Profeții și mărturii creștine pentru vremea de acum”, Ed. Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2008, pag. 83 – a apărut cu binecuvântarea PS Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului).

Faptul că nu sunt canonizați Sfinții închisorilor reprezintă o altă mare problemă. Deci Biserica noastră nu-și mai atinge scopul ei, țelul ei, adică să cinstească pe Sfinți. Cinstind pe Sfinți îl cinstim pe Dumnezeu. Și se poate ca aceasta să fie ultima luptă, iar dacă noi nu vom fi uniți, în principal poporul, atunci se poate să vină mânia lui Dumnezeu asupra noastră și să vină tot răul. Nu trebuie să ne gândim la sfârșitul lumii când va fi. Înainte de a fi sfârșitul lumii poate să fie sfârșitul României.

Cuviosul Părinte Justin Pârvu ne-a atenționat că: ,,Ecumenismul merge strategic împreună cu globalizarea.”(extras din cartea ,,Biserica și noile erezii”, iunie 2016, pag. 53 ).

Globalizarea semnifică guvernarea electronică care are scopul ca fiecare om de pe pământ să fie conectat cu un număr la sistemul «fiarei» , calculatorul de la Bruxelles, pentru a se construi împărăția «fiarei» când oamenii se vor preface într-o biomasă depersonalizată, cibernetizată, în bioroboți cu microcipuri/nanocipuri implantate/inserate, adică în purtători ai numelor numerice implantate/inserate sub piele.

Am fost avertizați de destui Sfinți și Cuvioși Părinți în privința actelor antihristice așa că nu ne rămâne decât să urmăm sfaturile sfințiilor lor.

Sf. Paisie Aghioritul a avut parte de o descoperire de la Dumnezeu în privința actelor antihristice. În revista «Salvați-ne sufletele noastre» (Nr. 8, 2012, traducere din limba rusă) este descrisă întâlnirea Sf. Paisie Aghioritul cu Sf. Eufimia. Starețul Paisie povestește:„Miercuri, pe 27 februarie 1974, eu eram în chilia mea de rugăciune. De-odată, am auzit o bătaie în ușă și un glas de femeie care a spus: «Cu rugăciunile Sfinților Părinți…» Mirându-mă de unde pe Muntele Athos e o femeie întreb: «Cine acolo?» Ușa s-a deschis singură cu toate că era încuiată. Sfânta după salutare a intrat. (…) În discuția noastră ea a rezolvat problema ce mă necăjea pe mine, adică despre numărul personal și documentele de plastic. Sfânta mi-a arătat o mulțime de aceste documente de plastic și a spus că e foarte periculos de primit.” Despre ajutorul primit de Sf. Paisie Aghioritul din partea Sf. Mare Mucenițe Eufimia († 304) în privința actelor antihristice am mai găsit, cu ajutorul lui Dumnezeu, încă o sursă care ne relatează acest fapt, adică broșura «Leacuri amare pentru suflet împotriva nebuniei», Mahala-Cernăuți-Ucraina, 2017-7.

Tânărul Andrei din regiunea Volgograd a murit și a înviat, și-a fost dus în iad și-n rai. Dar atenție! Maica Domnului, Sfinții Nicolae, Serafim de Sarov, Serghie de la Radonej și Iov de la Poceaev i-au transmis un mesaj de foc cu bătaie lungă valabil pentru fiecare dintre noi: ,,…Apoi oamenii sfinți mi-au spus să nu primesc NICI UN FEL DE DOCUMENTE…”

                   (…) ,,…Vestea că Rusia va renaște, care a adus-o Maica Domnului, va întări pe mulți oameni SĂ NU PRIMEASCĂ SIMBOLICA SATANEI, SĂ O RESPINGĂ. PRIN REFUZUL DE A PRIMI ACESTE PAȘAPOARTE, DOCUMENTE, OAMENII DE ACUM VOR PUTEA SĂ SE MÂNTUIASCĂ. IAR CEI CE LE-AU PRIMIT, TREBUIE SĂ LE ÎNTOARCĂ, SĂ SE POCĂIASCĂ DE GREȘEALA FĂCUTĂ.” (fragmente culese din cartea ”Minuni din vremea noastră – Viața după moarte”, Editura Axa, pp. 99-100; 102-103).

                   Starețul cu viață sfântă Antonie (a fost un bătrân duhovnicesc care a slujit, după detenția din lagărele sovietice, în parohiile Bisericii Ortodoxe Ruse a Patriarhiei Moscovei și s-a învrednicit de două viziuni de la Dumnezeu despre vremurile din urmă) a vorbit împotriva numerelor personale si a actelor antihristice:

”…Așa va găsi o scuză și pentru numerele personale și pentru pașapoarte și pentru …666! Că doar nu pe cadavre vor fi puse numerele astea și nici nu vor adormi simțurile oamenilor, nu, nicidecum. Toți, toți vor înțelege, dar rațiunea va găsi justificări, numaidecât va găsi, iar omul, pregătit deja în forul său interior să trădeze, se va autoliniști cu argumentele rațiunii (extras din cartea ”Viziunile dumnezeiești ale starețului ortodox rus Antonie – Pentru cele ce vor veni peste oameni până la sfârșitul lumii acesteia”, 2018, pp. 53, 54; dar poate fi găsit și în cartea ”Stareții despre vremurile din urmă”, Petru Vodă, 2007, pag. 419).

Vrednicul de pomenire Protosinghelul Petroniu Tănase a spus că: „…Aceste buletine de identitate sunt dirijate de la Bruxelles. Acolo există centrul viitoarei Europe comune, unde se află și un computer uriaș, care are înregistrate toate datele de identitate ale tuturor oamenilor din această parte a pământului. El poate înmagazina 4-5 miliarde de date. Buletinul numerotat trebuie să fie tot timpul la purtător. Pentru a evita situațiile în care buletinul poate fi uitat, s-a ajuns la soluția ca acest număr să fie imprimat chiar pe ființa omenească. Fie să-l scrie pe mână, cu ajutorul unor raze laser invizibile, când omul introduce mâna la bancă ori la ghișee se poate decoda acest număr, dar fiindcă și mâna poate să lipsească uneori datorită unei infirmități, s-a ajuns la concluzia că cel mai nimerit loc este pe frunte. Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul! Lumea, auzind, a intrat în panică! 666 pe fruntea tuturor! Până și computerele acestea au nevoie de o cifră – cheia lor de funcționare, repetată de trei ori. Ei bine, acesta este tot 666.”(extras din cartea ”ROMÂNI, apărați-vă Dreapta Credință, preoții și libertatea! Refuzați actele cu cip!”, Ed. Credința strămoșească 2013, pag. 103, care a fost tipărită cu binecuvântarea Pr. Arhim. Justin Pârvu, pag. 170).

Am găsit o concluzie foarte importantă la cuvântul Cuviosului Părinte Petroniu Tănase, tot în cartea ”ROMÂNI, apărați-vă Dreapta Credință, preoții și libertatea! Refuzați actele cu cip!”, Ed. Credința strămoșească 2013, pag. 103, care a fost tipărită cu binecuvântarea Pr. Arhim. Justin Pârvu, pag. 171:

După primirea buletinului Pieții Comune (Uniunea antihristică (UE), n.a)), vei fi acoperit cu raze laser, vei fi urmărit prin satelit cu mijloace invizibile de calculatoarele de la Bruxelles”.

Deci fraților, aveți mare grijă cu actele care necesită fotografierea deoarece acestea au legătură cu însemnarea:

”Iar prin așa numită FOTOGRAFIERE la ei acest ștrihcod (adică numărul personal împletit prin codul de bare cu numărul 666scrie tot în aceeași broșură, n.a.cu laserul îl pun pe fruntea întemnițatului lagărului de concentrare electronic.” (Schiegumenul Gavriil Vinogradov, extras din «Leacuri amare pentru suflet împotriva nebuniei», Mahala-Cernăuți-Ucraina, 2017-7).

Am găsit un articol foarte interesant ,,intitulat «Sleep», anul 1987, p. 787. Dacă aveți posibilitatea să citiți aceste pagini, veți înțelege cât de adânc a pătruns sistemul computerizat în rațiunea omului, veți vedea acolo fotografii și descrieri ale acestor cercetări. La fel și multe alte materiale despre acest subiect pe care le dețin arată clar cât de reale sunt posibilitățile de a-i marca pe toți locuitorii Pământului cu câte un număr particular prin aplicarea de tatuaje cu laser sau implantarea sub piele a micro-cipurilor. Cele mai bune condiții ale corpului uman se află pe partea interioară a brațului drept și pe frunte. (extras din cartea Stareții despre vremurile din urmă, Petru Vodă, 2007, pag. 381)

Interesant e faptul că ”acum guvernul mondial mai are o problemă: cum să înșele oamenii, cum să-i facă să accepte această însemnare, doar milioane de creștini cunosc cele scrise în Apocalipsă. Guvernul mondial știe că creștinii nu pot fi obligați să primească însemnarea, dacă li s-ar spune acest lucru deschis. De aceea, se încearcă diferite metode mincinoase, pentru că în spatele însemnării stă însuși satan, tatăl minciunii” (extras din cartea Stareții despre vremurile din urmă, Petru Vodă, 2007, pag. 385).

Pentru cei care nu știu, însemnarea se aplică deja dar în trepte:

”În Olanda, acum șapte ani, au început să le aplice oamenilor străzii tatuaje laser pe frunte. Poporului i se spune că astfel poate fi controlată criminalitatea, îndeosebi în Amsterdam. Concomitent, acest tatuaj laser parțial este introdus oficial(extras din cartea ”Stareții despre vremurile din urmă”, Petru Vodă, 2007, pag. 381).

Deci fraților, să nu ne lăsăm înșelați de vrăjmaș, crezând că însemnarea se va aplica doar când antihristul va fi la putere căci însuși Sf. Paisie Aghioritul îi contrazice pe cei care susțin acest lucru:

 ”În multe țări ale lumii, unde nu a fost opusă rezistență, deja a fost aplicată o însemnare cu raze laser pe frunte sau pe mână, pentru că astfel poate fi realizat controlul despre care scrie în Apocalipsă: «încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul» (Apoc. 13,17)” (extras din cartea ”Stareții despre vremurile din urmă”, Petru Vodă, 2007, p. 220).

De altfel tot Sf. Paisie Aghioritul ne-a avertizat în acest sens:

”Câți oameni sunt deja pecetluiți cu raze laserunii pe frunte și alții pe mână! Mai târziu, cel care nu va fi pecetluit cu numărul 666, nu va putea nici să vândă, nici să cumpere sau să ia cu împrumut, să fie numit în funcții etc.”

(…)”Cei care încearcă să impună dictatura mondială vor înainta cuVICLENIE și la PUNEREA PECEȚII PE FRUNTEA OAMENILOR, astfel încâtURMĂRILE VOR FI CUMPLITE…”

(…)”Dar susținând că mai întâi trebuie să așteptăm materializarea profețiilor eshatologice, ce propun aceștia să facem după finalizarea profeției despre pecete? Fiindcă după raționamentul lor trebuie ca toți oamenii să primească pecetea, ca să se materializeze întâi profeția, și apoi să se adeverească cele care urmează. Și după aceea, ce soluție propun ei pentru oamenii deja pecetluiți? Să-și taie mâinile sau capetele? Așa cum ar zice și un medic experimentat: este de preferat prevenirea bolii decât înfruntarea ei în final…” (extrase din cartea ”Semnele vremurilor din urmă – Mărturii ale monahilor și ale închinătorilor”, Ed. Egumenița, 2013, pp. 19, 20, 45, 92).

Totodată Schiarhimandritul Hristofor de Tula ne-a avertizat vizavi de acest subiect: ”…Dar Dumnezeu, din cauza vieții noastre viclene și fără de căință, a permis și un alt tip de pecete, la fel de vicleană, care se va aplica cu laserul și va fi invizibilă…” (extras din filmul ”Sarea pământului 2”, apărut cu binecuvântarea PS Diomid, Episcop de Anadîr și Ciukotka).

Când va fi întronat antihrist atunci acesta îi va însemna doar pe cei rămași neînsemnați: ”Forța acestui calculator universal (Fiara de la Bruxelles, n.a.) nu se va dezvălui până nu se va instala antihristul. Atunci «Fiara» îi va prezenta acestuia câți oameni de pe pământ au primit deja pecetea sa și câți au mai rămas” (Pr. Arhim. Tavrion, extras din Sarea pământului 4”, film apărut cu binecuvântarea PS Diomid, episcop de Anadâr și Ciukotka).

Nu v-ați pus întrebarea de ce nu puteți aduce poze de acasăpentru obținerea buletinelor, pașapoartelor, permiselor auto? De ce trebuie obligatoriu să vă faceți poză la ei? De ce statul a cheltuit sume enorme pentru procurarea unor aparate de fotografiat/scanat foarte performante din moment ce fotografia nu diferă mult de cea simplăDe asemenea există patentul lui Thomas Hitrow din 1999 ce constă în imprimarea de coduri barate nevăzute pe corpul uman pentru facilitarea operațiunilor financiare și comerciale. Cum puteți avea încredere în ei când Sf. Paisie Aghioritul și Schiarhimandritul Hristofor de Tula au spus despre aceștia că se vor folosi de viclenie pentru a-și săvârși lucrarea. Fraților, este foarte periculos să afirmi ”că în afara lui Dumnezeu și a Voinței lui – în potrivnicul lui Dumnezeu, satana (sau statul antihristic, n.a.)poate să fie ceva bun. Iar aceasta e deja necredință, hulă față de Dumnezeu și începutul luptei cu Dumnezeu.” (extras din seria «Leacuri amare pentru suflet împotriva nebuniei, Mahala-Cernauti-Ucraina», 2018-43).

Trebuie să fim conștienți de faptul că aplicarea codului de bare prin laser sau prin scanarea chipului uman, pentru realizarea actelor de identitate biometrice, este, pentru autorități, cea mai comodă, mai pașnică și rapidă metodă de rezolvare a problemei însemnării populației, care va putea fi astfel controlată ca o turmă, fără putință de împotrivireDispozitivele laser au ajuns astăzi la dimensiuni atât de miciîncât pot fi introduse într-o cameră fotoÎn acest moment, în lume se folosesc două metode de inscripționare (scriere, n.a.):tatuajul laser și marcarea cu izotop” (extras din studiul ”Marcarea izotopică sau însemnarea cu numărul numelui fiarei 666”, Ing. Constantin Tudor). În astfel de condiții ne putem da seama de ce Sfinții lui Dumnezeu ne-au spus să nu primim niciun act din partea lor.

Cei care au primit actele drăcești (mai ales pașaportul biometric) ar fi bine să se pocăiască și să nu le primească pe următoarele; cei care nu le-au primit, să le refuze cu fermitate.

Țin să precizez faptul că mulți se așteaptă să fie întrebați de credință când se dau și se vor da actele antihristice cu cip. Dacă documentele electronice se vor da fără condiții religioase, atunci ele nu vor fi vătămătoare duhovnicește, spun mulți. Însă vaccinarea (se știe ca vaccinurile conțin otrăvuri și nanoparticule) se aplică deja oamenilor fără condiții religioase astfel ca mulți au fost înșelați până acumAcelași lucru se va petrece și cu însemnarea sub masca biometriei.

Despre vaccinuri a vorbit și părintele Justin Pârvu: ,,…deja s-a început, uciderea omului la nivel oficial, prin otrăvurile care ni le introduc prin mâncare, prin OTRĂVURILE DIN VACCINURItoate se fac la nivel oficial. Iar noi le luăm pe toate de bune, pentru că așa spune ziarul ori televiziunea.” (extras din cartea ”Români, apărați-vă libertatea! Refuzați actele cu cip!, ed. Credința strămoșească, 2013, pag. 143 – tipărită cu binecuvântarea Pr. Arhim. Justin Pârvu).

Dar și Sf. Paisie Aghioritul ne-a avertizat în privința lor: ”… Acum iarăși a apărut o boală pentru care au găsit vaccin, care va fi obligatoriu, dar ca să-l facă cineva, va trebui să se lase pecetluit („vor încerca să ne implementeze nano-echipamente în corp, invizibile cu ochiul liber și care vor juca rolul de spion”, Pr. Elpidie din Rodos, n.a.) …” (extras din cartea ”Semnele vremurilor din urmă, mărturiile monahilor și ale închinătorilor”, Ed. Egumenița, 2013, pag. 45).

Înainte de final țin să evidențiez următoarea precizare a Sfântului Nicodim Aghioritul:

Mulți se vor duce în iad nu pentru că n-au crezut în Dumnezeu, ci pentru că nu au știut bine ceea ce au crezut, nu au cunoscut bine, nu s-au silit să citească, să se lămurească ei înșișiVeți rezista dacă voi înșivă veți fi convinși de ceea ce trebuie să fiți convinși, nu doar pentru că așa vă spune părintele duhovnic” (extras din studiul ”Marcarea izotopică sau însemnarea cu numărul numelui fiarei 666”, Ing. Constantin Tudor).

Conchid mărturisindu-vă că mă dezic de CMB, de toate documentele eretice semnate de ierarhi, în cadrul întrunirilor ecumeniste (precum Porto Alegre, Busan, Balamand, Chambesy, Ravenna etc.), de pseudosinodul din Creta și de toate actele antihristice, astfel încât prefer să rămân creștin ortodoxă renunțând la calea largă ce duce spre iad, punându-mi nădejdea doar în bunul Dumnezeu, Maica Domnului și toți Sfinții.

Sursa: ortodoxinfo.ro
Reclame
Imagini VIDEO și FOTO de la PROTESTUL ÎMPOTRIVA PAPEI ȘI ECUMENISMULUI – 25 mai, București

Imagini VIDEO și FOTO de la PROTESTUL ÎMPOTRIVA PAPEI ȘI ECUMENISMULUI – 25 mai, București

După cum am anunțat, a avut loc protestul împotriva ereticului papă care va vizita România și împotriva ecumenismului:

PROTEST autorizat împotriva papei și ecumenismului – Sâmbătă 25 mai, la baza Dealului Patriarhiei

Aproximativ 80 de ortodocși au manifestat, vineri 25 mai, în parcul Unirii de vizavi de baza dealului Patriarhiei.

Doar aceștia s-au găsit să spele rușinea României Ortodoxe. Deocamdată. Mai mult decât nimic…

Să vedem cine va avea curaj să-și mărturisească credința în zilele venirii arhiereticului în România.

Au fost prezenți temporar, fostul primar al Clujului Gheorghe Funar, care a vorbit la microfon și economistul Ilie Șerbănescu.

Video:

Emanuel Iscru

 

Gheorghe Funar

 

Gabriel Apreutesei

 

Foto: 

Vremea este a sluji Domnului!

1.jpeg

De ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena, în municipiul Urziceni a avut loc un eveniment important: sfințirea picturii noii biserici cu hramul Sfânta Treime. Momentul a fost așteptat atât de parohieni, cât și de credincioșii municipiului, după numeroase polemici izvorâte din nevoia de a avea în centrul vechi al orașului o biserică nouă, ridicată pe locul unei construcții ce punea în primejdie siguranța credincioșilor, o adevărată ruină ce se dorea închisă și conservată. Însă, a rânduit Dumnezeu ca noul sfânt locaș să fie ridicat pe locul vechii biserici într-un timp foarte scurt, de numai doi ani, fiind apoi târnosit pe 29 mai 2011, în Duminica a șasea după Sfintele Paști, a orbului din naștere.

Inițial, aflând despre eveniment, m-a încercat o ușoară nostalgie, amintindu-mi de slujirea în această biserică pe timpul a zece ani, cu bune și cu rele, cu bucurii și cu întristări, cu încercări și cu binecuvântări. Ceea ce însă m-a răscolit cel mai tare a fost momentul din noiembrie 2016 când protopopul locului a dat citire hotărârii episcopului Vincențiu de a fi oprit de la slujire, pe o perioadă nedeterminată, pentru faptul că întrerupsesem pomenirea numelui PS sale pe motivul acceptării ereziilor legiferate la Creta, în 2016, în cadru sinodal al BOR, la data de 29 octombrie a aceluiași an, când „s-a luat act cu apreciere” a acelor hotărâri eretice.

Mi-am revenit imediat gândindu-mă la frumoasa lucrare pe care Dumnezeu mi-a încredințat-o alături de fiii duhovnicești care au urmat calea îngrădirii de erezie.

În cadrul predicii rostite de către PS Vincențiu după încheierea Sfintei Liturghii a surprins neplăcut, conform spuselor unor credincioși ai parohiei Sfânta Treime, cuvintele de dispreț față de nevrednicia mea, prin care spunea, citez cu aproximație din cuvintele acelora, că „a mai trecut unul care s-a spânzurat ca un Iuda”, „un eretic” căruia „nu-i va merge bine nici lui, nici celor ca el până la sfârșit”.

Îmi pare rău că, după atâta vreme, pseudo-episcopul Vincențiu nu a înțeles că un preot poate întrerupe pomenirea ierarhului său conform Canonului 15, I-II Constantinopol, că este „un drept și o datorie” a acestuia (după spusele părintelui profesor Ioan Floca la tâlcuirea Canonului 15) atunci când un pseudo-episcop propovăduiește erezia cu capul descoperit (în public).

De aceea, e firesc să ne întrebăm: cine este trădătorul? Cel care a folosit Canoanele Bisericii îngrădindu-se de erezie, sau cel care a călcat în picioare dogmele Bisericii și învățăturile Sfinților Părinți acceptând legalizarea panereziei ecumenismului la nivel eparhial? De ce am fost asemănat cu „un nou Iuda” în procesul în care PS Vincențiu și-a judecat propria cauză și de ce numește „spânzurare” mărturisirea adevărului ce face parte din misiunea preoțească a fiecăruia dintre noi? Cu alte cuvinte, întreruperea canonică a pomenirii numelui minciuno-episcopului este o practică perimată, căzută în desuetudine, un „privilegiu” pierdut odată cu apariția ereziei episcopocentriste a lui Zizioulas! Să înțelegem că Biserica, în viziunea PS Vincențiu, nu mai este hristocentrică și că erezia poate fi propovăduită cu capul descoperit, fără dreptul canonic ca un cleric să întrerupă pomenirea pseudo-ierarhului său devenit un fel de papă, un locțiitor al lui Hristos în propria eparhie.

Apoi, care este erezia de care mă fac vinovat? Întreruperea pomenirii este erezie? Dacă da, atunci și Sfântul Fotie cel Mare, autorul Canonului 15, poate fi acuzat de „erezie și schismă” împreună cu toți Sfinții care au întrerupt pomenirea de-al lungul timpului! Să nu fie!

Cât despre cei care suntem pe această cale a îngrădirii, de unde știe PS sa că nu mergem bine până la sfârșit, atâta vreme cât facem ceea ce din punct de vedere canonic și patristic nu este greșit? Atunci cine merge bine până la sfârșit? Ierarhia BOR care a legiferat sinodal panerezia ecumenismului, care acum așteaptă venirea papei în România sub clătinarea clopotelor ce vor fi trase la Catedrala Națională, a cavalcadei de la Iași, capitala ortodoxă a moldovenilor și a pseudo-canonizării ce va avea loc la Blaj, a cochetării pe tema autocefaliei cu schismaticii ucrainieni sau cei care se împotrivesc acestor nelegiuiri și trădări cum nu a mai cunoscut neamul ortodox românesc?

„Mărturisire spre Înviere. Trei ani de rezistență antiecumenistă în BOR”: Sinaxa interortodoxă Botoșani II, 1 mai 2019

Iertați-mi îndrăzneala de a vă întreba , dar „vremea este a sluji Domnului”: ați vorbit în predicile de la amvon, în pastorale sau în conferințele preoțești despre aceste provocări ale ecumenismului, papalității și schismei ucrainene? Ați îndemnat preoții să facă misiune de catehizare și informare cu privire la aceste probleme pe care le considerăm de maximă importanță și de actualitate? Ați luat atitudine în Sinod împotriva „Săptămânii de rugăciune ecumenistă” și ați mărturisit împotriva prezenței BOR în CMB, hotărârilor de la Balamand, Chambessy, Busan, Kolymbari? Tăcerea în eparhie sau căutarea altor vinovați decât cei reali poate fi un răspuns!

Făcând ceea ce trebuie în eparhia pe care o păstoriți, mărturisind adevărul, veți aduce bucurie Îngerilor și Sfinților în cer, Maicii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos Care S-a răstignit pentru păcatele noastre, veți da viață și motivație păstorilor ca să fie făclii luminoase pentru păstoriți și veți ajuta ca bisericile să fie împodobite nu doar cu veșmânt pictural, ci și cu virtuțile creștinești întrupate în credincioși dornici de mântuire, să fie cetăți întărite din care să răsune ca un tunet glasul Evangheliei și a păstorilor care drept învață cuvântul adevărului.

PS voastră,

Eu nu vă consider asemenea lui Iuda și nu văd starea în care vă găsiți ca pe o mergere la spânzurătoare, ci văd în acestea timpul pe care Dumnezeu vi l-a dat pentru pocăință și îndreptare. Încă vă mai puteți ridica din această cădere și încă mai puteți lua atitudine în Sinodul BOR. Altfel, puterile sufletești vor slăbi, conștiința se va toci, mintea se va întuneca și inima se va învârtoșa, călcând cu totul în picioare făgăduințele făcute la hirotonie că veți păstra Sfintele Canoane și învățăturile Sfinților Părinți neschimbate.

Preot Claudiu Buză, Urziceni

23 mai 2019

Sursa: ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com

Vedeți și: 

Video – Părintele CLAUDIU BUZĂ este APĂRAT DE CREDINCIOȘII MĂRTURISITORI DIN BISERICĂ în momentul când se anunță oficial oprirea (necanonică) de la slujire

Monahia Teofilia Țuicu, plecată din obștea Mânăstirii Aninoasa, întrerupe comuniunea cu pseudo-ierarhul Calinic al Argeșului și Mușcelului și cu toți clericii ecumeniști din B.O.R.

Mărturisire a dreptei credințe și condamnare ecumenismului – Monahia Teofilia Țuicu

Hristos a înviat! Mulțumesc bunului Dumnezeu pentru mila Sa cea mare pe care mi-a arătat-o mie roabei Sale; nu m-a lăsat și nu m-a părăsit în toate încercările vieții mele. Din om de rând, logodnica Sa m-a făcut prin cinul monahal pe care mi l-a rânduit și pe care l-am primit. Mulțumesc că în ograda Sa a rânduit să mă nasc, să fiu o oaie în “Staulul” pe care Însuși Mântuitorul l-a întemeiat – Sfânta și Unica Lui Mireasă – Biserica Ortodoxă. Cel mai mare dar pe care l-am primit a fost să fiu, și eu, mădular nevrednic al Uneia Sfinte Sobornicești și Apostolești Biserici – Biserica Ortodoxă.

Totul a fost măreț și minunat, peste tot cerul senin și curat, dar iată că furtuna a venit și negura s-a întețit. Ani de zile din Sfânta Scriptură și Scrierile Sfinților m-am hrănit; în aceste cuvinte m-am odihnit și sufletul meu s-a călit. Nu este nimic mai mare în viața aceasta decât a fi ortodox, decât a avea Cap unic pe Domnul nostru Iisus Hristos. În Ortodoxie mă simt ca acasă, nimic nu-mi lipsește, toate sunt din plin și bune foarte. Tot ceea ce este mântuitor doar în Biserica Ortodoxă se află. Ea este Mireasa lui Hristos cea neîntinată. De câțiva ani, citind mai mult din scrierile apologetice, conștiința mea teologică s-a ascuțit și mi-am dat seama mai mult că, în afară de dragoste, cucernicie, și evlavie, Biserica cuprinde și lupta pentru credință. Tezaurul pe care l-am primit prin Sfinții Părinți cu multă sudoare s-a făurit. Dușmanul Mirelui nu se bucură de Mireasa Lui și din timpuri îndelungate a vrut s-o necinstească. Astfel divolul și-a găsit uneltele potrivite, oameni cuprinși de patimi trupești și sufletești, care prin mândrie, orgolii și ambiții personale au răstălmăcit legea și învățătura dumnezeiască. Asftel au apărut ereziile luptătoare de Dumnezeu. Diavolul fiind potrivnic lui Dumnezeu a născocit aceste împotriviri la poruncile pe care Dumnezeu pentru mântuirea noastră ni le-a revelat. De două mii de ani și mai ales după persecuțiile generalizate împotriva Creștinismului, când din exterior Biserica a avut pace, lupta din interior, prin aceste erezii, s-a întețit. Sinoadele Ecumenice și Locale au analizat aceste abateri de la Dreapta Credință, le-au condamnat și au formulat și explicat, prin intermediul canoanelor, dogmele dumnezeiești, dogmele Bisericii, care au fost făcute de Dumnezeu odată cu Biserica. Toate acestea sunt cuprinse în cartea numită Pidalion care constituie cârma Bisericii. Toate ereziile sunt contrare acestor canoane.

Dintre toate aceste erezii cea mai groaznică, cea mai mare și mai subtilă este ecumenismul numit de Sfântul Iustin Popovici a-tot-erezie (panerezie) pentru că în ea “… se află cu inima lor toate umanismele europene, cu papismul în frunte; Iar toate aceste creștinisme mincinoase, toate aceste biserici mincinoase, nu sunt altceva decât erezie peste erezie. Numele lor evanghelic de obște este acela de «a-tot-erezie»” (Biserica Ortodoxă și ecumenismul, Sf. Iustin Popovici, pe coperta spate).

Dogmele reprezintă adevărurile de credință și ele nu pot fi împuținate, înmulțite sau modificate. Orice alterare a dogmelor este o problemă soteriologică, este o ieșire din Biserică, o pierdere a mântuirii.

Cu cât am citit mai mult din cuvintele Sfinților am realizat că în o sută de ani de ecumenism aproape totul s-a schimbat. “Ortodoxia” pe care o trăim noi astăzi este o falsă ortodoxie, o credință formală secătuită de duhul autentic ortodox descoperit de Sfinții Părinți.

Fericitul Arhiepiscop Averchie Taușev spune despre aceasta:

“…să avem limpede în minte faptul că în această epocă mai tot ce poartă numele preasfânt și scump de «ortodoxie» , nu este de fapt ortodox mai curând este adeseori «ortodoxie mincinoasă și uzurpată» , de care trebuie să ne temem și să ne ferim ca de foc. Spre deosebire de această credință contrafăcută, adevarata Ortodoxie a fost dată și trebuie primită fără înnoiri, și nimic care să fie potrivnic Sfintelor Scripturi și Dogmelor Bisericii nu trebuie acceptat ca învățătură ori ca regulă în Biserică. Ortodoxia adevarată se gândește doar să slujească lui Dumnezeu și să mântuiască sufletele, și nu se îngrijește de bunăstarea lumească și vremelnică a oamenilor. Ortodoxia adevarată este duhovnicească, și nu materialnică, ori psihologică, ori pamântească” (Apostazia și antihristul după învățăturile sfinților Părinți, pp.156,157).

De asemenea am luat cunoștință de toate abaterile și concesiile doctrinare pe care reprezentanții noștri, ierarhi și preoți le-au săvârșit în acest ultim veac de apostazie. În 1961, Biserica noastră Ortodoxă Română a intrat ca membru cu drepturi depline în organismul paneretic CMB (Consiliul mondial al bisericilor); de asemenea ierarhi de-ai noștri au intrat și în alte structuri și organisme protestante și papistașe având numeroase dialoguri pe picior de egalitate, cu aceste formațiuni eretice; s-au semnat documente în care sunt recunoscute ereziile ca “biserici” și au fost recunoscute tainele monofiziților (condamnați la Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon), papistașilor, anglicanilor și ale altora, prin consimțirea existenței unui minimalism dogmatic, în cadrul unor întruniri ecumeniste la Porto Alegre, Busan, Balamand etc., prin documentele de la Lima (documentele BEM – botez, euharistie, preoție); au avut loc momente de rugăciuni în comun și liturgice cu ereticii; în multe cazuri au fost împărtășiți eretici cu Sfintele Taine: s-au înmulțit discursurile și elogiile aduse ereticilor și instituțiilor acestora: papismul a fost numit “biserică” soră și ereticii frați întru Hristos: eretici papistași și greco-catolici au fost primiți la ortodoxie fără botez: din învățământul teologic au fost scoase disciplinele apologetice și, prin misionarism sau alte discipline, a fost introdusă tematica ecumenistă; tot mai rar au fost tipărite cărți apologetice ale Sfinților culminând cu prezentul în care editarea și tipărirea lucrărilor apologetice au dispărut cu desăvârșire; s-a trecut la o cenzură acerbă a cărților de cult; s-a scos cu desăvârșire Sinodiconul sau Slujba din Duminica Ortodoxiei în cadrul căreia se citesc anatemele date de Biserică ereticilor; Prohodul a fost cenzurat, scoțându-se treisprezece strofe: a fost scoasă toată rânduiala de primire la Ortodoxie a ereticilor din Molitfelnic; pe general, tot ceea ce arată că cei din afara Bisericii sunt eretici, a fost scos pentru ca oamenii nemaiștiind adevărul, să se înlesnească unirea cu ereticii.

Această fărădelege a culminat cu organizarea sinodului eretic din Kolymbari – Creta în care ereziile au fost recunoscute ca “biserici” . Cuvintele de “erezie” și “eretic” au fost cu totul abrogate și, în prezent, acestea nu se mai regăsesc în vocabularul și predicile ierarhilor noștri. Prin semnarea și acceptarea acestor documente eumenismul a fost sinodal aprobat, devenind temelie a relațiilor Bisericii cu ereziile. Semnând și acceptând aceste documente, fie in Creta fie în cadrul Ședinței Sfântului Sinod, ierarhii noștri au apostaziat de la Dreapta Credință susținând că Biserica și-a pierdut unitatea, aceasta fiind redobândită prin unirea Ortodoxiei cu ereziile.

Și fărădelegea nu a luat sfârsit aici. După acordarea anticanonică a “autocefaliei” organizației schismatice din Ucraina, Sinodul Bisericii noastre și-a exprimat dorința constituirii unui exarhat în Ucraina. Astfel demersul către organizația schismatică nu reprezintă altceva decât recunoașterea acestei structuri schismatice.

 “…Ierarhii noștri când sunt investiți în episcopie depun un jurământ cum că se obligă să păzească dreapta credință și cele 7 Sinoade ecumenice. Dacă încalcă jurământul, atunci nu mai sunt episcopi, nu se mai supun mai marilor lor, adică Sfinților Părinți, cum să ne pretindă nouă ascultare? Noi nu ascultăm de furi, ci de glasul Bisericii, care vorbește prin Sfinții Părinți, nu prin minți îmbătate de mitrele aurite din capul lor…”

(extras din cartea “Biserica și noile erezii”, editată de Fundația Justin Pârvu, iunie 2016, pag. 27).

La sfârșitul acestei luni ereticul papă Francisc va efectua o vizită în țara noastră. Sinodul permanent al Bisericii Ortodoxe Romane va avea o întâlnire cu acesta. Se va efectua o rugăciune în comun. Clopotele Catedralei Naționale vor bate pentru prima dată cu ocazia primirii papei. Se vor desfășura procesiuni papistașe în București și Iași. Vor fi “beatificați” șapte “ierarhi” greco- catolici la Blaj. Toate acestea demonstrează că papa va fi primit cel puțin ca un patriarh ortodox, ca exponent al unei “biserici” în adevaratul sens al cuvântului. Aceasta reprezintă propovăduirea pe față a papismului și ecumenismului, constituind astfel cel mai mare act ecumenist de trădare și apostazie de după sinodul eretic din Creta cu efecte dezastruoase pentru Biserică și creștini, poate chiar mai mari ca cele provocate de pseudosinodul din Creta.

În temnițele comuniste au suferit și s-au săvârșit mulți Sfinți ale căror jertfe demonstrează incontestabil desăvârșirea și sfințenia la care au ajuns. Mulți dintre ei și-au dat viața ca celălalt să traiască. Aceasta reprezintă jertfa supremă după cum ne spune Însuși Mântuitorul Iisus Hristos : “Nu este dragoste mai mare ca cineva să-și dea viața pentru prietenii săi”. Până în ziua de față Sinodul Bisericii noastre Ortodoxe Române nu a făcut nici o canonizare în rândul acestor Sfinți și nici măcar nu există vreun proces de canonizare. Aceasta denotă faptul că ierarhia nu-L mai cinstește pe Dumnezeu și pe Sfinții proslăviți de El. Sfinții fac parte din Biserica Biruitoare iar lipsa de cinstire a acestora ne poziționează în contradicție cu aceasta (Biserica Biruitoare).

Cu câțiva ani în urmă printr-o hotărâre a conducerii țării a fost autorizată construirea unei mega moschei în centrul capitalei. Nici până în ziua de astăzi nu s-a auzit vreo voce din cadrul ierarhiei care să se opună acestei hotărâri ofensatoare pentru Ortodoxie.

În problema actelor electronice și a vaccinării ierarhia nu numai că nu a dezaprobat, dar a și susținut promovarea acestora prin circulare și predici adresate poporului dreptcredincios.

În cadrul mănăstirii Aninoasa în care am viețuit, ecoul acestei frământări nu s-a dorit să fie auzit. De multe ori am dorit să discutăm la masa de obște sau în cadrul sinaxelor mănăstirii aceste probleme de credință. Întotdeauna mi s-a închis gura, s-a refuzat dezbaterea pe motive de credință, spunându-mi-se de fiecare dată că nu e treaba mea să vorbesc de credintă, e treaba doar a ierarhilor.

Mereu am avut în minte cuvintele sfântului Maxim Mărturisitorul:

“…a tăcea în vreme de erezie înseamnă a te lepăda de Hristos” sau “nu există nimic mai silnic decât o conștiintă care te acuză și nimic mai îndrăzneț decât o conștiință care te apară” sau “cel care nu-L mărturisește pe Hristos, în mod corect adică în conformitate cu Tradiția, se plasează în afara Lui” (Sf. Maxim Mărturisitorul, Mediator între Răsărit și Apus, pag. 200).

Părintele Justin Pârvu ne spune în cartea “Biserica și noile erezii” (pp. 44-47):

“Monahii sunt păstrători ai adevărului. Care a fost atitudinea monahismului din primele secole creștine? Nepăsătoare la durerile aproapelui lor? Tocmai rugăciunea este aceea care ne dă puterea să vedem rănile fraților noștri. Și ce biruință este mai mare în fața lui Hristos decât aceea că ai salvat un suflet de la pieire? Dar dacă nu vrei să îl salvezi, măcar nu te descuraja! Nu au fost ei cei ce-au dat tonul și au fost prezenți în toate problemele care frământau creștinătatea? Martirii nu au fost călugării? Ce învățătură vin ei să ne aducă nouă acum? Ce a făcut Sf. Vasile cel Mare? Nu a scos călugării și i-a adus în cetate să fie la dispoziția credincioșilor, ca să fie modele de înfrânare, de virtute, de contemplație, de dragoste? Aceasta este smerenia, să dormi liniștit la chilia ta? Monahul a fost și va rămâne ochiul de veghe al Creștinătății.

 Deci monahii sunt candele vii și ochii permanent trezvitori ai vieții noastre creștine. Să le spună întotdeauna de unde bate vântul și încotro se îndreaptă ca să se pregătească creștinul și să știe cum să se apere. Și așa, împreună, să înfruntăm greutățile acestui veac și să ne facem moștenitori ai vieții celei veșnice!

 Călugării să se gândească la faptul că ei sunt oamenii de lumină ai poporului, că pe lângă rostul pravilei și al Liturghiei, Vecerniei, Utreniei, și Pavecerniței, mai au și rostul de apărători direcți ai acestor valori, de veghetori ai neamului. Noi nu ne putem prezenta la Dumnezeu numai cu Utreniile și cu Vecerniile pe care le-am făcut aici. Vom da răspuns cum am apărat adevărurile unor lucruri ce privesc mântuirea noastră.

 Părinții noștri din mănăstiri trebuie să se gândească serios că ei sunt lumina lumii și lor li se cere acum un cuvânt de spus, în vremurile în care trăim. Autorități mici sau mari, cum sunt ei puși în rânduială, să nu se gândească doar la un pătrișor de chilie călduroasă, împodobită cu icoane și cu ramuri de măslin, aduse din toate părțile lumii. Să se gândească la o viață mult mai aspră, mult mai grea, dacă nu la cea veșnică, unde ne așteaptă o aspră judecată. Pe lânga aceste obligații călugărești, de ce ai venit frate aici? “Am venit, dorind viață pustnicească”. Viața pustnicească este a osândei, este viața grea a călugăriei, a tuturor defăimărilor și a loviturilor.

 Un călugăr care poartă în sufletul lui schima, care poartă rasa, semnele acestea ale biruinței, trebuie să conștientizeze că aceste biruințe nu vin decât prin suferințe, greutăți, prin necazuri, că ai venit, frate, ca să aduci aici jertfa ta, să aduci suferințele tale, lupta ta și rănile tale. Aceasta este crucea pe care ne-am luat-o noi la călugărie în fața altarului. Și eu cred că miile de călugări care au căzut în fața Sf. Altar împreună cu nevoințele părintelui Arsenie Papacioc, cu rugăciunile părintelui Ilarion Argatu, cu rugăciunile părintelui Ilie Lăcătușu, cu rugăciunile părintelui Antim Găina de la Secu și mulți alții, lângă dânșii formăm și noi oarecum pârghia de rezistență ortodoxă. Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat. Aceasta este pregătirea noastră pentru dincolo. Ne-am îmbrăcat nu în dulame lustruite și în camilafce călcate și puse la steif. Ne-am zidit în suferințe și necazuri”.

Prin aceste cuvinte mi-am dat seama de atribuțiile pe care le am ca monahie în legatură cu credința.

În cartea “Sfinților Catacombelor Rusiei” m-a marcat un text al Sf. Chiril, Mitropolitul de Kazan, primul locțiitor al Patriarhului Tihon pomenit la 26 ianuarie:

“… Dar Tainele săvârșite de serghianiștii care sunt hirotoniți corect și nu sunt caterisiți de la slujirea de preot sunt fără îndoială Taine mântuitoare pentru cei care le primesc în credință, în simplitate, fără discuții și îndoieli privind eficiența lor, și nici nu suspectează măcar ceva incorect în ordinea serghianistă a Bisericii. Dar, în acelasi timp, ele slujesc spre judecată și spre condamnare pentru cei ce le săvârșesc și pentru cei care se apropie de ele înțelegând bine neadevărul care există în serghianism și, prin lipsa lor de opoziție față de aceasta, arată o indiferență criminală față de batjocorirea Bisericii. De aceea este esențial pentru un episcop ortodox sau pentru un preot să se rețină de la comuniunea de rugăciune cu serghianiștii. Acelasi lucru este esențial pentru laicii care au o atitudine conștientă față de detaliile vieții bisericești” (pp. 221, 222).

Pentru toate acestea, având frica lui Dumnezeu și dorind să primesc cuvântul și exemplul Sfinților am purces la îngrădirea de panerezia ecumenismului prin întreruperea comuniunii euharistice cu ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului și cu toți ierarhii și clericii Bisericii Ortodoxe Române care au acceptat erezia. De asemenea am părăsit mănăstirea în care am viețuit, conform recomandărilor Sf. Vasile cel Mare, din cauza indiferenței și a acceptării tacite a ereziei, din cauza interdicției de a nu mai vorbi de credință.

Mă rog bunului și milostivului Dumnezeu să curățească Biserica de erezie și să întoarcă pe ierarhi și obștea din care provin la adevărul credinței în sânul Bisericii noastre Ortodoxe Române. Amin.

Sursa:

Sfinții și Marii Duhovnici călăuzesc noi suflete pe calea împărătească a mărturisirii: Monahia Teofilia Țuicu, fostă viețuitoare la mănăstirea Aninoasa se îngrădește canonic de semnatarii ereziilor din Creta

 

De acord cu majoritatea ideilor de la a doua Sinaxă de la Botoșani, cu excepția punctului 4 din declarația finală și a altor câtorva aspecte

De acord cu majoritatea ideilor de la a doua Sinaxă de la Botoșani, cu excepția punctului 4 din declarația finală și a altor câtorva aspecte

Precizez ca ideile de mai jos reprezintă punctul meu de vedere…

Am aflat cu bucurie de ceva timp de organizarea unei sinaxe a celor care au întrerupt pomenirea (ori s-au îngrădit de erezie), dintre cei ce au rămas cât de cât pe o cale corectă și de bun simț a mărturisirii, la Botoșani. A doua după marea Sinaxă națională din iunie 2017.

Nu știam dacă voi putea participa, însă a aranjat Dumnezeu în așa fel lucrurile, încât am ajuns și eu.

În contextul anunțatei vizite a papei Francisc este laudabilă organizarea unei noi întâlniri a preoților nepomenitori și a credincioșilor care s-au îngrădit de erezia ecumenistă ca formă de opunere față de această vizită si pentru a reînnoi dezideratele care i-au determinat să rămână pe acest drum al îngrădirii.

Pe scurt, cam în această ordine s-au citit următoarele documente:

Un cuvânt de salut din partea ÎPS Longhin; cuvântarea pr. Teodor Zisis tradusă din greacă în engleză de fiul acestuia, Serafim, și din engleză în română de Mihai Silviu Chirilă; un scurt cuvânt al lui Serafim Zisis; omilia pr-lui Teodor Zisis, deja tradusă în română, despre vizitele papei în țările ortodoxe, în România și în Grecia în 2001; omilia lui Serafim Zisis tradusă în română despre ecumenism și implicarea ocultă a unor organizații și implicit a Statelor Unite ale Americii în promovarea acestuia; un cuvânt al doamnei Gabriela Naghi, tot pe temele sinaxei; o eventuală cerere, cu lux de amănunte, despre faptul că nepomenitorii pot fi înmormântați în cimitirele ortodoxe; citirea unui memoriu prin care se cere Sinodului BOR ieșirea din CM„B”; citirea unui memoriu impotriva venirii papei în România, adresat tot Sinodului BOR; citirea unui memoriu de respingere a tomosului autocefaliei grupării schismatice din Ucraina, adresat tot Sinodului BOR; și ultimul document, o Declarație de continuare a luptei antiecumeniste.

La sfârșit, credincioșii au fost îndemnați să semneze, după conștiința fiecăruia, ultimele patru documente (cele trei memorii și declarația finală).

Din păcate foile pe care fiecare își trecea numele și semnătura erau atașate sumar, cu câte o agrafă, de documentul tipărit. Se puteau ușor rătăci sau amesteca între ele.

Personal am o problemă cu punctul 4 al Declarației finale. Mai jos o să postez fotocopii ale documentului.

Punctul 4 sună așa:

”Ne delimităm de cei care caută cooperarea cu episcopul sârb caterisit și excomunicat Artemie din Kosovo și de cei ce au legături cu orice fel de grupare schismatică.”

Deci „episcopul sârb caterisit”… Cu alte cuvinte, părinții care au organizat sinaxa îi recunosc caterisirea lui Artemie de Kosovo. Însă toată lumea era de acord că acesta a fost caterisit pe nedrept, pe motive de împotrivire la erezia ecumenismului. Inclusiv Părintele Iustin Pârvu era de această părere (de la min. 6:00):

Video – Părintele Iustin Pârvu despre Sfântul Iustin Popovici, despre episcopul Artemie de Kosovo, despre noua ordine mondială și smerenia ortodoxă

Acum, dacă a căzut în greșeli ulterioare acelei caterisiri, cum ar fi hirotonirea de horepiscopi de unul singur (lucru discutabil din punct de vedere canonic și insuficient cercetat de către mărturisitorii români) sau în trimiterea de preoti hirotoniți de horepiscopii săi sau de el însuși în alte țări ortodoxe, cine poate afirma că i se activează retroactiv caterisirea?!

E ceva similar condamnării unui deținut pe nedrept, care în închisoare face o greșeală și unii frați de suferință îi spun că a hotărât drept judecătorul, căci el urma să cadă oricum într-o greșeală ulterioară. E absurd!

Părinții nepomenitori care au scris documentul, își recunosc ei înșiși caterisirile, dacă pe viitor vor cădea în unele greșeli condamnate de sfintele canoane.

Așa se întâmplă când textul este pregătit de un grup restrâns de oameni și prezentat majorității scris de-a gata, fără a fi supus dezbaterii.

Poate ar fi trebuit precizat la punctul 11 că eventuala colaborare cu preoții ce încă nu au întrerupt pomenirea dar au o poziție antiecumenistă, trebuie făcută la nivelul discuțiilor și nu la nivel de slujire, așa cum de altfel recomandă și Sfântul Teodor Studitul. Împreună slujirea preoților pomenitori cu nepomenitorii, deși recomandată de părinții athoniți ce s-au împotrivit pseudo-patriarhului Atenagoras, în anii `60, în condițiile actuale ar sminti pe credincioșii îngrădiți de ecumenism și ar produce confuzie în rândul acestora.

În privința punctului 12, cred că ar fi trebuit și aici adăugat faptul că recomandarea, pentru cei ce vor să intre în această luptă, de a se feri de pozițiile extremiste, trebuie aplicată în ambele sensuri. Adică evitarea exagerărilor ce duc spre schismă dar evitarea și a pozițiilor de diluare a întreruperii pomenirii, așa cum deja se întâmplă cu unii preoții.

În rest, cu toate punctele declarației finale sunt perfect de acord.

Un alt aspect ce trebuia atins, în memoriul către Sinodul BOR privind schisma din Ucraina, ar fi fost problema revendicării jurisdicției canonice asupra teritoriilor românești deținute de statul artificial cu care ne învecinăm. Dar domnul  Mihai Silviu Chirilă nu a considerat oportun, atunci când i-am sesizat problema, ca aceasta să fie pusă în discuție nici măcar pe site-ul „Mărturisirea Ortodoxă”, cu atât mai puțin la o sinaxă a nepomenitorilor…

Un gust amar a lasat evitarea cu ostentație a problemei actelor cu cip, la sinaxa din Botoșani. Poate că organizatorii nu au dorit să-l pună într-o situație dificilă pe părintele Teodor Zisis, despre care se știe că în trecut (anul 2013) nu vedea o problemă în acestea, ba chiar afirma că Cuviosul, pe atunci, Paisie Aghioritul ar fi fost influențat de neoprotestanții din America în această privință.

Au existat unii frați ce doreau să-l întrebe pe venerabilul profesor, dacă își mai menține părerea. Doreau să-l întrebe în engleză pentru a putea traduce fiul său. Dar… din păcate impresia lăsată la final a fost aceea că părintele T. Zisis a fost scos cu rapiditate din sală pentru a nu fi deranjat cu vreo întrebare incomodă de vreun neavenit.

La prima sinaxă de la Botoșani, în 2017, la sfârșit, până și monahul Sava Lavriotul dădea binecuvântări credincioșilor. Acum, invitații au dispărut în ceață.

Regretabil… Consider că Mihai Silviu Chirilă a greșit!

N-ar fi fost un capăt de țară și nu cădea cerul pe Teodor Zisis dacă era întrebat despre cipuri.

Unii părinți ne asigură că se va face o sinaxă separată, cu pregătirea necesară pe această temă. Mă îndoiesc că va mai depune prea curând cineva din grupul de la Botoșani un efort similar pentru o nouă sinaxă pe tema cipurilor si actelor cu cip…

Dar vom vedea.

În concluzie, impresia generală a fost aceea a unei întâlniri, în mare destul de reușită, necesară și oportună în contextul frământărilor și dezbinărilor ce au tot apărut între nempomenitori, dar consider că nu se poate mereu așa… Adică un grup de câțiva oameni, fie ei și preoți și/sau teologi să decidă și să compună documente unilateral, gata formulate pe care să le expună turmei spre a fi întărite de semnătura acesteia.

O sinaxă nu trebuie să fie o conferință. Ba mai puțin decât o conferință ortodoxă, căci nici întrebări nu e voie sau nu e timp să se pună.

Totuși, felicitări organizatorilor și celor care au contribuit financiar pentru ca acest eveniment să poată avea loc, însă consider că trebuie să învățăm din greșeli și să nu ne împiedicăm în orgolii personale, de grup, în menajamente fără  limite a unor personalități ortodoxe ce pot la un moment dat să și greșească sau în pretenții de separare a luptei antiecumeniste de restul aspectelor agresiunii antihristice.

Îmi cer iertare dacă am supărat pe cineva prin comentariile din acest articol!

daniel vla

Imagini video transmise de un frate, în direct pe facebook puteți vedea la:

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=2157735320979476&id=100002290868595

https://www.facebook.com/cracaoanu.mihai/videos/2157961324290209/UzpfSTEwMDAwMDUwOTI5MDg1MDoyNzM4Mzc0Njk5NTIyODEz/

Câteva imagini foto:

Părintele Cleopa Jurj din Arad, oprit de la slujire pentru întreruperea pomenirii ierarhului ecumenist

La data de 19 februarie, părintele protosinghel Cleopa Jurj din Arad a fost judecat în lipsă de către Consistoriul Eparhial Monahal al Arhiepiscopiei Aradului, fiind acuzat de:

  1. Schismă,
  2. Sacrilegiu
  3. Abateri cu privire la săvârșirea Sfintelor Taine
  4. Provocarea de tulburări, certuri și folosirea unui limbaj necuviincios
  5. Navetism
  6. Neglijarea datoriei de a predica și a catehiza în Biserică
  7. Neascultarea de autorități
  8. Contrazicerea publică a poziției oficiale a Bisericii
  9. Înființarea de paraclise particulare.

Rechizitoriul este de departe cel mai bogat dintre toate rechizitoriile care le-au fost instrumentate preoților mărturisitori împotriva ecumenismului până în acest moment.

În dezbaterile din 19 februarie 2019, Consistoriul Eparhial Monahal Arad a propus ierarhului, care a aprobat propunerea în ședința Permanenței din 28 februarie 2019, sancționarea părintelui Cleopa Jurj cu sancțiunea fără drept de contestare a opririi totale de la slujire pe o perioadă de 3 luni și canonisirea la mănăstirea de metanie de la Hodoș-Bodrog, mănăstire de metanie și a episcopului locului, după cum reiese din datele biografice ale înaltpreasfinției sale.  La sfârșitul perioadei de canonisire urmează să se facă o evaluare a „stării de pocăință” a părintelui Cleopa.

Decizia arhiepiscopală precizează că dacă la data încheierii termenului acordat pentru a “părăsi schisma și neascultarea” și pentru a înceta activitatea la paraclisul înființat în Municipiul Arad, părintele Cleopa nu se va conforma va fi supus procedurilor de caterisire de către arhiepiscopul Timotei Seviciu.

Părintele Cleopa Jurj a încetat pomenirea ierarhului în anul 2016, după sinodul ecumenist din Creta, fiind singurul cleric arădean care a luat atitudine față de sinodul din Creta și față de ecumenism.

După încetarea pomenirii, întrucât nu s-a mai aflat într-un cuget cu viețuitorii din Mănăstirea Gai, care au continuat comuniunea cu ierarhul semnatar în Creta, părintele Cleopa s-a pensionat și s-a retras din mănăstire, după ani de zile de slujire, în care a condus lucrările de restaurare și construcție de biserică (biserica a fost sfințită cu mare fast în 2008, cu prezența a peste 20 de ierarhi și a Patriarhului României). De doi ani și jumătate slujește într-un paraclis improvizat într-un subsol dintr-o fostă zonă industrială a Aradului, numită Indagrara.

Părintele Cleopa consideră că problemele cu episcopia au apărut ca urmare a acțiunilor vicarului eparhial arhimandrit Teofan Mada, de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, care, după spusele părintelui, l-ar fi reclamat că slujește în paraclisul improvizat după întreruperea pomenirii.

Părintele relatează o întâlnire la care a fost chemat de către arhiepiscopul Timotei Seviciu, care i-a prezentat broșura de fidelizare față de sinodul ecumenist din Creta, editată de Patriarhia Română în 2017, și l-a întrebat ce părere are despre aceasta și dacă este de acord cu ce scrie în ea.

La răspunsul negativ al părintelui Cleopa, arhiepiscopul Timotei ar fi spus că nu îl interesează faptul că părintele Cleopa nu îl pomenește la slujbe, dar că îi cere să înceteze propovăduirea împotriva ecumenismului și a sinodului din Creta.

Arhiepiscopul Timotei Seviciu este unul dintre participanții la sinodul ecumenist din Creta, fiind semnatar al documentelor eretice ale acestui minciunosinod.

Din relatările de presă dedicate Înaltpreasfinției Sale aflăm, printre altele, că este doctor în Teologie, că a avut dosar de colaborare cu fosta Securitate, sub numele de Radu Viorel[1], și că a fost, din încredințarea Sfântului Sinod, reprezentant al BOR la multe întruniri ecumeniste, în țări precum Suedia, Finlanda, SUA, Elveția, Franța, Germania[2].

Despre Înaltpreasfinția sa decanul Facultății de Teologie din Arad, pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja, spune că: “se integrează în pleiada ierarhilor şi profesorilor de teologie ortodoxă din a doua jumătate a secolului al XX-lea care au contribuit semnificativ la aprofundarea temelor ecumenice şi la intensificarea dialogurilor interconfesionale. Mărturii în acest sens sunt numeroasele conferinţe internaţionale la care participă – Franţa, Suedia, Elveţia, Germania, Statele Unite ale Americii – teza de doctorat cu o temă ce trimite spre exigenţele dialogului ecumenic dar şi spre asumarea hristologiei primului mileniu creştin cu accentul pe hristologia Sfântului Chiril al Alexandriei şi dialogul cu Vechile Biserici Orientale”[3].

În Dicționarul Teologilor Români se consemnează[4] că arhiepiscopul Timotei a făcut studii de specializare la Facultatea de Teologie Protestantă de la Neuchatel, la Institutul Ecumenic de la Bossey și la Facultatea de Teologie de la Fribourg și că are o teză de doctorat despre Doctrina hristologică a Sfântului Chiril al Alexandriei în lumina tendințelor actuale de apropiere dintre Biserica Ortodoxă și vechile Biserici orientale.

În februarie 2004 a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria G-“Cultele” “în semn de apreciere deosebită pentru activitatea susținută în domeniul cultelor, pentru spiritul ecumenic și civic dovedit și pentru contribuția avută la întărirea legăturilor interconfesionale, de bună și pașnică conviețuire între toți oamenii”[5].

Despre „spiritul ecumenic și civic dovedit” de Înaltpreasfințitul Timotei aflăm și dintr-o relatare din presa gorjeană, prilejuită de o tragedie minieră în zonă. Vorbind cu acel prilej, arhiepiscopul Timotei s-a referit la “ecumenismul sănătos” și la “frățietatea” ce se realizează prin împreună-slujirea cu ereticii: “Am găsit aici, în această împestriţare de populaţii, deci şi de toate credinţele, un ecumenism sănătos. Şi-acum au fost nu numai credincioşi ortodocşi. Am fost mai înainte la unul dintre minerii decedaţi care este reformat. Familia şi-a exprimat dorinţa ca să facem şi noi slujbă, să fie totul aşa într-o frăţietate”[6].

Implicat în săptămâna anuală de rugăciune cu ereticii în urbea pe care o păstorește, Arhiepiscopul Timotei a participat și anul acesta la rugăciunea comună cu aceștia, în ianuarie 2019, fiind criticat de către poporul aflat în biserică.

Note:

[1] https://www.mediafax.ro/social/exclusiv-ips-pimen-sidorovici-pentru-securitate-petru-pentru-die-911095.

[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Timotei_Seviciu#Activitatea_didactic%C4%83_%C8%99i_administrativ%C4%83.

[3] https://www.actualitati-arad.ro/ips-timotei-seviciu-arhiepiscop-al-aradului-implineste-80-de-ani/.

[4] http://biserica.org/WhosWho/DTR/S/TimoteiSeviciu.html.

[5] Decretul președintelui României nr. 39 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural, publicat în Monitorul Oficial nr. 169 din 26 februarie 2004.

[6]http://www.zvj.ro/articole-22845-Preasfin++ia+Sa+dr++Timotei+Seviciu++Episcopul+Aradului+++i+Hunedoarei+++bdquo+Aici++in+aceasta+zona.html.

Sursa: marturisireaortodoxa.ro

Vedeți și: 

Video – Mărturisire ortodoxă în Arad în timpul săptămânii de rugăciune comună cu ereticii

Ecumenistul pseudo-ierarh Timotei Seviciu al Aradului afirmă că și eterodocșii au botez

 

 

Victorie în primă instanță pentru Schitul Orășeni: Judecătoria Suceava respinge cererea de evacuare formulată de Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Parohia Schit Orășeni câștigă în primă instanță procesul intentat de MMB pentru evacuarea de urgență a părintelui Ioan Ungureanu. Instanța din Suceava a decis că cererea MMB este nefondată și a respins-o.
Parohia Schit Orășeni este singura parohie din țară în care preotul și credincioșii rezistă atât persecuțiilor crunte ale angajaților MMB, cât atacurilor nedemne și trădărilor unora dintre cei care au pornit în aceeași luptă contra ereziei acum trei ani, dar între timp au căzut în rătăciri schismatice.
După căderea schitului nemțean Rădeni și risipirea tuturor celor care luptau acolo, Schit Orășeni rămâne singura cetate de luptă antiecumenistă din Moldova, mărturisind cu curaj în fața tuturor preoților din Patriarhia Română, pe care îi încurajează să mărturisească deschis împotriva ereziei ecumeniste și să țină neclintită dreapta credință ortodoxă.

În urmă cu aproximativ un an, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a depus la Judecătoria Botoșani o cerere de evacuare de urgență a părintelui Ioan Ungureanu, preotul parohiei Schit Orășeni, pe motiv că părintele a fost caterisit și în locul sfinției sale a fost instalat preotul Constantin Bolohan.

https://www.marturisireaortodoxa.ro/preotul-ecumenist-constantin-bolohan-serbeaza-botezul-domnului-pe-4-ianuarie/embed/#?secret=FJur6fGC5Z

În sprijinul cererii sale, MMB a adus decizia de caterisire a părintelui Ioan Ungureanu, aplicată în mod necanonic pentru întreruperea pomenirii ierarhului semnatar al documentelor eretice din Creta, în cadrul unor simulacre de procese în care episcopul și-a judecat propria cauză, cu concursul unui complet de judecată bisericesc total aservit.

MMB a insistat și pe o interpretare eronată a canonului 13 Laodiceea, încercând să convingă instanța, se pare fără succes, de faptul că poporul credincios nu are niciun drept asupra parohiei sale, că episcopul poate face și desface ce dorește, indiferent de voința poporului credincios.

https://www.marturisireaortodoxa.ro/mmb-ii-considera-si-ii-trateaza-pe-credinciosii-ortodocsi-proprii-ca-pe-o-plebe/embed/#?secret=yXNAng2jwu

Cererea de evacuare de urgență a survenit după ce, în 11 noiembrie 2017, angajații MMB au încercat să îl înlăture pe părintele Ioan Ungureanu cu ajutorul unor indivizi necunoscuți, aduși pentru a sparge ușile bisericii și a-l bate pe preot, sub privirile  Jandarmeriei, care au amendat ulterior pe credincioșii prezenți la ora asaltului în biserică, pentru că au încercat să își apere preotul.

Abia după acest episod barbar autoritățile locale și MMB au început să își pună problema obținerii unei hotărâri judecătorești de evacuare a părintelui Ioan.

Vandalizarea bisericii din Schit Orășeni a avut ca urmare o plângere penală depusă contra celor ce au intrat cu forța, fără niciun drept, peste credincioșii aflați în biserică la acea oră, la care se desfășurau slujbele de duminică dimineața. În acest proces este posibil să fie audiat și Mitropolitul Moldovei, Înaltpreasfințitul Teofan, în numele și cu autorizarea căruia pretind că au acționat cei ce au spart biserica.

Procesul legat de evacuarea de urgență a părintelui Ioan a fost demarat la Judecătoria Botoșani, membrii parohiei care îl susțin pe părintele Ioan introducând toți un număr de 324 de cereri de intervenție accesorie, pentru a arăta justiției că ei sunt adevărații proprietari ai bisericii și doresc să rămână alături de preotul lor paroh.

Cererile s-au judecat la judecătoria și tribunalul Botoșani, fiind respinse de un complet din care a făcut parte și un judecător care avea legături strânse cu MMB, fiind absolvent de seminar și prezentat în termeni elogioși pe siteul mitropolitan Doxologia. Împotriva completului care a pronunțat acea decizie s-a formulat o plângere la Inspecția Judiciară, cei 324 de reclamanți considerând că sentința a fost viciată, iar completul și-a depășit atribuțiile în decizia pe care a luat-o.

Ca urmare a acestei situații, dar și a faptului că la nivelul județului Botoșani s-a format un fel de „jamahirie MMB”, cu concursul multora dintre autoritățile locale, de la primarul MMB-ist al Comunei Cristești, Lucian Borfotină, care se comportă în localitate ca un angajat al Mitropoliei, nu al statului român, până la prefectul județului, părintele Ioan Ungureanu a cerut strămutarea procesului la Suceava, unde, astăzi, 12 martie 2019, Judecătoria Suceava a decis să respingă cererea de evacuare forțată ca fiind nefondată. MMB are posibilitatea să declare apel în termen de 5 zile de la pronunțare.

https://www.marturisireaortodoxa.ro/ortodocsii-nepomenitori-sustinatori-ai-rezolutiei-din-ianuarie-2018-cine-suntem-si-cum-luptam-contra-ecumenismului/embed/#?secret=4smrANeY0J

Dacă sentința se va menține și în calea de atac, parohia Schit Orășeni va rămâne singura parohie din cadrul Patriarhiei Române în care preotul, alături de credincioșii săi, luptă cu succes, în mod canonic și patristic, de trei ani împotriva ecumenismului și a sinodului eretic din Creta, îndurând atât persecuțiile crunte ale binomului MMB-autorități locale, cât și trădarea succesivă și atacurile nedemne din partea unora care au pornit pe aceeași cale a luptei antiecumeniste acum trei ani, dar au deviat între timp de la aceasta în diverse rătăciri schismatice.

https://www.marturisireaortodoxa.ro/calugarul-filostilist-sava-batjocoreste-lupta-antiecumenista-a-parintelui-ioan-ungureanu-si-a-satenilor-din-oraseni/embed/#?secret=GPwEeEgeH2

Victoria acestei parohii, cumulată cu decizia CEDO din speța Tothpal & Szabo vs România, în care CEDO a decis că preoții caterisiți, dar susținuți de parohiile lor, nu pot fi condamnați penal, pentru că aceasta ar fi o violare a libertății de exprimare religioasă a celor care îi doresc preoți în continuare, ar trebui să dea curajul tuturor preoților ortodocși români să întrerupă pomenirea ierarhilor semnatari în Creta sau măcar să mărturisească deschis contra ereziei la care s-au făcut părtași episcopii lor, mai ales în condițiile în care Patriarhia Română s-a declarat încântată de anunțata vizită a papei eretic al „bisericii catolice surori”  și se pregătește să îl primească cu primele bătăi de clopote ale catedralei naționale din București, în timp ce Mitropolia Moldovei și Bucovinei asistă fără nicio reacție la o manifestare uriașă de simpatie și adeziune față de papă organizată de autoritățile locale în inima Moldovei ortodoxe, păstorite de mitropolitul care își dorește cu ardoare să îl alunge din parohie pe singurul preot mărturisitor antiecumenist rămas în Moldova.

https://www.marturisireaortodoxa.ro/iasul-se-pregateste-sa-devina-centru-al-papismului-pentru-o-zi-mai-exista-mitropolie-ortodoxa-in-moldova/embed/#?secret=Kq6MHw8GPi

Sursa: marturisireaortodoxa.ro

%d blogeri au apreciat asta: