PATRIARHIA MAI NECREDINCIOASĂ DECÂT DOMNITORII -Moscheea / Capitulațiile Țării Românești și Moldovei

Patriarhia e de acord cu moscheea, căci e în „relații foarte bune” cu cultul musulman. 

Patriarhia Romana nu se opune ridicarii unei moschei inBucuresti, a declarat purtatorul de cuvant al Mitropoliei, Vasile Banescu, intr-o emisiune la Digi 24. El a spus ca este vorba despre un lacas de cult recunoscut de stat, despre care a primit asigurari ca nu va fi un centru de pregatire al unor lideri islamici.

„Patriarhia nu se opune construirii unui lacas de cult, al unui cult oficial recunoscut de stat. Ar fi o contradictie de termeni. Problema ridicarii moscheii nu are legatura strict cu biserica, si nici macar implicit, ci cu Guvernul, care da aprobarile. Personal, am fost asigurat de Secretariatul pentru culte ca e vorba de o moschee mai mare decat cea dintr-un oras de provincie, si ca nu e vorba de un centru de pregatire a unor lideri islamici”, a declarat purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane.

Certificatul de urbanism pentru moscheea pe care Muftiatul Cultului Musulman din Romania intentioneaza sa o construiasca in Bucuresti, pe Bulevardul Expozitiei nr. 22-30, a fost eliberat, insa acest document nu da dreptul de construire.

Planul Urbanistic Zonal urmeaza sa fie supus dezbaterii publice, iar competenta asigurarii dezbaterii publice si realizarii procedurii de consultare a populatiei revine structurilor de specialitate din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti.

Numai dupa ce municipalitatea va aproba Planul Urbanistic Zonal, beneficiarul constructiei va putea solicita Primariei Sectorului 1 eliberarea unei autorizatii de construire.

Muftiatul Cultului Musulman din Romania a depus, in 26 ianuarie 2016, la Primaria Sectorului 1, documentatia pentru eliberarea unui certificat de urbanism, etapa premergatoare obtinerii autorizatiei de construire.

Intrucat documentatia depusa a fost incompleta, primaria a transmis petentului o adresa de completare, prin care a cerut precizarea scopului pentru care solicita eliberarea certificatului de urbanism, precum si prezentarea planurilor anexa, asa cum prevede legislatia in vigoare.

Reprezentantii cultului musulman au revenit cu documentele solicitate si, in acest context, Primaria Sectorului 1 avea obligatia legala de a elibera certificatul de urbanism solicitat de beneficiarul constructiei. Sursa: ziare.com 

Dar să vedem ce atitudine aveau domnitorii Vlad Țepeș, Bogdan al III-lea cel Orb și Petru Rareș: 

Capitulatia de la 1460 semnată la Adrianopol între Vlad Voievod Țepeș si Mahomed II Cuceritorul

Art. 1. Sultanul consimte si se angajează, pentru el însusi si pentru urmasii săi, să protejeze Valahia si s-o apere contra oricărui inamic, fără a pretinde altceva decât suprematia asupra suveranitătii acestui principat, ai cărui voievozi vor fi obligati să plătească Sublimei Porti un tribut de 10.000 piastri.

Art. 2. Sublima Poartă nu va avea nici un amestec în administratia locală a zisului principat si nu va fi permis nici unui turc să meargă în Valahia fără un motiv evident.

Art. 3. În fiecare an, un trimis al Sublimei Porti va pleca în Valahia pentru a primi tributul si la întoarcerea sa va fi însotit de către un reprezentant al voievodului până la Giurgiu, pe Dunăre, unde va fi numărată încă o dată suma predată si se va da a doua chitantă; iar după ce va fi transportată pe celălalt mal al Dunării, Valahia nu va mai fi responsabilă, orice accident s-ar putea produce.

Art. 4. Voievozii vor continua să fie alesi de Arhiepiscop, episcopi si boieri, iar alegerea va fi recunoscută de Poartă.

Art. 5. Natia valahă va continua să se bucure de libera exercitare a propriilor sale legi, iar voievozii vor avea dreptul de viată si moarte asupra supusilor lor, ca si acela de a face pace sau război, fără a fi supusi la nici o responsabilitate fată de Sublima Poartă.

Art. 6. Toti crestinii care, îmbrătisând o dată credinta musulmană, s-ar duce în Valahia si ar reveni acolo la religia crestină, nu vor putea fi reclamati de către nici o autoritate otomană.

Art. 7. Supusii valahi care ar avea ocazie să meargă prin ce parte a posesiunilor otomane nu vor putea fi fortati să plătească haraciul sau taxa ce capitatie la care sunt supusi locuitorii crestini.

Art. 8. Dacă vreun turc are un proces în Valahia cu un supus al acestei tări, cauza va fi ascultată si judecată de către Divanul valah, în conformitate cu legile locale.

Art. 9. Toti negustorii turci, plecati în acest principat pentru a vinde sau cumpăra acolo mărfuri, vor trebui să aducă la cunostinta autoritătilor locale timpul ce trebuie să stea acolo si vor trebui să plece la expirarea timpului.

Art. 10. Nici un otoman nu este autorizat să ducă cu el unul sau mai multi servitori născuti în Valahia, de orice sex ar fi ei; si nu va exista niciodată nici o moschee în nici o parte a teritoriului valah.

Art. 11. Sublima Poartă promite să nu elibereze niciodată un firman la cererea unui supus valah, pentru afacerile sale din Valahia, de orice natură ar putea fi ele, si nu-si arogă niciodată dreptul de a chema un supus valah la Constantinopol sau în orice parte a posesiunilor otomane, sub orice pretext ar putea să fie.

Capitulatia de la 1511 între Bogdan cel Orb si Baiazid II

Art. 1.Poarta recunoaste Moldova ca tară liberă si necucerită.

Art. 2. Religia crestină, profesată în Moldova, nu va fi niciodată oprimată nici tulburată, iar natiunea sa va avea liberă dispozitie de bisericile sale, ca si în trecut.

Art. 3. Poarta se angajează să apere Moldova contra oricărei agresiuni eventuale si s-o mentină în starea în care se găsea mai înainte, fără să i se facă nici ce mai mică nedreptate si fără a suferi nici cea mai mică stirbire a teritoriului ei.

Art. 4. Moldova va fi condusă si guvernată după propriile ei legi, fără ca Poarta să se amestece în aceasta în nici un fel.

Art. 5. Domnitorii săi vor fi alesi pe viată de natie si confirmati de Sublima Poartă.

Art. 6. Stăpânirea domnitorilor se va extinde peste întregul teritoriu moldovenesc; ei vor putea întretine în solda lor o trupă înarmată până la un efectiv de 20.000 de oameni, autohtoni sau străini.

Art. 7. Moldovenii vor putea întretine si cumpăra o casă la Constantinopol ca resedintă a agentului lor. Ei vor putea avea acolo de asemenea si o biserică.

Art. 8. Turcii nu vor putea avea, nici să cumpere, pământuri în Moldova; nu vor putea nici să construiască acolo moscheie, nici să se stabilească acolo în vreun fel.

Art. 9. Ca semn al supunerii, domnitorul, împreună cu natia, va avea grijă să trimită Portii în fiecare an, prin doi boieri din Moldova, 4.000 ducati turcesti, adică 11.000 piastri, 40 soimi si 40 iepe gestante, totul sub titlul de dar.

Art. 10. În caz de înarmare pentru război, domnitorul Moldovei va furniza armatei imperiale contingentul ce i se va cere.

Capitulatia de la 1529 între Petru Rareș si Soliman I Legislatorul

Art. 1. Sultanul recunoaste că Moldova a oferit de bună voie si fără rezistentă făgăduială de supunere fată de Imperiul otoman.

Art. 2. Natia moldovenească se va bucura, la fel ca în vechime, de toate libertătile, fără nici o molestare si făiceiurile, drepturile si prerogativele acestei tări vor fi în veci inviolabile.

Art. 3. Domnitorii vor exercita liber stăpânirea lor asupra tării, ca în trecut, fără ca Poarta să se poată amesteca în aceasta în nici un fel, direct sau indirect.

Art. 4. Poarta nu se va amesteca, de asemenea, în nici o cauză sau diferend între particulari, ci domnitorul, cu adunarea sa, va fi cel care va trebui să judece; în nici un caz Poarta nu va putea pune în această privintă vreo piedică oarecare, fie ea directă sau indirectă.

Art. 5. Hotarele Moldovei vor fi păstrate intacte în întreagă lor întindere.

Art. 6. Exercitarea cultului musulman este interzisă pe întregul teritoriu moldovenesc.

Art. 7. Nici un musulman nu va putea avea în Moldova, cu titlu de proprietate, nici pământ, nici casă, nici prăvălie; el nu va putea nici să stea în tară pentru afaceri negustoresti decât atâta timp cât va fi autorizat de către domn.

Art. 8. Comertul Moldovei va fi deschis tuturor natiilor comerciale. Totusi turcii vor avea preferintă asupra tuturor natiilor pentru cumpărarea produselor tării, pe care le vor negocia prin bună învoială în porturile de la Galati, Ismail si Chilia; dar ei nu vor putea pătrunde mai departe în interiorul tării, fără o autorizatie expresă din partea domnitorului.

Art. 9. Moldovei i se păstrează titlul de tară independentă; el va fi reprodus în toate actele scrise ce-i va adresa Poarta otomană domnitorului.

Art. 10. Turcii pe care îi va trimite Poarta cu hârtii pe adresa domnitorului nu vor trece Dunărea; ei se vor opri pe malul opus al fluviului, transmitând depesele lor guvernatorului de la Galati, care va face să parvină domnitorului si va transmite la fel răspunsurile acestuia curierului Sublimei Porti.

Art. 11. Domnitorii Moldovei vor fi alesi de către diferite clase ale populatiei tării. Alegerea va fi recunoscută de către Poartă fără ca ea să se poată amesteca în aceasta, să numească un domn, să ridice cea mai neînsemnată greutate sau cea mai mică piedică în această privintă.

Art. 12. Tara va fi apărată de către Poarta otomană în orice împrejurare în care natia moldovenească ar cere sprijinul sau ajutorul ei.

Art. 13. În schimbul tuturor acestor avantaje, natia moldovenească nu va da Portii otomane decât un dar anual de 4.000 ducati.

Au existat mai multe versiuni ale capitulațiilor.

Sursa: http://www.1812.md/capitulatiile-tarii-romanesti-si-moldovei-incheiate-cu-poarta-otomana/ 


Să înțelegem că, domnitorii noștri au capitulat parțial și temporar în fața turcilor musulmani, apărând în mod expres credința și pământurile. 

Cei din zilele noastre, politicieni și ierarhi, au capitulat total în fața străinilor și în fața islamului, cedând tot!

Reclame

MODUS OPERANDI al islamului – Bruxelles, capitala islamului european

MODUS OPERANDI islam

               Extrase din:  

    „The historical roots and contemporary threat…”

        de Dr. Peter Hammond (autorul deţine un doctorat în teologie)

 

MODUS OPERANDI islam

 

> Islamul nu este o religie sau un cult. În forma sa, este un stil de viaţă  complet.

 

> Islamul are componente religioase, juridice, politice, economice, sociale şi militare. Componenta religioasă serveşte pentru a le masca pe toate celelalte.

 

> Islamizarea  demarează atunci când o ţară are suficient de mulţi musulmani încât aceştia încep să pretindă concesii de natură  religioasă.

 

> Când societăţile  deschise la diversitatea culturală, la corectitudinea politică şi la toleranţă consimt la cererile de natură religioasă ale comunităţii musulmane, celelalte  componente se înfiltrează treptat.

 

> Iată cum funcţionează:

 Atâta timp cât populaţia musulmană rămâne  în jurul valorii de 2% sau mai puţin, indiferent de ţară, aceasta va fi percepută de către alţi cetăţeni ca fiind o minoritate paşnică, şi nu ca o ameninţare. Acesta este cazul în prezent în:

 

> Australia: musulmani 2,25%

> Spania: musulmani 2,3%

> Statele Unite ale Americii: musulmani 2%

> Italia: musulmani 2,6%

> Între 2% şi 5%, conversia din cadrul celorlalte minorităţi etnice şi din grupurile marginalizate începe prin recrutarea de deţinuţi în închisori şi de tineret din zona marginalizată a  bandelor de stradă. Acesta este cazul în:

 

> Germania: musulmani 5%

> Canada: musulmani 3%

> Danemarca: musulmani 4,1%

> Norvegia: musulmani 3%

> Marea Britanie: musulmani 4,6%

 

> Când ajung la 5%, musulmanii au deja o influenţă excesivă în raport cu procentul lor în populaţie. Ei vor  începe să facă presiuni pentru introducerea de produse alimentare „Halal”  (curate, conform standardelor islamice), asigurând  angajarea musulmanilor în prepararea lor. Vor spori  presiunea asupra lanţurilor de desfacere / comercializare a alimentelor, astfel încât acestea să introducă asemenea produse în vânzările lor, ameninţându-i  cu represalii până la faliment dacă nu se conformează cererilor lor. Asta se întâmplă în:

 

> Olanda: musulmani 5,5%

> Suedia: musulmani 4,9%

> Elveţia: musulmani 5,7%

> Olanda: musulmani 5,5%

> Trinidad / Tobago: musulmani 7%

 

> Ajunşi în acest stadiu, musulmanii se vor înfiltra treptat în toate sferele de influenţă şi vor acţiona pentru ca Guvernele să le permită să se guverneze ei înşişi (în interiorul  unor enclave de tip „ghetou”) în conformitate cu legislaţia sharia (legea islamică), scopul final al islamiştilor fiind instaurarea sharia în toate ţările din lume.

 

> Când numărul musulmanilor se apropie de 10% din populaţie, se amplifică nerespectarea legilor mergând până la provocări deschise, pledând pentru condiţii de viaţă conforme cu cultura şi credinţele lor. La Paris, vedem cu regularitate incendieri de automobile în enclavele musulmane. Orice acţiune percepută ca anti-musulmană are ca rezultat revolte şi ameninţări ale mulţimilor, ca în Amsterdam, unde s-au opus violent la benzile de  desene animate cu Mohamed şi filmele despre Islam. La momentul când scriem aceste rânduri, 12 persoane au fost tocmai ucise în Charlie Hebdo Paris… Astfel de tensiuni apar zilnic, în special în enclavele musulmane din:

 

> China: musulmani 10% – (în China este o situația mai specială din cauza comunismului – notă admin.)

> Franţa: musulmani 9,6%

> Guyana: musulmani 7%

> Israel: musulmani 16% – (în Israel este o altă situație mai specială, căci sionismul evreisc ține sub asuprire populația islamică – notă admin)

> Filipine: musulmani 10%

> Thailanda: musulmani 10%

 

> Când ajung la 20% din populaţie, ţările receptoare se confruntă cu focare de violenţă declanşate chiar pentru probleme minore, formarea miliţiilor jihadiste, crime, incendierea  de biserici creştine şi de sinagogi evreieşti, ca în:

 

> India: musulmani 20%

> Kenya: musulmani 33%

> Rusia: musulmani 19%

 

> La 40%, naţiunile gazdă vor experimenta masacre sporadice, atacuri teroriste repetate şi de gherilă militare, incendieri de biserici creştine şi de sinagogi evreieşti fără răgaz, cum se întâmplă în prezent în:

 

> Ciad: musulmani 50%

> Etiopia: musulmani 50%

 

> De la 60%, naţiunile vor asista la persecuţia neîngrădită a cetăţenilor nemusulmani (necredincioşi) aparţinând tuturor religiilor  (inclusiv musulmani care nu se conformează ideologiei  fundamentaliste), purificarea etnică, utilizarea legii sharia ca o armă de represiune şi aplicarea „Jizya” (taxă asupra necredincioşilor), astfel ca în:

 

> Albania: musulmani 79,9%

> Bosnia: musulmani 60%

> Malaezia: musulmani 60,4%

> Qatar: musulmani 77,5%

> Dincolo de 80%, întimidarea este permanentă, opresiunea şi jihadul violente şi agresive, epurarea etnică este etatizată mergând până la genocid. Fundamentaliştii persecută sau elimină toţi necredincioşii (neconvertiţii) căci ţările pe care le ocupă trebuie să devină 100% musulmane, ca în:

 

> Bangladesh: musulmani 90,4%

> Egipt: musulmani 95%

> Indonezia: musulmani 88%

> Iran: musulmani 99%

> Irak: musulmani 97%

> Iordania: musulmani 94%

> Liban: 99% musulmani

> Maroc: musulmani 99%

> Pakistan: musulmani 96,3%

> Palestina: musulmani 98%

> Sudan: musulmani 97%

> Siria: musulmani 90%

> Turcia: musulmani 99,8%

 

Când scopul final este atins şi populaţia a devenit 100% musulmană, s-ar putea presupune că asta va conduce la „Dar es Salaam”, Casa Islamică a Păcii. Toţi locuitorii sunt musulmani, madrasele sunt singurele şcoli, iar Coranul este singurul cuvânt admis, aşa ca în:

Afganistan: musulmani 100%

Arabia Saudită: musulmani 100%

Somalia: musulmani 100%

Yemen: musulmani 100%

Din păcate, niciodată nu va fi pace, pentru că în aceste ţări, 100% musulmane, cei mai radicali vor exercita un control total, vor deţine puterea absolută şi îşi vor satisface setea insaţiabilă de sânge ucigându-i pe coreligionarii lor care sunt mai puţin radicali decât ei…..

Este foarte important să înţelegem că, în unele ţări, cu populaţii musulmane mult sub 100%, cum ar fi Franţa, oamenii care trăiesc în aceste enclave (ghetouri) sunt 100% musulmani; această populaţie trăieşte în conformitate cu legislaţia Sharia. Poliţia naţională franceză nu intră în interiorul acestor enclave. Acolo nu există nici jurisdicţie de stat, nici şcoli, nici facilităţi religioase nemusulmane. Copiii frecventează madrasa (şcoli religioase islamice), învaţă doar Coranul. Simplul fapt de a avea contacte cu necredincioşii este pasibil de pedeapsa cu moartea. În consecinţă, în unele locuri din aceste ţări, Imamii musulmani şi extremiştii exercită mai multă putere decât autorităţile alese ale statului şi forţele de poliţie…

Astăzi, cei peste 2 miliarde de musulmani constituie 28% din populaţia lumii. În acelaşi timp, rata natalităţii la musulmani depăşeşte cu mult rata natalităţii la creştini, hinduşi, budişti, evrei şi alţi credincioşi sau necredincioşi. În acest fel, musulmanii vor depăşi 50% din populaţia lumii până la sfârşitul secolului.

–––––––––––––––––––––––––––––-

Vă rugăm să transmiteţi aceste informaţii tuturor acelora dintre apropiaţii dvs. care sunt pe bună dreptate îngrijoraţi de viitorul sumbru care stă în faţa noilor generaţii, dacă nu vom avea curajul şi forţa morală să blocăm acest curent religios malefic pentru umanitate. Este şi lupta voastră!

„Înainte de vârsta de nouă ani am învăţat canonul care guvernează viaţa arabă: eu împotriva fratelui meu, eu şi fratele meu împotriva tatălui meu, familia mea contra verilor clanului, clanul contra tribului, tribul contra întregii lumi şi noi toţi contra necredincioşilor”.

Leon Uris, „The Haj” (citat din roman)

„Un mediator este cineva care hrăneşte un crocodil, sperând că va fi ultimul care urmează să fie mâncat.”  Winston Churchill

„Singura condiţie pentru triumful răului este pasivitatea oamenilor de bine.”   Edmund Burke

Bruxellistan, capitala Eurabiei

19 martie 2016 · de bogdancalehari

Statul Islamic are capitala și cartierul general la Raqaa, în Siria. Și școlarii știu acum lucrul acesta. Cu excepția celor din serviciile secrete europene, puțini știu însă că Statul Islamic are un cartier general și în Europa, la Bruxelles, în cartierul Molenbeek, la nici doi kilometri de sediul Uniunii Europene. De aici au plecat cei 8 teroriști, care au ucis pe 13 noiembrie, la Paris, 132 de oameni și aici s-a refugiat vestitul Salah Abdeslam – singurul  terorist care a scăpat.

De altfel, imediat dupa Bataclan, Sindicatul Polițiștilor Francezi (SPF) a pus degetul pe rană, cerând  ca Molenbeek să fie plasat sub tutelă europeană, deoarece este, spunea comunicatul, “cartierul general al Statului Islamic în Uniunea Europeană.” Constare corectă, dar propunerea nu constituia decât un paliativ, dacă nu era pusă sub supraveghere și Belgia – țară care a furnizat, raportat la numărul populației, cel mai mare număr de jihadiști, Statului Islamic și Europei. Însă a pune Belgia sub monitorizarea UE, în scopul eradicării terorismului islamic, este același lucru cu a pune o gașcă de nebuni, for tutelar la un ospiciu.

Pentru că Belgia nu a făcut altceva de-a lungul timpului, decât să aplice cu consecvență politica UE în materie de imigrație musulmană, multiculturalism și comunitarism etnic și religios. Imigrația masivă și necontrolată a fost promovată și încurajată de sus, de la nivel guvernamental, Belgia cunoscând în ultimii 15 de ani un adevărat șoc imigrațional, social și cultural, peste 1 milion de musulmani intrând într-o țară cu 10 milioane de locuitori. Așa se explică de ce, la ora actuală, aproape jumătate din populația Bruxelles-ului este formată din musulmani. Regruparea familiilor (circa 50% din imigrație), căsătoriile false, legalizarea clandestinilor, dobândirea cetățeniei pe baza unei simple dovezi de reședință, generozitatea sistemului de ajutoare sociale (sute de jihadiști au continuat să beneficieze de ele, în timp ce ucideau în solda Statului Islamic, în Siria și Irak !), au transformat cartierele Molenbeek, Forest, Schaerbeek, Jette, Ixeles, Saint Josse și Saint Gilles în teritorii ale Islamului, care seamănă azi mai mult cu Kandahar sau Mogadiscio, decât cu niște localități europene.

Adevărate laboratoare, în care politica de ingineria socială promovată de socialiștii și ecologistii belgieni și-a definit utopia și și-a proclamat falimentul. Ani de zile, politicienii, presa și intelectualitatea belgiană au cultivat mitul “traiului împreună” și al “diversității multiculturale”, Bruxelles-ul și casbah-urile sale fiind evocate ca exemple de urmat, cu toate că puținele voci raționale vorbeau despre “Mollahbeek” și calificau Bruxelles-ul drept un Waterloo al politicii de stânga.

Molenbeek – Saint- Jean l-a avut primar, timp de 20 de ani, pe socialistul Philippe Moureaux, timp în care și-a pierdut nu numai numele incorect politic, “Saint Jean”, ci și pe toți locuitorii de origine belgiană. A devenit astfel o “no go zone”, un pământ al islamului, populat în totalitate de magrebieni și turci – noul “proletariat” și electorat al lui Philippe Moreaux și al Partidului Socialist. Vestit pentru inițierea și susținerea legii “contra rasismului și xenofobiei” (1981), lege adoptată în perioada când era ministru al Justiției și reformelor instituționale, odată ajuns primar, Philippe Moreaux a finanțat asociațiile musulmane și constructia de moschei (50 numai în Molenbeek), a pus la dispoziția școlilor coranice (madrassa) locațiile publice și a promovat pe listele electorale ale socialiștilor atât predicatori ai islamului salafist, cât și oamenii de încredere ai traficanților de droguri. Mohamed Abdeslam, fratele mai mare al lui Salah Abdeslam, s-a numărat printre membri cabinetului său. Urmându-i exemplul, Partidul Socialist își editează azi manifestele electorale în urdu, arabă și turca, iar la nivelul Bruxelles-ului peste jumătate din candidații săi sunt musulmani. În 2010, Moureaux a divorțat, iar în 2011, la 72 de ani, s-a căsătorit cu marocana Latifa Benaicha (35 de ani), o colaboratoare a ministrului bruxellez, Charles Picque.

Așa a adevenit Molenbeek, dintr-o zonă urbană model, un cartier în intregime musulman, un fief al islamului radical și o placă turnantă a traficului de droguri. Un Afganistan in miniatură. Sub conducerea socialiștilor și a ecologiștilor, celelalte cartiere i-au urmat exemplul, în aplauzele unanime ale establishmentului politic și indiferența abulică a belgienilor. Totul s-a întâmplat, repet, la câțiva pași de sediul Uniunii Europene, într-o țară ce a trimis-o în Parlamentul european pe Mahinur Ozdemir, nu numai prima deputată europeană cu hijab, ci și o mare suporteră a dictatorului islamist, Recep Erdogan. O țară al cărui ministru de interne a tratat plecarea jihadiștilor belgieni în Siria și Irak dintr-un unghi umanitar, prezentându-i drept victime ale societății, când ei erau doar niște teroriști periculoși, și care a facilitat reîntoarcerea din Siria a unui jihadist, pentru ca soția acestuia “să poată naște în condiții bune”! O țară ca un ospiciu.

În aceste condiții, era normal ca Bruxelles-ul – dopat fiind cu un drog letal, obținut prin sinteza dintre negarea realității și multiculturalism – să “sărbătorească”, în genunchi, reîntoarcerea de la jihadul din Franța a fiului său iubit, Salah Abdeslam. Zile întregi metroul nu a circulat, iar creșele, grădinițele, școlile și universitățile au rămas închise. La fel și marile centre comerciale, sălile de sport, piscinele, sălile de cinema, teatrele și muzeele. Întâi s-a anulat meciul de fotbal cu Spania, după aia etapa de campionat, iar când s-au anulat sărbătorile Crăciunului si ale Anului Nou, bruxelezii, care au stat mult timp închiși în case, s-au gândit că se vor revanșa postind de Ramadan. S-au înregistrat pierderi economice imposibil de calculat. Bruxelles-ul a fost umilit, dar era fericit: Islamul dobândise o mare victorie. De aia nu s-a înregistrat nici cel mai mic semn de mânie sau de revoltă, iar sentimentul de indignare a lipsit cu desăvârșire. Chiar și atunci când Salah Abdeslam a scăpat, iar, de urmărirea poliției, pentru ca aceasta nu are voie să facă percheziții în timpul nopții; nici chiar atunci când este vorba de terorism!

Marți după amiază, în casbah-ul Forest din Bruxelles, o operațiune mixtă a polițistilor belgieni și francezi a fost întampinată de gloanțele teroriștilor islamiști. Era a o suta operațiune de acest fel, din ultimele 4 luni. Patru politiști au fost răniți ușor, iar islamistul algerian Mohamed Belkaid – aflat ilegal pe teritoriul Belgiei, dar condamnat pentru furt în 2014 – a fost ucis de un lunetist. Alți doi teroriști au scăpat! S-au găsit arme, muniție și un steag al Statului Islamic lângă cadavrul lui Mohamed Belkaid. Primul ministru, Charles Michel, a cerut miercuri belgienilor, deși nu era nevoie, “să-si pastreze calmul și sângele rece”.

Vineri, după 126 de zile de urmărire, Salah Abdeslam a fost prins, după un puternic schimb de focuri, într-un apartament dintr-un imobil situat chiar în mijlocul Molenbeek-ului – cartier în care a crescut și a locuit. La aflarea veștii capturării eroului local, tineri musulmani, toți locuitori ai cartierului și adepți ai Statului Islamic, au atacat cu pietre forțele de poliție!

În condițiile în care Comisia Europeană, Angela Merkel, lideri europeni marcanți, precum și oligarhia media și patronală sprijină necondiționat invazia imigrațională, considerând-o o șansă pentru Europa, deși aceasta a intrat sub tutela Islamului, mulți europeni își manifestă ingrijorarea, neștiind ce le rezervă viitorul. Pentru cei curioși și nelămuriți, un singur sfat: cine vrea să cunoască viitorul Europei, nu are decât să se uite atent la prezentul Bruxelles-ului.

Sursa: bogdancalehari.wordpress.com

Antecedente ale patriarhului Kiril al Rusiei în ECUMENISM (intercreștin și interreligios)

Recunoaște erezia monofizită armeană (Erevan – Armenia) ca Biserică: 

2010. Patriarhul Kiril la Erevan, după „comuniunea duhovnicească” cu monofiziţii: „Aş dori să vă exprim sincerele mele mulţumiri, Înaltpreasfinţite, pentru acordarea mie a distincţiei supreme a Bisericii Ortodoxe Armene. [..] Înaltpreasfinţite, în semn de recunoştinţă pentru întâietatea (?!), dvs. duhovnicească, pentru cuvintele dvs. inspirate, pentru acţiunile dvs. pătrunse de credinţă şi nădejde… în Dumnezeu, pentru dragostea dvs. faţă de Biserica Ortodoxă Rusă, aş vrea să vă înmânez acest cadou memorabil: Sf. Cruce şi Panaghia, simbolurile slujirii Patriarhale, în memoria comuniunii noastre frăţeşti. Iar acestei măreţe catedrale naţionale, în memoria comuniunii noastre duhovniceşti de astăzi, aş dori să-i ofer icoana Mântuitorului cu o inscripţie memorabilă. [..] După cum spune zicala: între oamenii iubitori dragostea se înmulţeşte, iar necazul se înjumătăţeşte. Dacă tot aşa va fi şi în viaţa popoarelor noastre, când dragostea se va înmulţi, iar necazul se va înjumătăţi, vom avea într-adevăr puterea şi capacitatea de a depăşi multitudinea de dificultăţi cu care ne întâlnim în drumul vieţii. Domnul să aibă Armenia în paza Sa! Domnul să aibă în paza Sa Biserica (!!!) Apostolică Armeană! Pe dvs. Înaltpreasfinţite (!), pe dl preşedinte şi pe toţi voi, dragii mei fraţi şi surori!” (video: © patriarchia.ru) Sursa: youtube 

Recunoaște „dumnezeul” islamiștilor (moscheea principală din Baku – Azerbaidjan) ca fiind același cu Dumnezeul nostru, al ortodocșilor: 

2010. Vorbind, la moscheea din Baku, în faţa musulmanilor, Patriarhul Kiril, tot în duhul Canberrei, adresându-se musulmanilor „fraţilor”, a spus: „Rugăciunea ne uneşte. Avem divergenţe în ce priveşte înţelerea lui Dumnezeu, în înţelegerea vieţii religioase, dar avem ceva comun. Şi acest lucru comun este rugăciunea”. În încheiere, Patriarhul a urat musulmanilor prezenţi în moschee: „Dumnezeu să păzească pământul Azerbaidjanului, poporul lui, şi pe voi fraţi şi surori. Mă bucur să mă întâlnesc cu voi sub cupola moscheei principale a oraşului Baku”. (video: © patriarchia.ru) Sursa: youtube

Documentar despre invazia islamică – „Europa, ultima redută”

Să ia aminte politicienii de paie ai României: Teritoriul pe care se află o moschee devine, în concepţia musulmanilor, teritoriu islamic (min. 36:42).

Scopul lor: să cuprindă întreaga lume în Statul Islamic (Califatul), iar legea lor, Sharia, să guverneze tot globul.

Statul Islamic are, conform imamului Anjem Choudary, 5 elemente (min. 38:37):

  1. Suveranitatea aparţine lui D(d)umnezeu (Alah). Doar legea lui (Sharia) este punctul de referinţă).
  2. Întreaga autoritate să fie în mâinile musulmanilor.
  3. Să existe un singur lider mondial – Califul.
  4. Toate disputele să fie rezolvate de calif.
  5. Să existe un singur organism administrativ care să implementeze legea Sharia.

Aşadar şi musulmanii vor un singur lider mondial. Adică diavolul lucrează pe mai multe planuri: evreii, cu al lor sionism internaţional, vor un conducator mondial, un mesia, iar islamiştii vor şi ei acelaş lucru, un conducător mondial numit calif. S-ar putea să mai existe şi alţii care vor tot aia: pe Antihrist!

Să ne ferească şi să ne ocrotească, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos!

Să spui JE SUIS CHARLIE înseamnă să spui EU SUNT BLASFEMIATOR

Nu susţin limitarea dreptului de a critica vreo religie sau sistem politic sau anumite persoane, de frica de a nu suferi anumite consecinte, nici nu aprob manifestările sălbatice ale musulmanilor sau ale altora de a-şi apăra, chipurile, valorile prin crime, dar… sunt total impotriva blasfemiei!

Pentru că asta făcea redacţia săptmânalului francez Charlie Hebdo: BLASFEMIA!

Nu folosea caricaturi blasfemiatoare doar impotriva valorilor islamului, care oricum sunt false si inspirate de draci (dar sunt ale lor şi trebuie lăsaţi în pace), ci le folosea si împotriva creştinismului.

Să mă ierte Dumnezeu că dau această legătură găsită de fratele Saccsiv, dar analizaţi singuri:

http://leplus.nouvelobs.com/contribution/687287-charlie-hebdo-caricature-l-eglise-une-reponse-legitime-aux-propos-de-mgr-vingt-trois.html

Cum să zici, in aceste condiţii, Je suis Charlie (Eu sunt Charlie)??! Victimele nu sunt cine ştie ce eroi, pentru a ne identifica cu ei.

Şi morţii şi asasinii din Paris sunt victimele unora, mai vicleni…

Citiţi şi: De ce se organizează unele atentate “teroriste”

Statul Islamic, duşmanul de moarte al creştinismului – Oraşul Mosul golit de creştini

Statul islamic îi alungă pe creştinii irakieni: „Vă convertiţi la Islam sau muriţi”

Creştinii irakieni au început de curând să părăsească în masă oraşul Mosul, după ce în ultima perioadă militanţii sunniţi i-au ameninţat că îi vor omorî dacă nu se convertesc la Islam sau dacă nu plătesc o taxă de protecţie, relatează în ediţia electronică ziarul „The Telegraph”. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Un nou stat islamic în Orientul Mijlociu „Familiile creştine se îndreaptă către Dohuk şi Arbil, în regiunea autonomă Kurdistanul irakian. Pentru prima dată în istoria Irakului, în oraşul Mosul nu se mai regăseşte niciun creştin”, a declarat patriarhul Louis Sako, liderul comunităţii creştine din Irak, pentru agenţia AFP. Gruparea teroristă Statul Islamic (SI) a dat recent un ultimatum până luni comunităţii creştine din Irak să aleagă între convertirea la islam sau plătirea unei taxe de protecţie. În caz contrar, jihadiştii au ameninţat că îi vor ucide pe creştini. „Suntem şocaţi de anunţul islamiştilor care i-au obligat practic pe creştini să renunţe la religia lor, să plătească o taxă de protecţie sau să fugă din propria ţară, doar cu ce au pe ei”, a mai spus patriarhul Louis Sako. În cadrul anunţului dat de gruparea teroristă Statul Islamic, jihadiştii ameninţă că „vor fi trecuţi prin sabie” creştinii care nu se supun condiţiilor menţionate de ei. Irakul găzduieşte una dintre cele mai vechi comunităţi creştine din lume, însă numărul membrilor a scăzut puternic în ultimii zece ani. Mai exact, înainte de invazia americană din 2003, numărul creştinilor din oraşul Mosul se situa undeva la circa 60.000 de persoane. În prezent, cifra a scăzut la aproape 35.000 de creştini în acest oraş, potrivit patriarhului Louis Sako. La nivel naţional, se preconizează că mai trăiesc în Irak aproximativ 400.000 de creştini. Militanţii din gruparea teroristă Statul Islamic au cucerit în ultima lună zeci de oraşe şi regiuni din Irak, provocând destabilizarea ţării, precum şi numeroase violenţe.

Citeşte şi: Un nou stat islamic în Orientul Mijlociu Noul Stat Islamic, apărut în Orientul Mijlociu, nu ar fi fost posibil fără largul concurs al şeicilor suniţi. La 29 iunie, Statul Islamic din Irak şi Levant (SIIL) a anunţat restabilirea Califatului islamic, primul după abolirea, în 1922, a celui rezultat din Imperiul Otoman.

Sursa: adevarul.ro

Citiţi şi: https://danielvla.wordpress.com/2014/06/15/ce-este-isil-sau-isis/

Anglia şi Ţara Galilor sub asediul islamului

„Mohamed” – cel mai popular nume din Marea Britanie

În doar zece ani, numărul musulmanilor din Anglia şi din Ţara Galilor a crescut cu 75%. În prezent, aproape unul din zece britanici sub 25 de ani este musulman și aproape jumătate dintre aceștia poartă numele Profetului Mahomed. În plus, au început să se facă convertiri în rândul altor imigranți, dar și printre localnici. Mulți tineri de liceu britanici sunt atrași de rigurozitatea religiei islamice. Analiza rezultatelor recensământului populației a demonstrat că Islamul poate deveni religia dominantă în Anglia, în mai puțin de zece ani.

Parcă nu ne vine să credem că, într-o țară în care a mustit sentimentul creștin, într-un loc în care au existat martiri pentru credința creștină, un nume islamic poate deveni, în zece ani, cel mai popular nume purtat de către cetățenii Marii Britanii.

Un creștinism ce pulsează de cel puțin 1.400 de ani, (din acest număr ar trebui sa scădem vreo 900 de ani de erezie papistaşă, protestantă şi anglicană – n. mea) o credință adusă cu osteneală și cu prețul sângelui – din Orient, în Occident. Dacă privim un pic spre viețile primilor sfinți creștini de pe teritoriul Angliei, vom observa că mulți dintre ei proveneau sau aveau contacte cu cetățile orientale ale Imperiului Bizantin: Sfântul Teodor de Canterbury era din Tarsul Ciliciei, Sfântul Beda Venerabilul (c.673-735) era ucenicul unui monah oriental, iar Sfântul Swithun, episcopul din Winchester, ținea cu strictețe regulile monahale ale Sfântului Ioan Casian. Vorbim, astfel, despre un teritoriu care a născut mulți sfinți și o țară în care s-au dus lupte pentru doctrina creștină.

Astăzi, catedralele înnegrite de timp şi de istorie au rămas fără credincioși. Altele mai rezistă doar pentru o mână de enoriaşi trecuți de prima tinerețe, o mare parte din ele fiind închise, părăsite, vândute, transformate în restaurante, hoteluri, depozite şi apartamente. Altădată pline, aceste mărețe catedrale își trăiesc propria dramă. Cum s-a întâmplat acest lucru? Greu de răspuns. Însă, un lucru este clar. Statisticile arată că religia creștină se află în colaps, în Marea Britanie. O nouă analiză a recensământului din 2013 indică faptul că numărul total al persoanelor din Anglia şi Ţara Galilor care s-au declarat de religie creştină a scăzut cu 4,1 milioane, față de recensământul din anul 2004. În plus, noua analiză dată publicităţii de Oficiul Naţional de Statistică indică faptul că, la această cifră au contribuit un număr de 1,2 milioane de creştini de origine străină din țările estice și Africa.

Aceeași statistică a prezentat încă un lucru care ar trebui să ne dea de gândit: în doar zece ani, numărul musulmanilor din Anglia şi din Ţara Galilor a crescut cu 75%. În prezent, aproape unul din zece britanici sub 25 de ani este musulman și aproape jumătate dintre aceștia poartă numele Profetului Mahomed. Astfel, Mohamed a devenit cel mai popular nume din Londra.

Imigranți din țările africane, dar și din cele din Orientul Mijlociu au căutat un viitor mai bun pentru familiile lor, ca și mulți dintre conaționalii noștri. Nimic condamnabil. Însă, acești oameni au adus cu ei ceva în plus: covorașul de rugăciune. Altădată spații de întruniri de afaceri, amfiteatre sau săli de conferințe, multe s-au transformat, peste noapte, în moschei.

Mai mult, au început să se facă convertiri în rândul altor imigranți, dar și printre localnici. Mulți tineri de liceu britanici sunt atrași de rigurozitatea religiei islamice. Analiza rezultatelor recensământului populației a demonstrat că Islamul poate deveni religia dominantă în Anglia, în mai puțin de zece ani.

Este curios că legislativul britanic nu face mai nimic ca să împiedice acest fenomen. Amintindu-ne câtă vâlvă a fost în presa britanică la deschiderea granițelor pentru muncitorii români și bulgari, în ianuarie 2014, sperăm să vedem măcar o fărâmă din această preocupare și în protejarea creștinismului dintr-o țară ce altădată năștea sfinți pentru împărăția lui Dumnezeu.

Sursa: doxologia.ro

Mă gândesc că poate tocmai pentru că românii şi bulgarii sunt creştini ortodocşi nu li s-a permis accesul în masă în Marea Britanie. Creştinismul e periculos pentru mai marii acestei lumi. Mulţi draci ar fi izgonit slujbele ortodoxe de pe acolo.