Dăncilă gata să cedeze TOTUL în privința GAZULUI DIN MAREA NEAGRĂ!!! Dan Chitic: PSD-ul și Dăncilă și/sau Iohanis înfăptuiesc „un veritabil act de TRĂDARE NAȚIONALĂ”

Image result for legea offshore

Noile modificări propuse de PSD pentru a fi aduse Legii Offshore reprezintă „fără doar și poate un veritabil act de trădare națională”, în opinia lui Dan Chitic, președintele Partidului Alianța Națională (PAN).

Acesta consideră că noile schimbări vor aduce pierderi de peste 20 de miliarde de euro României, iar „cetățeanul român va pierde și puținul care îi mai rămânea în urma Legii Offshore în varianta Dragnea”.

Conform acestuia, noua lege va consfinți, renunțarea de bună voie, din partea statului român „la un atribut exclusiv al suveranității sale: dreptul de a reglementa fiscalitatea în domeniul exploatării gazelor din Marea Neagră, explicitând detaliat pe aproape o pagină ce nu va mai putea modifica niciodată în interesul poporului român Parlamentul României… adică NIMIC, NICIODATĂ!!”.

Președintele PAN spune că totul a fost regizat din timp: „Chiar zilele trecute niște ticăloși pedanți au apărut sub emblema Academiei Române, maculând astfel o instituție simbol a României, și au prezentat un sondaj în care ne spuneau că peste 75,6% dintre Români vor exploatarea gazelor din Marea Neagră. Sondajul a omis să întrebe însă cetățeanul român dacă este de acord să cedeze gratuit și pentru totdeauna gazele care vor fi exploatate în Marea Neagră! Poate pentru că acest sondaj a fost realizat de INSCOP („întâmplător” o casă de sondaj patronată de Remus Ștefureac, consilier și apropiat al lui George Maior – fost șef SRI și actual ambasador în SUA) la comanda abjectelor cozi de topor de la Institutul de Științe Politice Și Relații Internaționale Ion IC Brătianu…”.

Iată textul lui Dan Chitic:

Noua Lege Offshore – sabotaj sau doar trădare?
PSD-ul și Dăncilă – victimele sau complicii lui Iohannis?
La fix o lună după ordinele primite de Klaus Wermer Iohannis de la Trump (știu, corect politic ar fi fost să spun la „discuțiile purtate de cei doi Președinți la Washington” – numai că nu mai avem timp de străvezii ipocrizii!) pe subiectul „investițiilor americane în energie din România”, iată că guvernul PSD pare să se fi conformat directivelor transmise via Cotroceni și a scos de sub masă un set de modificări la Legea Offshore, modificări pe care nici Tudose la dictarea lui Exxon Mobile nu le-ar fi scris mai bine și mai favorabil pentru exploatatori. Practic, PSD a capitulat pe capitolul #Resurse! Și a cedat tot.
Noua variantă a Legii Offshore este scandaloasă și reprezintă fără doar și poate un veritabil act de trădare națională. Aici nu e niciun dubiu! România va pierde cel puțin 20 miliarde Euro. De fapt, cetățeanul român va pierde și puținul care îi mai rămânea în urma Legii Offshore în varianta Dragnea. În zilele care urmează o să reluăm pas cu pas demonstrația cu privire la fiecare articol ce se vrea a fi modificat și vom vedea efectele absolut dezastruoase ale acestor modificări legislative catalogate de viermii din presa cumpărată ca fiind o „Șansă nouă pentru gazele din Marea Neagră”…
Până atunci revine cu aceleași întrebări legitime pe care le-am pus și acum un an în urmă: cui profită această lege și de ce Statul român, statul care ar trebui să ne reprezinte și să ne apere drepturile și interesele noastre cetățenești, reglementează strict în defavoarea sa și a cetățenilor săi și doar în favoarea unor companii străine?
Și, până la urmă, DE CE ȘI CU CE DREPT RENUNȚĂ REPREZENTANȚII ROMÂNIEI LA AVEREA CETĂȚENILOR ROMÂNI – căci noua variantă a Legii Offshore nu face nimic altceva decât să exproprieze de resursele sale poporul român în favoarea exploatatorilor bogățiilor noastre?
Mai mult, prin noua Lege offshore legiuitorul român (?!?) este pe cale să renunțe benevol (?!?) și pentru totdeauna la un atribut exclusiv al suveranității sale: dreptul de a reglementa fiscalitatea în domeniul exploatării gazelor din Marea Neagră, explicitând detaliat pe aproape o pagină ce nu va mai putea modifica niciodată în interesul poporului român Parlamentul României… adică NIMC, NICIODATĂ!!!
Punerea în scenă a acestei trădări a fost atent regizată. Chiar zilele trecute niște ticăloși pedanți au apărut sub emblema Academiei Române, maculând astfel o instituție simbol a României, și au prezentat un sondaj în care ne spuneau că peste 75,6% dintre Români vor exploatarea gazelor din Marea Neagră. Sondajul a omis să întrebe însă cetățeanul român dacă este de acord să cedeze gratuit și pentru totdeauna gazele care vor fi exploatate în Marea Neagră! Poate pentru că aces sondaj a fost realizat de INSCOP („întâmplător” o casă de sondaj patronată de Remus Ștefureac, consilier și apropiat al lui George Maior – fost șef SRI și actual ambasador în SUA) la comanda abjectelor cozi de topor de la Institutul de Științe Politice Și Relații Internaționale Ion IC Brătianu…
Căci un lucru e cert: România nu va atinge nimic, absolut nimic din resursele sale atâta vreme cât
„Art. 20^1. Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore:
* au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere offshore, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceasta și prin utilizarea oricăror proceduri alese de titular pentru selectarea cumpărătorilor și pentru încheierea contractelor cu aceștia, indiferent de identitatea sau locația cumpărătorului, în acord cu principiile UE de piață liberă;
* nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la pret, comercializare si/sau vanzare a hidrocarburilor, cu exceptia prevederilor legale obligatorii ale Uniunii Europene sau impuse prin prezenta lege;”
Toate cele de mai sus sunt clare ca lumina zilei.
Un singur lucru nu înțeleg încă: cineva din interiorul PSD încearcă asumat să o saboteze pe Viorica Dăncilă chiar acum, înainte de intrarea în campania electorală pentru Prezidențiale? Și dacă da, cine? Căci discuțiile referitoare la locul de muncă al soțului doamnei Dăncilă din cadrul OMV vor reveni imediat în actualitate… iar cu un asemenea subiect oferit adversarilor săi politici (ei înșiși dispuși oricând la asemenea hiclenii), turul II se îndepărtează de candidatul Dăncilă precum speranțele noastre că vom putea beneficia vreodată de ce e al nostru.
Sau poate Viorica Dăncilă a cedat pur și simplu șantajului făcut de Klaus Werner Iohannis și a acceptat termenii capitulării României în fața lui Donald Trump și ai lui Exxon Mobile „discutați” de Președinte acum câteva săptămâni la Washington?
În defintiv, doamna Dăncilă, nici nu îmi pasă dacă sunteți victima unui șantaj sau sunteți complice la trădare… Trădarea rămâne Trădare! Indiferent dacă o săvârșești din proprie inițiativă sau dacă o faci din slăbiciune sau sub șantaj! Iar istoria nu iartă trădătorii!
Vă spun doar că 20 miliarde Euro este un preț mult prea mare pentru un bilet de avion spre Washington!
Post script. Două întrebări nu îmi mai dau pace în acest weekend:
Mai sunt și jurnaliști sau doar cozi de topor în presa din România? Și…Chiar s-a dus la pușcărie pentru nimic Dragnea?
Vă atașez în cele ce urmează propunerile de modificări ale legii offshore… sau cum abjecția și trădarea pot fi cuprinse și sintetizate în câteva cuvinte:
„Proiect de lege pentru modificarea și completarea
Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și Legii Petrolului nr. 238/2004
Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore
1. La art. 2 alineatul (1), după litera l) se introduc două noi litere, literele m) și n), cu următorul cuprins:
Art.2. – (1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
m) regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare vizeaza urmatoarele:
(i) impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la art. 19;
(ii) baza de calcul a impozitului pe profit aplicabila activităților privind resursele naturale prevăzută în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi;
(iii) orice impozit, taxă, contribuție inclusiv, dar fără a se limita la impozit pe profit, impozit pe venit, impozit cu reținere la sursă, impozit pe cifra de afaceri și/sau impozitul pe proprietate, pe active, pe clădiri sau pe teren, aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, în mod specific sectorului petrolier;
n) modificare a regimului de redevențe și a regimului fiscal – prevazuta la art. 21 cuprinde următoarele:
i) introducerea de noi redevențe, contribuții, taxe și impozite, inclusiv, dar fară a se limita la impozit pe profit, impozit pe venit, impozit cu reținere la sursă, impozit pe cifra de afaceri și/sau impozitul pe proprietate, pe active, pe clădiri sau pe teren, aplicabile specific sau în mod disproporționat sectorului petrolier. In acest sens, impozitele, taxele si contributiile aplicabile specific sau în mod disproporționat sectorului petrolier, cuprind: impozitele, taxele si contributiile aplicabile unui numar limitat de sectore de activitate, cum ar fi sectorul energetic sau sectorul extractiv sau cele aplicabile unui numar limitat de agenti economici, definiti pe baza unor criterii limitative, cum ar fi cifra de afaceri sau nivelul profitului.
ii) majorarea cotelor procentuale de redevența petroliera sau modificarea pragurilor de productie bruta aferente acestor cote, stipulate in fiecare acord petrolier la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau modificarea bazelor de impozitare ori a metodei de calcul a redevențelor petroliere datorate pentru operațiuni petroliere de exploatare a petrolului din zăcămintele petroliere, reglementate de Legea petrolului nr. 238/2004 cu modificarile si completarile ulterioare la data intrarii in vigoare a prezentei legi;
iii) majorarea cotelor, modificarea bazelor de impozitare sau a metodei de calcul al oricăruia dintre impozitele, taxele și contribuțiile aplicabile la data intrării in vigoare a prezentei legi sectorului petrolier;
iv) introducerea de noi impozite, taxe, contributii sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, stații de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului.
2. Art. 18 se modifică și va avea următorul cuprins:
Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.
3. Art. 19 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 19. –
(1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară efectiv atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligați la calcularea, declararea și plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.
(2) Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore, exclusiv costurile de transport, inmagazinare si alte costuri logistice și prețul de 100 de lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore.
(3) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmentul upstream. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2020 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:
a) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
b) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
c) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
d) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
e) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
f) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
g) 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh.
(4) Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 60% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.
(5) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) calculează, declară și plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.
(6) Modelul și conținutul declarației privind impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(7) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucțiuni cu privire la impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului energiei, cu avizul ANRM.
(8) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru finanțarea înființării și extinderii rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul național de transport gaze naturale, precum și alte investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(9) Valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidența contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, precum și valoarea investițiilor, care au fost înregistrate în evidența contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investițiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare offshore. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investițiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidența contabilă conform legilor în vigoare.
(10) În cazul înstrăinării investițiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea prevăzută la alin. (3) și (4), deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream proporțional cu raportul dintre valoarea investițiilor cedate și valoarea investițiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referință în care a fost acordată.
Alineatul (11) se abrogă.
Alineatul (12) se abrogă.
4. Art. 20 se modifică și va avea următorul conținut:
Art. 20^1. Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore:
* au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere offshore, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceasta și prin utilizarea oricăror proceduri alese de titular pentru selectarea cumpărătorilor și pentru încheierea contractelor cu aceștia, indiferent de identitatea sau locația cumpărătorului, în acord cu principiile UE de piață liberă;
* nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la pret, comercializare si/sau vanzare a hidrocarburilor, cu exceptia prevederilor legale obligatorii ale Uniunii Europene sau impuse prin prezenta lege;
* vor fi exceptati de la prevederile OUG 114/2018 si OUG 19/2019.
Art. 20^2.
Prin derogare de la prevederile Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi si pana in 31 decembrie 2021, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, au obligația să oferteze, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în baza unor produse standardizate anuale, trimestriale si lunare si in baza unui calendar prestabilit in conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, o cantitate de gaze naturale care nu poate fi mai mare decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 20% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie livrata pe piata angro, în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător.
5. Art. 21 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art.21. –
(1) Regimul de redevențe și regimul fiscal specific prevăzute la art.18 și art.19 nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri, pe toată durata acordurilor.
(2) Cota procentuală prevăzută la art. 20^2 rămâne nemodificată pe toată durata acordurilor.
6. Art. 25 alineatul (1) litera n) se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 25. – (1)
n) nerespectarea de către titularii acordurilor petroliere a prevederilor art. 20^2, cu amenda de la 100.000 la 10.000.000 lei.
7. ANEXA nr. 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
ANEXA nr. 2 – Formula de calcul pentru impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore
În funcție de nivelul prețului mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore, denumit în continuare PMPC, se aplică următoarele formule de calcul:
1. În cazul în care PMPC este între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:
IVST = ISO- VID
ISO = CI * VS
VS = (PMPC – PB) * VGC
VID = min (VI, 0,6 * ISO)
IVST – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat;
ISO – impozitul suplimentar offshore calculat la veniturile suplimentare din vânzarea gazelor naturale în urma practicării unor prețuri PMPC între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, după caz;
CI – cota de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale [30% – conform art. 19 alin.(3) lit. (a)], aplicabilă în urma practicării unor prețuri PMPC între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;
VS – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat din vânzarea gazelor naturale, cu prețuri PMPC între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;
PMPC – prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore;
PB – preț de bază minim al intervalului de calcul corespunzător respectiv, pentru prețuri PMPC între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv este 100 lei/MWh, ajustat anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;
VGC – volumele de gaze din producția internă din perimetrele offshore vândute;
IPC – indicele anual al prețurilor de consum din anul precedent publicat de Institutul Național de Statistică din Romania;
VID – valoarea investițiilor în segmentul upstream deductibile
VI – valoarea cumulată a investițiilor în segmentul upstream așa cum sunt prevăzute la art. 19 alin. (9) care se diminuează lunar cu valoarea VID dedusă;
2. În cazul în care PMPC depășește 115 lei /MWh, ajustat cu IPC, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează astfel:
IVST = ISO – VID
ISO = CI * VS
VS = (PMPC – PB) * VGC
VID = min (VI, 0,6 * ISO)
ISO – suma impozitelor suplimentare offshore, calculate pentru fiecare interval de preț conform art. 19 alin.(3) lit.(a)-(g), respectiv:
ISO = ISO1 + ISO2 +…+ ISOi
ISOi se calculează conform formulei de calcul de la pct. 2 unde termenii corespunzători au următoarele semnificații:
CI – cota de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale, pentru fiecare interval de preț corespunzător conform art. 19 alin.(3) lit.(a)-(g);
PB – preț de bază minim al intervalului de calcul corespunzător, ajustat anual începând cu 1 ianuarie 2020 cu IPC;
VS – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat pentru fiecare intervalul de preț corespunzător.
Exemplu de calcul: pentru vânzarea unui volum VGC de 1 MWh la un preț de vânzare de 120 lei/MWh, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculează aplicând formulele de mai sus astfel:
IVST = ISO – VID = 6,25 – 3,75 = 2, 5 lei
ISO = CI1 * VS1 + CI2 * VS2 = 0,30*15 + 0,35*5 = 6,25 lei
VID = 0,6*ISO = 0,6*6,25 = 3,75 lei
CI1 = 0,30 – cota de impozitare (30%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor prețuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. a), ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;
CI2 = 0,35 – cota de impozitare (35%) a veniturilor suplimentare offshore din vânzarea gazelor naturale aplicabilă în urma practicării unor prețuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin. (3) lit. b), ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;
VS1 = (115 – 100)*1 = 15 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferență între 115 lei/MWh și 100 lei/MWh, ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020;
VS2 = (120 – 115)*1 = 5 lei venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat ca diferență între PMPC (120 lei/MWh din exemplul dat) și 115 lei/MWh (prețul de bază minim al intervalului), ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2020.
Legea Petrolului nr. 238/2004
1. Art. 49 paragraful (4) din Legea 238/2004 se modifică și va avea următorul conținut:
(4) Calculul contravalorii redevenței petroliere datorate bugetului de stat de către titularii acordurilor petroliere de dezvoltare-exploatare și exploatare se face pe baza prețurilor de vânzare – cumpărare exclusiv costurile de transport, inmagazinare si alte costuri logistice. In măsura în care petrolul nu face obiectul unei operațiuni de vânzare – cumpărare în luna de producție, calculul contravalorii redevenței petroliere reglementate în prezenta lege se face pe baza unor prețuri de referință stabilite de autoritatea competentă, cu respectarea următoarelor principii:
(a) pentru țiței si condensat, prețurile de referință se vor baza pe prețul țițeiului Brent aferent perioadei de referință pentru care titularii de contracte de concesiune/acorduri petroliere datorează redevența petrolieră, luând in considerare ajustări ale prețului pentru diferențele de calitate între sortimentele de țiței produse în România și țițeiul Brent și pentru costurile de transport pentru sortimentele de țiței produse în România de la punctele de măsurare pentru determinarea producției brute de petrol până la cea mai apropiată piață unde aceste sortimente de țiței pot fi tranzacționate; aceste costuri vor fi definite de metodologia de calcul a prețului de referință, care va fi stabilită prin ordin emis de președintele autorității competente în temeiul prezentei legi.
(b) pentru gazele naturale, prețul de referință se va baza pe prețul mediu ponderat al tuturor operațiunilor de vânzare – cumpărare pentru vânzarea gazelor naturale raportate la ANRE de către titularii de acorduri petroliere pentru perioada de referință; din prețul raportat se deduc costurile de transport, înmagazinare și alte costuri definite in metodologia de calcul a prețului de referință, care va fi stabilită prin ordin emis de președintele autorității competente în temeiul prezentei legi, precum și taxa pe valoare adăugată și orice alte taxe, impozite sau contribuții.
(c) pentru cantitățile de petrol utilizate pentru consumul tehnologic al titularilor de acorduri petroliere, inclusiv cantitățile necesare desfășurării activităților asimilate celor de exploatare, prețul de referință va include o reducere față prețul de referință determinat pentru restul de cantități de petrol. Acest factor de reducere va fi definit de metodologia de calcul a prețului de referință, care va fi stabilită prin ordin emis de președintele autorității competente în temeiul prezentei legi.
Prețurile de referință vor fi stabilite prin ordin emis de presedintele autoritatii competente si vor fi publicate de autoritatea competentă lunar.”

 

Reclame

Documentar „În premieră” (Antena 3) despre uriașa TRĂDARE NAȚIONALĂ: Legea offshore – CEDAREA GAZULUI din Marea Neagră

După cum știți:

TRĂDĂTORII NU POT ALTFEL: Legea Offshore a fost adoptată de Camera Deputaților. Aproape tot gazul din Marea Neagră va fi al străinilor!

Iată și ancheta „În Premieră”:

TRĂDĂTORII NU POT ALTFEL: Legea Offshore a fost adoptată de Camera Deputaților. Aproape tot gazul din Marea Neagră va fi al străinilor!

Image result for camera deputatilor

Camera Deputaților a votat controversata lege offshore, după ce parlamentarii puterii și ai opoziției s-au certat și și-au aruncat acuzații pe marginea adoptării acestui proiect de lege. Deputații PSD s-au văzut puși în situația de a fi în minoritate, după ce un articol din această lege, referitor la redevențe, a fost susținut de toate celelalte grupuri parlamentare – inclusiv de colegii lor din coaliție de la ALDE.

Dan Chitic, avocatul care a avertizat in repetate rânduri că Parlamentul este pe cale să renunțe la resursele României din Marea Neagră prin votarea acestui act normativ, exact în Anul Centenarului, a postat pe Facebook un mesaj pe fundal negru: „A fost votată  Legea offshore. End of hope. End of story.
Într-un ultim apel către parlamentarii români, înaintea votului de miercuri, în care cerea respingerea Legii offhsore, Chitic arăta că, indiferent de cum ambalează această lege politicienii și jurnaliștii, „Legea offshore care urmează să fie adoptată azi nu este o reușită, nu este o victorie a României, ci una din cele mai mari și rușinoase umilințe și înfrângeri a poporului român. O înfrângere de care își vor aminti generații. La fel cum își vor aminti și de cozile de topor și trădătorii care vor fi făcut posibilă această înfrângere, această umilință.”

Reamintim că, miercurea trecută, PSD și ALDE convenisera asupra modificărilor la legea offshore, liderul deputaților PSD Daniel Suciu precizând că, în urma ședinței din coaliție, s-a decis ca 50% din producția de gaz din Marea Neagră să se tranzacționeze pe bursa din România, iar investiția celor care operează să se deducă maxim 30% din impozitul pe venitul suplimentar.

„Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore (…) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează: 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv, 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh”, se arată în proiectul de lege.

Conform acestuia, limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, utilizat pentru finanțarea și extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemului național de transport gaze naturale, precum și pentru finanțarea altor investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului, mai prevede proiectul.

Deputații au adoptat, miercuri, în plen, un amendament al PNL la proiectul legii offshore potrivit căruia titularilor acordurilor petroliere aflate în curs de executare li se aplică regimul fiscal specific destinat activității de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, desfășurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a actului normativ.

Camera Deputaților este for decizional pentru acest proiect. – activenews.ro

Cotropirea gazului – Despre legea offshore

Imagini pentru platforma gaz maritima

de Dan Diaconu

La momentul adoptării legii offshore, am spus că în forma trimisă Plăvanului se obţine ceva ceva, dar nu mare lucru, că forma încârligată a legii nu-i un avantaj, ci poate ascunde cărări destul de dubioase pentru cei care vor să extragă gazele pe gratis. De asemenea, am spus cât se poate de apăsat că interesul pentru extragerea gazelor din Marea Neagră nu e al nostru, ci al şmecherilor care vor să-şi marcheze cât mai rapid profitul. Din punctul nostru de vedere, cu cât stau mai mult acolo gazele, cu atât mai bine deoarece avem de-a face cu o rezervă certă, a cărei valoare în timp nu poate decât să crească.
Există două moduri de taxare: unul simplu, transparent şi, logic, unul complex, care poate ascunde nenumărate capcane. Să pornim de la un exemplu banal. Eu am un teren. Vine la mine un individ care-mi spune că vrea să cultive ceva pe el şi mă întreabă ce pretenţii am. Aici am variante multiple, după cum urmează:
  1. Pot să-i spun că împărţim jumătate-jumătate recolta. Sistemul e simplu: după cules eu îmi opresc jumătate şi el îşi ia cealaltă jumătate. Dacă e un an productiv ne-am îmbogăţit amândoi, dacă nu, eu am câştigat mai puţin, iar el posibil să şi piardă;
  2. A doua variantă ar fi ca eu să-i percep o sumă fixă şi să-i spun că nu mă interesează ce face, dar el trebuie să-mi dea suma aceea. La fel, dacă e un an bun el câştigă, dacă e un an rău, pierde. Eu însă, indiferent dacă anul e bun sau rău îmi iau banii;
  3. A treia variantă ar fi cea a parteneriatului: el îmi spune că investeşte, dar că sunt investiţiile mari şi că-mi permite să fiu partener cu el, dar că el trebuie să-şi deducă investiţiile din profit pentru a mă face pe mine parte şi că, până la amortizarea echipamentelor, să împărţim profitul abia după deducere.
Dacă aţi fi în locul meu ce variantă aţi alege? Cred că e limpede pentru oricine că primele două variante sunt de preferat întrucât aduc proprietarului venituri certe. Cea de-a treia e o variantă destul de dubioasă întrucât e practic imposibil pentru proprietar să controleze dacă dimensiunea investiţiilor făcute nu cumva e scoasă din burtă. Asta deoarece „investitorul” ar putea să cumpere echipamentele de la o firmă proprie, cu adaos comercial mare, ar putea factura cheltuieli aiuristice(consultanţă, software, etc.) s.a.m.d.
În cazul gazelor din Marea Neagră lucrurile stau cumva similar. Avem nişte rezerve cu grad mare de certitudine pe care le putem exploata. Orice om normal ar face calculul după cum urmează:
  • ori investitorul îmi dă un procent din ceea ce extrage;
  • ori, dacă ştiu cât gaz am acolo, îi cer o sumă fixă care să-mi fie dată înainte(sau într-o perioadă scurtă).
Ce-au făcut politicienii noştri? Au ieşit la înaintare şi-au spus că nu pot creşte redevenţa pentru că s-au înţeles cu investitorii să blocheze nivelul redevenţelor(când?, de ce? şi cu acordul cui?, nu spun!). Asta probabil pentru a bloca varianta taxării transparente. Ceea ce e o ticăloşie fără margini. Redevenţa fixă şi anemică a fost fixată prin legea de privatizare a companiei Petrom. Ceea ce nu spun politicienii noştri e că, prin acea lege, statul român se obliga să menţină redevenţele la nivelul de dinaintea privatizării pentru o perioadă de zece ani. Perioadă care a expirat în 2014, însă redevenţele au fost lăsate, pe blat, la acelaşi nivel. Aşadar, când vorbesc despre intangibilitatea redevenţelor, politicienii mint! Ele pot fi modificate fără probleme, astfel încât asigurarea unui venit fix prin intermediul redevenţelor este în continuare posibil.
Din punct de vedere teoretic, presupunând că redevenţele ar fi fost blocate de relaţia contractuală cu OMV, statul putea impune o redevenţă superioară pentru noile exploatări. Nimeni nu-i interzice acest lucru. Nu e nicăieri statutat că tu ca stat, pentru un proiect nou, nu poţi impune o anumită schemă de taxare sau că n-ai voie să ai o redevenţă mai mare pentru ceea ce se extrage din mare faţă de ceea ce se extrage de pe uscat. Poate fi considerat absurd, dar ilegal în niciun caz.
Toată flexarea muşchilor politicienilor se face însă pentru o chestie de-a dreptul ticăloasă: acordarea dreptului de exploatare pe gratis unor tâlhari. Ce se propune în noua variantă a legii offshore? În primul rând spinoasa problemă a deducerilor şi, de asemenea, blocarea modului de impozitare nu doar pe perioada derulării acordurilor petroliere offshore, ci şi „pe durata oricăror prelungiri subsecvente”(probabil ei ştiu bine că e o cantitate imensă de gaze pe care n-o vor putea extrage atât de repede şi-şi securizează încă de-acum câştigurile viitoare).
Modul în care companiile îşi pot deduce investiţiile este unul de-a dreptul hoţesc. Legea stabileşte acum că investiţiile companiilor se pot deduce în limita a 60% din veniturile lor excepţionale. Ce înseamnă asta e limpede pentru oricine: petroliştii tocmai ce au rezolvat fentarea statului cu 60% din banii pe care Dragnea îi anunţa victorios. Cu alte cuvinte, statul pretinde că va avea un câştig X, dar, în realitate, va încasa doar 40% din acest câştig. Aici intervine Dragnea care spune dezinvolt că „ce, nu e normal ca oamenii să-şi deducă investiţiile?”. De-aici e necesar să începem discuţia politică.
În toată perioada cât a fost prim ministru, Ponta a mimat cearta cu băsescu şi absolut orice ticăloşie făcea, o masca dibaci cu o criză dintre el şi preşedinte. La circul acela era părtaş şi băsescu, iar „băeţii” din servicii erau partenerii de nădejde care supervizau „pas cu pas” fiecare acţiune. În fapt nu era niciun scandal, doar un blat la care populaţia asista neputincioasă şi se îngrozea de ticăloşia lui băsescu, acordându-i sprijin necondiţionat „bietului Ponta”. Vuvuzelele media turau motoarele pentru a menţine la fel de radicalizat cercul spălaţilor pe creier care „mergeau cu băsescu până la capăt”. De fiecare dată când Ponta o punea de-o ticăloşie, era atacat de băsescu, iar apoi ieşea cu aceeaşi placă: băsescu e de vină, e normal ceea ce trebuie să facem.
Părerea mea e că întreg scandalul la care am asistat în PSD nu e decât o fumigenă controlată care-a fost menită strict ascunderii nemerniciei modificării acestei legi. Nu ştiu dacă e presiune politică sau s-au dat bani grei, dar întreaga lege pute extrem de rău. În realitate România nu câştigă nimic, ba, mai mult, îşi pune la bătaie inutil o resursă valoroasă în profitul strict al tâlharilor din Vest. 
Când spune că „România va avea un beneficiu de 50% din gazele extrase”, Dragnea minte de îngheaţă apele. El chiar crede că are de-a face cu proştii. Cei 50% se referă la cantitatea de gaze care trebuie tranzacţionate pe piaţa românească. Adică cei care extrag, vând pe piaţa autohtonă unui Gigel care, la rândul lui, vinde gazul pe o bursă din afară. Care-i beneficiul României? Un schimb de acte şi un comision anemic pe care-l încasează Bursa de Mărfuri sau o altă piaţă. Asta dacă nu cumva petroliştii îşi vor face în România o bursă proprie unde să nu perceapă niciun comision, fentând statul.
Toată tevatura cu legea offshore este una falsă. În realitate, legea nu trebuie să aibă decât un singur articol în care să specifice faptul că pentru exploatările offshore 50% din ceea ce se extrage intră în proprietatea statului român. Fără deduceri, fără redevenţe, fără alte artificii fiscale. 50% nu e mult, e chiar puţin faţă de alte state. Şi e cât se poate de transparent. Ai scos din Marea Neagră două kilograme de apă? Perfect: unul îl ia statul, celălalt îl iei tu. Şi toată lumea e fericită.
De ce nu se face aşa e simplu: marii mahări care-au intrat în combinaţie vor s-o facă pe gratis. Asta pentru că aşa au fost învăţaţi. E o ticăloşie care e întrecută doar de ticăloşia politicienilor noştri antinaţionali.