Ecumenismul promovat şi în spitale

Cu ocazia sărbătorilor din această iarnă, un afiş ce promovează ecumenismul a fost lipit pe uşile spitalelor din oraşul Ploieşti.

Printre icoanele cu Naşterea Mântuitorului şi cu Sfinţii Martiri Brâncoveni au strecurat şi două fotografii cu actualul papă, pupându-se cu patriarhul ecumenic şi o alta cu patriahul Teoctist gata să se îmbrăţişeze cu papa Ioan Paul al II-lea.

Dedesubt mesajul:

„Crearea căii pentru Unirea Bisericilor dintru Început!”

Responsabili: Fundaţia „Recipio” –  pentru propăşirea şi promovarea medicinei practice şi ştiinţifice – şi Camera Medicilor din Prahova

Imagine2046 Imagine2047 Imagine2048 Imagine2049

Ce legătură o fi intre medicină şi ecumenism…

Dar iată ce putem citi la articolul:

Medicina, muzica si poezia, impreuna pe scena filarmonicii ploiestene

(Sambata, 13 aprilie 2013)

Fundatia „Recipio” (presedinte dr.Mihai Belascu), in colaborare cu Camera Medicilor Prahova, a organizat, la Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiesti, o conferinta inedita, inclusa in ciclul „Orasul cu un pom verde”, pentru propasirea si promovarea medicinei practice si stiintifice. Au participat medici-membri fondatori ai Fundatiei „Recipio”, precum si numerosi invitati din randul personalului medical prahovean.
Intalnirea a debutat cu un Te Deum ecumenic si intonarea Imnului de stat al Romaniei. Apoi, prof.dr. Ion Bruckner, presedintele Societatii Romane de Medicina Interna, a vorbit despre „Aspirina, intre medicina si practica vietii”.
In continuare, reputatul actor ploiestean Eusebiu Stefanescu – care si-a amintit cu placere de cei 16 ani jucati pe scena Teatrului „Toma Caragiu” – a incantat publicul cu prezentarea catorva poezii din…”Dansul trist al broastei testoase” – o splendida carte de poezii scrisa de dr. Genoveva Nita, precum si cu poezii selectate din cartea „Lumina Luminii”, de dr.Mihai Belascu. Acest moment poetic a fost insotit de prezentarea simultana, pe un ecran, a expozitiei de pictura „Femeia si Iisus Hristos”, lucrari apartinand pictorilor Traian Bradean, Horea Cucerzan, Alexandru Cristea si Ovidiu Pastina.
Organizatorul si moderatorul actiunii, dr. Mihai Belascu, a acordat invitatului special – prof.dr. Ion Bruckner – din partea Fundatiei „Recipio”, Diploma de Excelenta si Colanul de Catifea Violet cu Fir Auriu, aceeasi inalta distinctie fiind oferita si medicului ploiestean dr.Florica Dumitrescu.
Prof.dr. Alexandru Badulescu a povestit din istoria trista a primului Festival National de Jazz din Romania, initiat in anul 1969 de ploiestenii Al. Paunescu, Nelu Stan si Puiu Mancas, care din mai multe motive, mai ales politice, nu a rezistat decat doua editii, el fiind preluat apoi cu succes de Sibiu. Dar jazz-ul nu a murit de tot la Ploiesti, dovada fiind minirecitalul oferit de compozitorul-interpret dr. Adrian Eugen Capsuna, care a incantat audienta cu cateva creatii proprii.
In finalul intalnirii, participantii la acest eveniment au fost invitati la o cina crestina, cu lipie si vin rosu.

Sursa: ziarulprahova.ro

Te Deum ecumenic….  Colanul de Catifea Violet cu Fir Auriu….. cina crestina, cu lipie si vin rosu….  Ciudată treabă! Cine o fi oficiat Te Deum-ul?

Aşadar descoperim un adevărat cuib de ecumenişti la Ploieşti. Şi promotorii sunt medicii, în principal, alături de intelectuali ai oraşului. Dar oare, care să fie legătura între medici şi ecumenism? Nu cumva masoneria?

Reclame

Confirmare oficială: EMINESCU A FOST INTOXICAT CU MERCUR! Academia Română şi 12 medici au lansat volumul „Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor”

O carte lansată ieri, la Academia Română, face lumină în cazul morţii lui Mihai Eminescu. Deşi anumite cercuri au lansat şi susţinut ideea că Eminescu a murit de sifilis, cartea editată de mai mulţi reputaţi medici ai României afirmă contrariul: poetul naţional a fost ucis prin intoxicare cu mercur, în urma unui diagnostic pus greşit.

Volumul ”Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor”, editat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă a fost lansat joi la Academia Română. Volumul poartă semnătura unor nume importante din medicina românească, care, într-o serie de articole complementare, aduc argumente cu privire la natura reală a bolii de care a suferit Eminescu şi motivul morţii sale premature.
La lansare, academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, coautor al volumului, a spus că „la autopsie nu s-au gasit leziunile specifice sistemului în creier, care sunt leziuni specifice sifilisului”. „Era ignoranţa vremii. Nu se putea pune la vremea aia diagnostic cert de sifilis. Era şi o modă, boala venerică, sexuală era foarte frecventă, inclusiv la marii artişti. Tratamentul cu mercur nu a facut decât să genereze lezări ale sistemului nervos şi cardiovascular, ireversibile, grave”, a spus academicianul Voicu.
La rândul lui, profesor universitrar doctor Eduard Apetrei a spus că Eminescu a murit şi dintr-o cauză vasculară, el având şi o ateroscleroză precoce.
Volumul este o restituire morală a adevărului medical privind maladiile lui Eminescu şi ultimii săi ani de viaţă, realizat într-o perspectivă interdisciplinară şi inedită în 10 articole complementare semnate de specialişti de prestigiu din medicina românească actuală: prof. univ. dr. Irinel Popescu, acad. Ioan Aurel Pop, dr. Cecilia Cârjă, dr. Ioana Bonda, acad. Victor A. Voicu, prof.dr. Octavian Buda, prof. dr. Dan Prelipceanu, prof. dr. Călin Giurcăneanu, conf. univ. dr. Bogdan O. Popescu, prof. univ. dr. Eduard Apetrei, dr. Codruţ Sarafoleanu, prof. univ. dr. Vladimir Beliş precedate de un argument de acad. Eugen Simion.

Sursa: activenews.ro

Totuşi, nu se spune nimic despre faptul că, deşi tratamentul a fost criminal, moartea i-a fost grăbită (ca şi cum n-ar mai fi murit odată) de o lovitură la cap cu o piatră sau cărămidă, dată de un pacient, internat şi el la acelaşi Sanatoriu Caritatea.

Iată şi un fragment care ilustrează sfârşitul marelui român:

1889-03-03 Mihai Eminescu este mutat de la Spitalul Marcuta la Caritatea. Starea nenorocitului poet Eminescu se agraveaza. Alexandru Vlahuta care il intalneste in aceasta perioada isi va aminti ” Era de-o tristeta si de-o melancolie sfasietoare, bland ca si-nainte, dar silnic la vorba, vecinic dus pe ganduri si lipsit de orice vointa. Avea deplina aducere aminte a oamenilor, a lucrurilor s-a tuturor intamplarilor din urma. Ma-ntreba cu interes de cunoscutii lui din Bucuresti, s-arata o nespusa mila pentru cei saraci. Apoi iar, ca si cum si-ar fi adus aminte de-o nenorocire mare, se scufunda in ganduri, si nu mai spunea nemic cate-o jumatate de ceas. Numai isi ridica ochii din cand in cand, si impreunandu-si mainile ofta de ne-neca plansul „Of, Doamne, Doamne… ” Si iar punea ochii in pamant si tacea. Avea convingerea puternica ca e pierdut, ca pentru el nu mai e chip de trait si ca intr-o zi are sa moara de foame. Ideea ca n-are cu ce trai il chinuia si zi si noapte. De multe ori mi-a spus, bland, incet, c-un glas ce parea ca vine dintr-o alta lume „Tare as vrea s-a adorm, si sa nu ma mai destept”

1889-06-01 Un pacient il loveste in curtea sanatoriului cu o piatra. In urma loviturii lesina.

1889-06-15 In dimineata zilei, Eminescu moare la Sanatoriul Caritatea. Corpul neinsufletit este depus la biserica Sfantul Gheorghe Nou.

Sursa: http://www.mihaieminescu.eu/

Dumnezeu să-l odihnească cu sfinţii!