Dacă B.O.R. avea episcopi ortodocși și demni ar fi trebuit să rupă comuniunea cu Biserica Rusiei pentru INVADAREA TERITORIILOR CANONICE ROMÂNEȘTI

Image result for agresiunea patriarhului rusiei

Foto – ro.sputnik.md

De curând Patriarhia Rusă a anunțat decizia sinodului acestei Biserici Locale de a întrerupe comuniunea cu Biserica Constantinopolului și cu pseudopatriarhul Bartolomeu.

Patriarhia Rusă ÎNTRERUPE POMENIREA pseudo-patriarhului Bartolomeu și suspendă comuniunea cu Biserica Constantinopolului!

Deși ambele patriarhii extrem de ecumeniste (la vârf), totuși un demers corect al rușilor, căci ereziarhul Bartolomeu s-a amestecat în teritoriul canonic al Bisericii Rusiei, existând pericolul de a se produce o altă schismă în interiorul Mitropoliei autonome a Ucrainei. Și mai ales pentru că se intenționează legitimarea unui shismatic (Filaret) ca și patriarh al unei viitoare Biserici autocefale a Ucrainei.

Dar ce ar fi trebuit să facă Biserica Ortodoxă Română încă de mulți ani?

Ar fi trebuit și ea să întrerupă comuniunea cu Patriarhia Rusă pe motiv că aceasta a invadat teritoriile canonice ale Bisericii Române respectiv teritoriul Basarabiei (actuala Republică Moldova), Basarabia de Sud , Basarabia de nord (Hotinul) și Bucovina de Nord, aflate și acum între granițele Ucrainei.

Ba încă aș putea adăuga și Transnistria actuală, dar și teritorii din Transnistria veche (tot în componența Ucrainei), care în trecut a fost sub administrația vechii Mitropolii a Moldovei, dar și Maramureșul  de dincolo de Tisa (tot în Ucraina) păstorit de vechii episcopi ai Maramureșului aflați în jurisdicția Mitropoliei Ardealului.

În teritoriile mai sus menționate, Biserică Rusă este beneficiara invadatoarei Armate Roșii de după cel de-al doilea război mondial dar, în secolul XIX și al armatei țariste, care a invadat teritoriul Transnistriei la 1792 și a ocupat Basarabia la 1812.

Din textul de mai jos, se vede că domnitorii Moldovei aveau autoritate și dincolo de Nistru și cred că de aici rezultă implicit și autoritatea bisericească a mitropoliților moldoveni:

În evul mediu, deși Nistrul devine hotar între statul Moldav și cel Polon, autoritatea domnilor de la răsărit de Carpați s-a făcut adesea simțită și la est de Nistru, mai ales în perioadele de tulburare a relațiilor dintre principalii actori de pe scena politică regională, precum Regatul Polono-Lituanian, Hanatul Crimeei, Imperiul Otoman.

La 25 mai 1455 orășenii din Cetatea Albă nemulțumiți de acțiunile piraterești ale genovezilor din cetatea Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificație și îi trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conducătorii cetății.

Podolia epocii lui Ștefan cel Mare este socotită de Nicolae Iorga ca aparținând „de fapt nimănui” deși succesiv ținuse nominal de hanii tătari și Marele Ducat al Lituaniei. Pe nesimțite s-a născut o Moldovă „nouă” dincolo de Nistru cu sate din ce în ce mai numeroase. Cetatea Lerici este ocupată de Moldova între 1455 – 1475.

În 1574, Ioan Vodă cel Viteaz pomenea de „țara noastră a Moldovei de dincolo de Nistru”, ca în 1602 boierii să vorbească de neamurile lor de peste Nistru, Gheorghe Duca devine la 1681 „Despot al Moldovei și Ucrainei” împlinind pe lângă rolul de domnitor al Moldovei și rostul de hatman și administrator al Ucrainei, unde în vremea aceasta se vor scrie și acte redactate în românește.

Importantele centre ale Transnistriei în acea perioadă erau Movilăul, Dubăsari, Silibria, Iampol, Jaruga, Rașcov, Vasilcău. În noua oblastie formată de ruși la Oceac (la a cărei construcție Petru Șchiopul participase cu 15.000 salahori și 3.000 care) au primit în secolul XVIII pământuri boierii: Cantacuzino, Rosetti, Catargiu, Badiul, Sturza, Manuil, Macaresu, Cucu, Boian, Iliescu, Sabău, Cananău, Crăciun, Pascal, Hagilă, Săcară, Nicoriță, Ghenadie, Dodon, Zurucilă etc. Cetatea a fost cerută de Mihai Viteazul la 1600 și apărea încă de pe atunci, ca fiind unul din orașele Moldovei).

Transnistria este în cele din urmă ocupată de ruși la 1792, în urma războiului Ruso-Austro-Turc din 1787–1792. Într-un recensământ din 1793, între Nistru și Bug din 67 de sate, 49 erau exclusiv românești.

În 1796 la Dubăsari or Movilău s-a tipărit primul volum de versuri în limba română (versuri originale și traduceri de I. Cantacuzino). În 1799 rusul Pavel Sumarcov notează că în Ovidiopol, Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Mălăiești majoritatea locuitorilor sunt moldoveni.ro.wikipedia.org

Așadar, Patriahia Rusă este uzurpatoarea teritoriilor canonice ale Mitropoliilor Moldovei și Ardealului unite, prin voință liberă în anul 1918 cu restul Mitropoliilor românești. Căci a fost o unire, nu numai politică, ci și bisericească. 

Patriarhia Rusă, prin Mitropolia (autonomă) a Ucrainei, ne încalcă teritorii canonice istorice în Basarabia de Sud (Bugeacul), Basarabia de Nord (Hotinul), Bucovina de Nord, Maramureșul istoric (Transcarpatia) și teritoriile vechii Transnistrii.

Prin Mitropolia Chișinăului ne încalcă teritoriul canonic al Basarabiei (Republica Moldova) și actualei Transnistrii ce aparține, teoretic, tot de R. Moldova.

În actuala Republică Moldova existența ierarhiei aparținând de Moscova (Mitropolia Chișinăului), după reînființarea de către Patriarhia Română a Mitropoliei Basarabiei, a contribuit la diviziuni în rândul credincioșilor basarabeni, aceștia fiind separați, in prezent, între două mitropolii.

E adevărat că din cauza nepriceperii (sau nevredniciei) ierarhului înscăunat de Patriarhia Română, în 1992, la conducerea Mitropoliei Basarabiei, dar și din cauza intruziunilor nefaste ale politicului, marea majoritate a credincioșilor basarabeni, inițial favorabili Patriarhiei Române, a trecut sau a rămas sub autoritatea Mitropoliei Chișinăului.

Dar oricum ar fi, Patriarhia Rusă, prin cele două mitropolii (autonome), a Ucrainei și a Chișinăului ne-a uzurpat teritorii canonice în mod clar.

Reclame

INCREDIBIL – Patriarhia organizează cursuri pentru preoții care îi VOR JUDECA ÎN CONSISTORIILE EPARHIALE PE MĂRTURISITORI

Cursuri de pregătire pentru apărătorii bisericeşti la Mănăstirea Caraiman. Participă clerici din toate eparhiile ţării

În perioada 13-18 februarie 2017 la Centrul social-pastoral Sfânta Cruce de laMănăstirea Caraiman din Buşteni se desfășoară cursuri de pregătire pentru apărătorii bisericești. La această sesiune participă clerici desemnați de cele 29 eparhii din ţară, după cum ne-a transmis Arhim. Veniamin Goreanu, Consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod.

Cursurile pentru apărătorii bisericești au început astăzi, fiind susținute de profesori de drept bisericesc de la Facultățile de teologie din țară (Pr. Prof. Dr. Constantin Rus, Pr. Conf. Dr. Patriciu Vlaicu și Pr. Conf. Dr. Irimie Marga). Secretariatul este asigurat de Arhim. Lect. Dr. Veniamin Goreanu și diac. Sorin Argintariu de la Cancelaria Sfântului Sinod. Ele se vor încheia cu un examen în fața comisiei prezidată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Aceste cursuri vizează pregătirea clericilor care activează la Centrele eparhiale ca inspectori bisericești, membri în Consistoriile eparhiale sau în Consistoriile eparhiale monahale, și pe cei care vor  activa ca apărători bisericești pe lângă fiecare consistoriu.

În acest sens, în articolul 123 din Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa de lucru din 5-6 februarie 2015, prin hotărârea nr. 837/2015, se precizează numărul apărătorilor bisericești de la eparhii și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească clericii pentru a putea desfășura activitățile specifice.

Potrivit articolului 124 din Regulament, clericii care doresc să desfășoare activitatea de apărător bisericesc trebuie să participe la Cursurile organizate dePatriarhia Română pentru apărătorii bisericești și să promoveze examenele regulamentare.

Cancelaria Sfântului Sinod coordonează buna desfășurare și organizare a acestor cursuri în conlucrare cu centrele eparhiale.

Sursa: basilica.ro 


Așadar ecumeniștii își pregătesc ighemonii, conștienți probabil că preoții puși să-i judece pe mărturisitori nu sunt capabili să le facă față din punct de vedere teologic acestora. 

Dar dacă nu sunt suficient de bine pregătiți, acum, rezultă că nu sunt în stare nici să priceapă subtila erezie a ecumenismului. Nu știu să distingă între adevărul ortodox și înșelările contemporane. Nu știu să deosebească adevărul curat de minciuna presărată cu puțin adevăr. Și așa și este: majoritatea preoților duși de nas de ecumeniști nu reușesc să înțeleagă ce se petrece acum în Biserică. 

Dar cum îi vor instrui? Le vor recomanda să aplice niște canoane ignorând altele. Îi vor încuraja să facă abuzuri și să taie „în carne vie” distrugând situația materială a preoților și alungându-i pe monahii (dacă se va putea, în mijlocul iernii) care vor avea curajul să se împotrivească ereziei. Adică vor fi nedrepți, judecând anticanonic, ca și până acum. 

Să nu le ajute Dumnezeu!

PATRIARHIA MAI NECREDINCIOASĂ DECÂT DOMNITORII -Moscheea / Capitulațiile Țării Românești și Moldovei

Patriarhia e de acord cu moscheea, căci e în „relații foarte bune” cu cultul musulman. 

Patriarhia Romana nu se opune ridicarii unei moschei inBucuresti, a declarat purtatorul de cuvant al Mitropoliei, Vasile Banescu, intr-o emisiune la Digi 24. El a spus ca este vorba despre un lacas de cult recunoscut de stat, despre care a primit asigurari ca nu va fi un centru de pregatire al unor lideri islamici.

„Patriarhia nu se opune construirii unui lacas de cult, al unui cult oficial recunoscut de stat. Ar fi o contradictie de termeni. Problema ridicarii moscheii nu are legatura strict cu biserica, si nici macar implicit, ci cu Guvernul, care da aprobarile. Personal, am fost asigurat de Secretariatul pentru culte ca e vorba de o moschee mai mare decat cea dintr-un oras de provincie, si ca nu e vorba de un centru de pregatire a unor lideri islamici”, a declarat purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane.

Certificatul de urbanism pentru moscheea pe care Muftiatul Cultului Musulman din Romania intentioneaza sa o construiasca in Bucuresti, pe Bulevardul Expozitiei nr. 22-30, a fost eliberat, insa acest document nu da dreptul de construire.

Planul Urbanistic Zonal urmeaza sa fie supus dezbaterii publice, iar competenta asigurarii dezbaterii publice si realizarii procedurii de consultare a populatiei revine structurilor de specialitate din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti.

Numai dupa ce municipalitatea va aproba Planul Urbanistic Zonal, beneficiarul constructiei va putea solicita Primariei Sectorului 1 eliberarea unei autorizatii de construire.

Muftiatul Cultului Musulman din Romania a depus, in 26 ianuarie 2016, la Primaria Sectorului 1, documentatia pentru eliberarea unui certificat de urbanism, etapa premergatoare obtinerii autorizatiei de construire.

Intrucat documentatia depusa a fost incompleta, primaria a transmis petentului o adresa de completare, prin care a cerut precizarea scopului pentru care solicita eliberarea certificatului de urbanism, precum si prezentarea planurilor anexa, asa cum prevede legislatia in vigoare.

Reprezentantii cultului musulman au revenit cu documentele solicitate si, in acest context, Primaria Sectorului 1 avea obligatia legala de a elibera certificatul de urbanism solicitat de beneficiarul constructiei. Sursa: ziare.com 

Dar să vedem ce atitudine aveau domnitorii Vlad Țepeș, Bogdan al III-lea cel Orb și Petru Rareș: 

Capitulatia de la 1460 semnată la Adrianopol între Vlad Voievod Țepeș si Mahomed II Cuceritorul

Art. 1. Sultanul consimte si se angajează, pentru el însusi si pentru urmasii săi, să protejeze Valahia si s-o apere contra oricărui inamic, fără a pretinde altceva decât suprematia asupra suveranitătii acestui principat, ai cărui voievozi vor fi obligati să plătească Sublimei Porti un tribut de 10.000 piastri.

Art. 2. Sublima Poartă nu va avea nici un amestec în administratia locală a zisului principat si nu va fi permis nici unui turc să meargă în Valahia fără un motiv evident.

Art. 3. În fiecare an, un trimis al Sublimei Porti va pleca în Valahia pentru a primi tributul si la întoarcerea sa va fi însotit de către un reprezentant al voievodului până la Giurgiu, pe Dunăre, unde va fi numărată încă o dată suma predată si se va da a doua chitantă; iar după ce va fi transportată pe celălalt mal al Dunării, Valahia nu va mai fi responsabilă, orice accident s-ar putea produce.

Art. 4. Voievozii vor continua să fie alesi de Arhiepiscop, episcopi si boieri, iar alegerea va fi recunoscută de Poartă.

Art. 5. Natia valahă va continua să se bucure de libera exercitare a propriilor sale legi, iar voievozii vor avea dreptul de viată si moarte asupra supusilor lor, ca si acela de a face pace sau război, fără a fi supusi la nici o responsabilitate fată de Sublima Poartă.

Art. 6. Toti crestinii care, îmbrătisând o dată credinta musulmană, s-ar duce în Valahia si ar reveni acolo la religia crestină, nu vor putea fi reclamati de către nici o autoritate otomană.

Art. 7. Supusii valahi care ar avea ocazie să meargă prin ce parte a posesiunilor otomane nu vor putea fi fortati să plătească haraciul sau taxa ce capitatie la care sunt supusi locuitorii crestini.

Art. 8. Dacă vreun turc are un proces în Valahia cu un supus al acestei tări, cauza va fi ascultată si judecată de către Divanul valah, în conformitate cu legile locale.

Art. 9. Toti negustorii turci, plecati în acest principat pentru a vinde sau cumpăra acolo mărfuri, vor trebui să aducă la cunostinta autoritătilor locale timpul ce trebuie să stea acolo si vor trebui să plece la expirarea timpului.

Art. 10. Nici un otoman nu este autorizat să ducă cu el unul sau mai multi servitori născuti în Valahia, de orice sex ar fi ei; si nu va exista niciodată nici o moschee în nici o parte a teritoriului valah.

Art. 11. Sublima Poartă promite să nu elibereze niciodată un firman la cererea unui supus valah, pentru afacerile sale din Valahia, de orice natură ar putea fi ele, si nu-si arogă niciodată dreptul de a chema un supus valah la Constantinopol sau în orice parte a posesiunilor otomane, sub orice pretext ar putea să fie.

Capitulatia de la 1511 între Bogdan cel Orb si Baiazid II

Art. 1.Poarta recunoaste Moldova ca tară liberă si necucerită.

Art. 2. Religia crestină, profesată în Moldova, nu va fi niciodată oprimată nici tulburată, iar natiunea sa va avea liberă dispozitie de bisericile sale, ca si în trecut.

Art. 3. Poarta se angajează să apere Moldova contra oricărei agresiuni eventuale si s-o mentină în starea în care se găsea mai înainte, fără să i se facă nici ce mai mică nedreptate si fără a suferi nici cea mai mică stirbire a teritoriului ei.

Art. 4. Moldova va fi condusă si guvernată după propriile ei legi, fără ca Poarta să se amestece în aceasta în nici un fel.

Art. 5. Domnitorii săi vor fi alesi pe viată de natie si confirmati de Sublima Poartă.

Art. 6. Stăpânirea domnitorilor se va extinde peste întregul teritoriu moldovenesc; ei vor putea întretine în solda lor o trupă înarmată până la un efectiv de 20.000 de oameni, autohtoni sau străini.

Art. 7. Moldovenii vor putea întretine si cumpăra o casă la Constantinopol ca resedintă a agentului lor. Ei vor putea avea acolo de asemenea si o biserică.

Art. 8. Turcii nu vor putea avea, nici să cumpere, pământuri în Moldova; nu vor putea nici să construiască acolo moscheie, nici să se stabilească acolo în vreun fel.

Art. 9. Ca semn al supunerii, domnitorul, împreună cu natia, va avea grijă să trimită Portii în fiecare an, prin doi boieri din Moldova, 4.000 ducati turcesti, adică 11.000 piastri, 40 soimi si 40 iepe gestante, totul sub titlul de dar.

Art. 10. În caz de înarmare pentru război, domnitorul Moldovei va furniza armatei imperiale contingentul ce i se va cere.

Capitulatia de la 1529 între Petru Rareș si Soliman I Legislatorul

Art. 1. Sultanul recunoaste că Moldova a oferit de bună voie si fără rezistentă făgăduială de supunere fată de Imperiul otoman.

Art. 2. Natia moldovenească se va bucura, la fel ca în vechime, de toate libertătile, fără nici o molestare si făiceiurile, drepturile si prerogativele acestei tări vor fi în veci inviolabile.

Art. 3. Domnitorii vor exercita liber stăpânirea lor asupra tării, ca în trecut, fără ca Poarta să se poată amesteca în aceasta în nici un fel, direct sau indirect.

Art. 4. Poarta nu se va amesteca, de asemenea, în nici o cauză sau diferend între particulari, ci domnitorul, cu adunarea sa, va fi cel care va trebui să judece; în nici un caz Poarta nu va putea pune în această privintă vreo piedică oarecare, fie ea directă sau indirectă.

Art. 5. Hotarele Moldovei vor fi păstrate intacte în întreagă lor întindere.

Art. 6. Exercitarea cultului musulman este interzisă pe întregul teritoriu moldovenesc.

Art. 7. Nici un musulman nu va putea avea în Moldova, cu titlu de proprietate, nici pământ, nici casă, nici prăvălie; el nu va putea nici să stea în tară pentru afaceri negustoresti decât atâta timp cât va fi autorizat de către domn.

Art. 8. Comertul Moldovei va fi deschis tuturor natiilor comerciale. Totusi turcii vor avea preferintă asupra tuturor natiilor pentru cumpărarea produselor tării, pe care le vor negocia prin bună învoială în porturile de la Galati, Ismail si Chilia; dar ei nu vor putea pătrunde mai departe în interiorul tării, fără o autorizatie expresă din partea domnitorului.

Art. 9. Moldovei i se păstrează titlul de tară independentă; el va fi reprodus în toate actele scrise ce-i va adresa Poarta otomană domnitorului.

Art. 10. Turcii pe care îi va trimite Poarta cu hârtii pe adresa domnitorului nu vor trece Dunărea; ei se vor opri pe malul opus al fluviului, transmitând depesele lor guvernatorului de la Galati, care va face să parvină domnitorului si va transmite la fel răspunsurile acestuia curierului Sublimei Porti.

Art. 11. Domnitorii Moldovei vor fi alesi de către diferite clase ale populatiei tării. Alegerea va fi recunoscută de către Poartă fără ca ea să se poată amesteca în aceasta, să numească un domn, să ridice cea mai neînsemnată greutate sau cea mai mică piedică în această privintă.

Art. 12. Tara va fi apărată de către Poarta otomană în orice împrejurare în care natia moldovenească ar cere sprijinul sau ajutorul ei.

Art. 13. În schimbul tuturor acestor avantaje, natia moldovenească nu va da Portii otomane decât un dar anual de 4.000 ducati.

Au existat mai multe versiuni ale capitulațiilor.

Sursa: http://www.1812.md/capitulatiile-tarii-romanesti-si-moldovei-incheiate-cu-poarta-otomana/ 


Să înțelegem că, domnitorii noștri au capitulat parțial și temporar în fața turcilor musulmani, apărând în mod expres credința și pământurile. 

Cei din zilele noastre, politicieni și ierarhi, au capitulat total în fața străinilor și în fața islamului, cedând tot!

Comunicat eretic al Sinodului BOR despre atitudinea românilor antiecumeniști față de sinodul din Creta

Imagini pentru sinodul bor imagini

Am scris in titlu cuvântul „eretic„ întrucât Sinodul BOR susține în continuare ecumenismul, deciziile eretice din Creta și dialogurile sterile cu ereticii.

Comunicat: Orice lămurire privind credinţa trebuie făcută în comuniune bisericească, nu în dezbinare

Redăm mai jos poziția Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitoare la evoluțiile recente din România privind receptarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (Creta, 2016):

În cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în data de 16 decembrie 2016, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, s-a luat act cu mâhnire de evoluția recentă în România a reacțiilor negative referitoare la receptarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (Creta, 2016).

Patriarhia Română a subliniat în mai multe rânduri faptul că Sinodul din Creta nu a formulat dogme noi, ci a mărturisit că Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfânta, Sobornicească și Apostolească a lui Hristos” și a îndemnat constant la păstrarea păcii şi unității Bisericii cu toată responsabilitatea, cunoscut fiind cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur care spune că nimic nu poate supăra mai mult pe Dumnezeu decât dezbinarea Bisericii! Chiar de am săvârși mii de lucruri bune, noi cei care sfărâmăm pleroma bisericească nu suntem mai puțini vrednici de pedeapsădecât cei care au răstignit Trupul Său!” (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Efeseni, 11, PG 62, 85).

Cu toate acestea, constatăm cu durere în suflet că, în mod pătimaş și dăunător, unele persoane răzvrătite au indus în eroare pe unii clerici şi credincioși afirmând în mod fals şi denigrator că Sinodul din Creta ar fi proclamat ecumenismul ca dogmă de credință, iar unii clerici, crezând acest neadevăr, au întrerupt în mod necanonic pomenirea ierarhului lor, tulburând pacea şi unitatea Bisericii, prin atitudinea lor dezbinătoare.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a subliniat faptul că nici Sinodul din Creta şi niciun alt Sinod ortodox nu au declarat ecumenismul ca fiind dogmă de credință, după cum niciun Sinod ortodox canonic nu a declarat vreodatăecumenismul ca fiind „panerezie”. Prin urmare, acuzațiile aduse de contestatarii Sinodului din Creta sunt injuste, iresponsabile și dăunătoare pentru unitatea Bisericii.

Din punct de vedere ortodox, ecumenismul lucid nu este o nouă dogmă de credinţă, ci o atitudine spirituală de dialog și cooperare între creștini, în locul polemicii pline de ură confesională și al confruntării violente, care s-au manifestat secole de-a rândul în istoria creștinismului. Mișcarea ecumenică s-a născut, la începutul secolului 20, când misionarii creștini occidentali predicau Evanghelia iubirii necreștinilor din Africa şi Asia, în timp ce creștinii erau dezbinați în multe confesiuni creștine antagoniste, care se urau şi se contestau reciproc, atitudinea acestora nefiind o mărturie misionară pozitivă în fața altor religii și nici în fața societății civile. Participând la această mișcare de dialog între creștinii de confesiuni diferite, Biserica Ortodoxă a considerat însă că refacerea unității creștinilor neortodocși dezbinați între ei de-a lungul timpului se poate realizanumai pe baza credinței Bisericii nedespărțite a lui Hristos, care este Biserica Ortodoxă, cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, pe care o mărturisim în Crezul ortodox (niceo-constantinopolitan).

În acest sens, Biserica Ortodoxă consideră că aduce în dialog cu alți creștini tocmaimărturia Bisericii celei Una a lui Hristos, de care aceştia s-au despărțit în timp prin deviere de la credinţa ortodoxă. Desigur, niciun creștin ortodox nu este obligat să dialogheze sau să coopereze cu alți creștini dacă are teamăcăși pierde credința ortodoxă. În același timp, este nedrept săconsiderăm că toți creștinii ortodocși care dialoghează teologic și cooperează practic în viața societății cu creștini de altă confesiune sunt trădători ai Ortodoxiei. Un creștin ortodox pașnic poate rămâne fidel Ortodoxiei fără a deveni fanatic, dacă mărturisește credința ortodoxă în dialog cu alți creștini, fără compromisuri.

De asemenea, Sfântul (nu prea e deloc sfant! – n. a.) Sinod a luat act cu mirare de atitudinea necanonică şi agresivă a unor teologi și clerici (preoți și ierarhi) din două Biserici Ortodoxe surori, de a veni în eparhiile Patriarhiei Române pentru a critica ierarhia acesteia și a instiga pe unii clerici și credincioși la neascultare față de ierarhii Bisericii noastre. Din acest motiv, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca să fie aduse la cunoștința Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori (Patriarhia Moscovei și Biserica Ortodoxă a Greciei) situațiile în care unii dintre preoţii şi ierarhii acestora desfășoară în mod necanonic activități agresive şi turbulente în eparhiile Patriarhiei Române, instigând la neascultare, răzvrătire și dezbinare.

Clericii, monahii şi mirenii implicați în acțiuni de răzvrătire şi denigrare a Sinodului din Creta, ignorând faptul că un Sinod nu poate fi judecat decât de către un alt Sinod, vor fi chemaţi la îndreptare prin dialog pașnic și lămurire canonică privind gravitatea dezbinării și a tulburării păcii și unității Bisericii. La fel, sancțiunile administrative și canonice disciplinare se vor aplica spre îndreptarea clericilor, monahilor și mirenilor care persistă în starea lor de răzvrătire și dezbinare, tulburând pacea și unitatea Bisericii.

Totodată, s-a reamintit că dacă Părinţii sinodali care au participat la cel de-al doilea Sinod Ecumenic (din anul 381) au operat 3 omisiuni și 10 adăugiri sau diortosiri la textul Crezului formulat de către Părinții Sinodului I Ecumenic (din anul 325), cu scopul de clarifica şi completa textul sinodal iniţial, cu atât mai mult un viitor Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe poate explicita, nuanța și dezvolta documentele formulate şi aprobate de către Sinodul din Creta, pentru a se evita interpretări eronate dăunătoare păcii şi unităţii Bisericii lui Hristos. În această privință, de remarcat este şi hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare care, deşi are unele observații critice şi a propus amendamente viitoare la unele documentele ale Sinodului din Creta, totuși a hotărât: „să păstreze comuniunea fraternă, euharistică, spirituală, dogmatică şi canonică cu toate Bisericile Ortodoxe locale – atât cu cele care au participat la Sinodul din Creta, cât şi cu cele care nu au participat”.

În concluzie, orice lămurire privind expunerea credinţei ortodoxe trebuie făcută în interiorul comuniunii bisericeşti, nu în stare de răzvrătire şi dezbinare, deoarece Duhul Sfânt este, în acelaşi timp, Duhul Adevărului (cf. Ioan 16, 13) şiDuhul împărtășirii sau al comuniunii (cf. 2 Corinteni 13, 13).

 Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Sursa: basilica.ro

 Citiți și: Comentariul Părintelui CIPRIAN-IOAN STAICU la comunicatul Patriarhiei

În sfârșit, s-a sesizat și Patriarhia în cazul Florin Barbu

Nejustificat de târziu s-a trezit și Patriarhia. Și asta numai după ce Florin Barbu a trimis vineri (1 iulie) o cerere prin care solicita audiență și ajutor din partea BOR. Oricum, mai bine mai târziu decât niciodată. 

Așteptăm totuși mai mult decât un simplu apel lansat de biroul de presă…

Apel pentru revenirea celor doi copii români din Londra la familia lor naturală

13244210_1246517155388925_1072593799387914138_o

Patriarhia Română a luat act cu îngrijorare de situaţia critică în care se află familia de români Florin Barbu şi Claudia Racolta, stabilită la Londra, ai cărei copii, Diana (8 ani) şi Andy (5 ani), au fost încredinţaţi prin decizia instanţei unui cuplu britanic homosexual.

Biserica susţine constant familia tradițională ca fiind cadrul natural pentru nașterea, creșterea şi educarea copiilor în spiritul valorilor morale fundamentale. Ca urmare, considerăm că familia de români trebuie susținută pentru a fi respectat dreptul celor doi copii minori de a fi împreună cu părinţii lor naturali.

În acest sens, soluţia de protecţie aleasă de autorităţile britanice contravine Convenţiei cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 şi ratificată de România prin legea 18/1990. Astfel, potrivit articolului 20, alin. 3: “În alegerea uneia dintre aceste soluţii (de protecţie – n.n.) este necesar să se ţină seama în mod corespunzător de necesitatea unei anumite continuităţi în educarea copilului, precum şi de originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică”.

Patriarhia Română face un apel către Statul român de a solicita autorităţilor britanice reanalizarea cazului şi identificarea unei soluţii care să ţină cont de dreptul fundamental al celor doi copii minori de a fi crescuţi şi educaţi în familia lor naturală.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE 

Sursa: 

Apel pentru revenirea celor doi copii români din Londra la familia lor naturală

ROMÂNII ORTODOCȘI din BASARABIA și BUCOVINA DE NORD (Ucraina), aparținând de Patriarhia Rusă LUPTĂ ȘI MĂRTURISESC PE FAȚĂ ÎMPOTRIVA ECUMENISMULUI. În Biserica Ortodoxă Română nu există credincioși, preoți, episcopi sau mânăstiri care să aibă atitudini asemănătoare?! Mărturisitorii noștri sunt morți?!”

Cu bucurie aflăm ca românii din afara granițelor Țării mărturisesc cu putere dreapta credință condamnând ecumenismul și intențiile dubioase ale viitorului „Mare Sinod” ce se va ține anul acesta, în luna iunie, în insula Creta. Simpli credincioși, mânăstiri întregi s-au vrednici episcopi afirmă cu tarie și curaj adevărul ortodox. 

Reamintesc: 

https://danielvla.wordpress.com/2016/01/28/conferinta-parintelui-teodor-zissis-la-chisinau-22-ianarie-despre-ecumenism-despre-asa-zisul-sfant-si-mare-sinod-panortodox-rugaciunile-cu-ereticii-etc/ 

https://danielvla.wordpress.com/2016/02/03/sinaxa-staretilor-si-staretelor-din-episcopia-ungheni-si-nisporeni-mitropolia-chisinaului-care-declara-ca-sunt-de-acord-cu-parintele-teodor-zissis/

https://danielvla.wordpress.com/2016/03/24/prea-sfintitul-longhin-episcopul-vicar-al-romanilor-din-regiunea-cernauti-ucraina-prezent-la-simpozionul-de-la-pireu-impotriva-marelui-sinod/ 

https://danielvla.wordpress.com/2016/03/25/cartea-ps-ului-longhin-sa-stam-bine-sa-stam-cu-frica-sa-luam-aminte-fragmente-din-scrierile-sfintilor-parinti-si-ale-unor-inflacarati-marturisitori-ai-dreptei-credinte-culese-s/ 

https://danielvla.wordpress.com/2016/03/30/ps-longhin-eu-nu-l-pomenesc-pe-patriarhul-kiril-la-sfanta-liturghie-pentru-erezie-conferinta-recenta-in-limba-rusa-video-transcriptul-partial/ 

https://danielvla.wordpress.com/2016/03/31/opt-manastiri-din-republica-moldova-episcopia-de-ungheni-si-nisporeni-vor-intrerupe-pomenirea-patriarhului-kiril-si-a-ierarhului-locului-daca-acesta-nu-va-lua-atitudine-impotriva-ecumenismului-si-a/ 

https://danielvla.wordpress.com/2016/04/02/va-confirm-ca-sunt-impotriva-ereziei-ecumenismului-cu-toate-manifestarile-sale-raspunsul-episcopului-petru-de-ungheni-si-nisporeni-din-basarabia-la-somatia-celor-opt-manastiri-din-episcopia/ 

Ce se întâmplă la noi, în Patriarhia Română? Nici o voce oficială nu se aude. Nici o mânăstire nu ridică glasul. Nici un episcop nu mărturisește adevărul întreg. 

Oare frica este atotcuprinzătoare sau ecumenismul a devenit politica oficială a tuturor?! Ce așteptăm? De ce mânăstirile noastre nu își presează ierarhii întocmai ca cele din Basarabia? Le e frică? Acceptă resemnați compromisul? 

Nici o sfântă mânăstire (și avem atâtea) nu condamnă participarea la Consiliul Mondial al Bisericilor. Și nici săptămâna de rugăciune ecumenică din ianuarie, nu o condamnă cineva, prin memorii adresate Patriarhiei. Și nici declarațiile și gesturile apostate ale ierarhilor nu le condamnă vreo obște monahală. Și nici un episcop nu se trezește. Preoții noștri nu se adună și ei? Suntem morți?? 

Dar participarea românească la „Marele Sinod” din iunie o analizează cineva? Noi acceptăm orice temă care pune în discuție canoanele Sfintelor Sinoade Ecumenice? Noi vom participa ca ortodocși sau ca trădători???

Solidari cu familiile sinistrate din Oltenia! – campanie umanitară iniţiată de Patriarhia Română şi Televiziunea Română

Solidari cu familiile sinistrate din Oltenia! – campanie umanitară iniţiată de Patriarhia Română şi Televiziunea Română
În urma inundațiilor ultimelor zile din sudul țării, Patriarhia Română și Televiziunea Română inițiază campania umanitară Solidari cu familiile sinistrate din Oltenia! cu scopul ajutorării celor afectați de revărsarea apelor.

Patriarhia Română îndeamnă ierarhii și preoții de la parohii și mănăstiri, mai ales din partea de sud a țării, ca în perioada Postului Adormirii Maicii Domnului (1-14 august 2014), unind rugăciunea cu fapta bună, să organizeze la centrele eparhiale, protoierii, parohii și mănăstiri colecte constând în produse neperisabile (ulei, zahăr, făină, orez, conserve), apă plată și minerală, produse de igienă, pături etc.

Bunurile colectate vor fi trimise la:

Centrul eparhial Craiova (Arhiepiscopia Craiovei, str. Mitropolitul Firmilian, nr. 3, municipiul Craiova, judeţul Dolj, telefon: +40-251.41.50.54, fax: +40-251.41.83.69, email: consilier_social@m-ol.ro) pentru sinistrații din județul Gorj,

Centrul eparhial Râmnicu Vâlcea (Arhiepiscopia Râmnicului, str. Argeş, nr. 53, municipiul Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea, telefon: +40-250.73.11.70, fax: +40-250.73.11.72, email: arhiepisopia.ramnicului@gmail.com) pentru sinistrații din județul Vâlcea şi

Centrul eparhial Slatina (Episcopia Slatinei și Romanaților, str. Frații Buzești, nr. 15, municipiul Slatina, judeţul Olt, telefon +40-249.421.026, fax: +40-349.416.861, email: episcopiaslatinei@gmail.com) pentru sinistraţii din judeţul Olt.

Produsele colectate vor fi distribuite în localitățile afectate de inundații prin intermediul consiliilor și comitetelor parohiale, sub îndrumarea preoților parohi și coordonarea centrelor eparhiale. Centrele eparhiale menţionate mai sus vor raporta periodic Patriarhiei Române modul în care au fost distribuite produsele colectate.

Patriarhia Română şi Televiziunea Română îşi exprimă speranţa că prin ajutorul oferit semenii noștri din Oltenia greu încercați de inundații să depășească momentele grele prin care trec.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

31.07.2014 | 14:35

Sursa: http://basilica.ro/