Din nou despre tăblițele de la Sinaia – Noi informații despre existența unor tăblițe originale, din AUR

Image result for tablitele de aur de la sinaia

 

Informații conform cărora Carol I ar fi păstrat un număr de tăblițe în forma lor originală, din aur, pe care le-ar fi lăsat moștenire regelui Carol al II-lea. Acesta ar fi scos din țară un număr de exemplare în 1940, în urma fugii sale în Portugalia. Un alt număr de tăblițe, iar fi rămas fiului său Mihai. Acesta (regele Mihai), după evenimentele de la 23 august 1944, în speranța păstrării lui pe tronul României de către sovietici, i le-ar fi dăruit (aproximativ 50 de tăblițe) unui general rus. Inutil însă căci s-au descotorosit de el în 1947.

Despre existența unei cărți, „CARTEA de Aur a TRACILOR” (un volum sau două) scrisă de un autor rus, Alexei Umnov-Denisov, care pretinde că a studiat 50 de tăblițe getice din aur și alte 50 de plumb, procurate din România, pe care le „descifrează” și interpretează în stil panslavist.

Povestea acestor tăblițe, care dacă ar fi acceptate de mediul academic ca autentice ar răsturna multe din ce știm noi despre istoria antică, este una controversată, cu elemente care ar putea-o plasa în zona de Teorie a Conspirației, dar, în același timp, cu o serie de aspecte concrete, verificabile, care ne pun serios pe gânduri în ce privește buna-credință a celor care au avut acces la ele în decursul timpului.

Povestea scoaterii la lumină a tezaurului este una demnă de filmele polițiste. În anul 1943, directorul Muzeului de Antichități era istoricul Ioan Nistor. Acesta, deși a preluat ideea predecesorilor săi, potrivit căreia tăblițele erau niște falsuri, era foarte interesat de informația istorică care apărea pe tăblițe și le-a studiat în secret, descoperind câteva lucruri deosebit de interesante, care puteau da peste cap teoria potrivit căreia erau niște falsuri. În consecință, și-a propus să scrie o carte despre Tăblițele de Plumb, însă, pentru a nu fi discreditat de confrații lui istorici și arheologi, a hotărât să recurgă la o strategie abilă, propunându-i Marioarei Golescu, o pasionată de istorie din înalta societate, să scrie ea această carte, Ioan Nistor urmând să o consilieze. Acceptând propunerea istoricului, Marioara Golescu a decis să fotografieze plăcuțele din plumb apelând la tânărul Dan Romalo, fiul prietenei sale cele mai bune, care era fotograf.

Astfel, după cum relatează chiar Dan Romalo în filmul documentar Misterul Plăcuțelor de la Sinaia, artefactele au fost scoase pe rând din depozitele Institutului, fără autorizație legală, pentru a fi fotografiate. În anul 2003, la peste 50 de ani de la momentul în care au fost fotografiate, Dan Romalo a publicat o carte – „Cronică getă apocrifă pe plăci de plumb” – în care publica peste 100 dintre plăcile fotografiate în tinerețe. Dn păcate, astăzi, la Institutul de Arheologie din București mai pot fi găsite doar 34!!! Restul au dispărut în mod fraudulos…

Până aici sunt lucruri cunoscute de cei interesați. Ceea ce vă propun în emisiunea de astăzi, împreună cu invitatul meu, este o nouă perspectivă asupra lor, dată de informații recente. Pe de o parte o să vă prezentăm unele probe inedite ale autenticității lor, iar pe de altă parte vom discuta despre apariția în Rusia a unei cărți numite CARTEA de Aur a TRACILOR, unde autorul rus analizează tăblițele din România, dar și 50 de tăblițe necunoscute care, pretinde acesta, ar fi din aur și s-ar afla pe teritoriul Rusiei… Informațiile sunt, vă asigur, la prima mână, pentru că invitatul meu, dl Dumitru Ioncică, directorul editurii Uranus, comunică de mai multe luni cu autorul rus, autor care și-a prezentat cartea inclusiv la Ambasada Rusă din București. – Daniel Roxin

Iată ce spune invitatul lui Roxin, Dumitru Ioncică în articolul Pe urmele tăbliţelor de aur de la Sinaia. Se va cutrenura ACADEMIA ROMÂNĂ de adevărul înscris cu litere de aur în aceste unice tăbliţe din lume ?:

Și totuși, tăblițele originare au fost de aur!

În anul 2014 apare la Sankt Petersburg cartea ЗОЛОТАЯ КНИГА ФРАКИЙЦЕВ, în românește CARTEA DE AUR A TRACILOR, scrisă de lingvistul rus Alexei Umnov-Denisov, o istorie a traco-geto-dacilor ale căror rădăcini lingvistul rus le stabilește în vremea lui Moise. Să ne amintim că istoricul italian Nicoló Zeno în Cărțile geților așază rădăcinile strămoșilor noștri tot în vremurile biblice între descendenții lui Noe. Baza documentară pe care o utilizează lingvistul rus este constituită de tăblițele de la Sinaia!Și Umnov datează turnarea tăblițelor! După propria-i mărturisire, el a descifrat o sută de tăblițe, 50 de plumb procurate din România de la Institutul de Arheologie și 50 de aur a căror proveniență n-o poate divulga și că datele obținute din aceste tăblițe l-au îndreptățit să scrie o mică istorie a lumii în care personajul principal îl constituie vechii români.

Din introducerea cărții aflăm că la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele a fost testată o tăbliță de aur a cărei vechime a fost stabilită la mai mult de două mii de ani. Cartea lingvistului rus este bogat ilustrată cu imagini ale tăblițelor din care și-a luat informațiile, inclusiv cele de aur, precum și cu alte artefacte istorice vechi care-i susțin demersul. Și multe altele.

Până când va apărea cartea în limba română, iată cum o poveste care părea un amestec de zvon și imaginar se transformă într-o realitate care în mod sigur va trezi mult interes, dar nu știm cum va fi digerată de oficiali. Să ne reamintim de temerea dr. Alexandru Suceveanu din Prefața cărții lui Dan Romalo: dacă tăblițele sunt adevărate ar provoca un adevărat seism în istoria limbii române!. Are Academia Română un echipament adecvat seismului?

 

Reclame

Întrerupeți pomenirea acestui prefăcut! Teofan, minciuno-mitropolitul rugându-se împreună cu papistaşul Petru Gherghel la un parastas pentru regele Mihai

La minutul 26:00 cântând „Veşnica pomenire” împreună cu papistaşul.

CANONUL 45 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CU ERETICII)

Episcopul sau presbiterul sau diaconul, dacă numai s-a rugat împreună cu ereticii, să se afurisească; iar dacă le-a permis acestora să săvârşească ceva ca clerici (să săvârşească cele sfinte), să se caterisească.

(10, 11, 46, 64 ap.; 2, 4 sin. UI ec; 6, 9, 32, 33, 34, 37 Laod.; 9 Tim. Alex.)


CANONUL 6 Laodiceea (ERETICII SA NU INTRE ÎN BISERICA)

Nu este îngaduit ereticilor sa intre în casa lui Dumnezeu daca staruie în eres.

(10, 45, 64 ap.; 2, 4 sin. UI ec; 9, 32, 33, 34, 37 Laod.; 9 Tim. Alex.)


CANONUL 37 Laodiceea (ESTE OPRIT A PETRECE CU NECREDINCIOSII SI CU ERETICII)

Nu se cuvine a primi de la iudei sau eretici darurile trimise de sarba­tori, nici a serba împreuna cu ei.

(64, 70, 71 ap.; 11 Trul; 9 Ancira; 6, 9, 29, 33, 34, 38, 39 Laod.)


CANONUL 33 al Sinodului local de la Laodiceea
Nu se cuvine cu ereticii, sau cu schismaticii a se ruga împreună.
TÂLCUIRE
Rânduieşte canonul acesta să nu ne împreună rugăm, nici cu ereticii, adică cu cei ce greşesc în credinţă, nici cu schismaticii, adică ce după credinţă sunt ortodocşi, dar de soborniceasca Biserică despărţiţi pentru oarecare predanii, şi obişnuiri care se pot vindeca, după canonul 1 al marelui Vasilie. Vezi şi pe cel 45 apostolesc.

 CELE 18 CANOANE-ÎNTREBĂRI ale Sfântului Timotei al Alexandriei
ÎNTREBAREA 9
De este dator clericul a se ruga, fiind de față arieni sau alți eretici? Sau nu-l vatămă pe el cu nimic, când face el rugăciunea, adică proaducerea?
RĂSPUNS
La dumnezeiasca aducere diaconul strigă mai înainte de sărutare: Cei neîmpărtășiți ieșiți. Deci nu li se cuvine a fi de față. Fără numai de făgăduiesc a se pocăi și a fugi de eres.
TÂLCUIRE
La această întrebare răspunde Sfântul, că dacă în vremea ierurgiei strigă diaconul să iasă din biserică câți se catehisesc (că aceasta înseamnă zicerea neîmpărtășiți); deci dacă cei ce se catehicesc nu se iartă a sta în lăuntru în vremea dumnezeieștii Liturghii, cu cât mai vârtos ereticii? Fără nu mai de vor făgădui a lăsa eresul și a se pocăi. Însă și atunci, nu se cuvine a se lăsa în lăuntru, ci a sta afară cu cei ce se catehicesc. Iar dacă aceasta nu vor făgădui, nici cu cei ce se catehicesc se iartă să stea, ci să se izgonească, după Valsamon.

 

Regina Ana a murit și va fi înmormântată cu slujbă ortodoxă, NECANONICĂ, căci era eretică romano-catolică, devenită soția regelui Mihai prin „căsătorie„ mixtă NECANONICĂ

După cum știți, regina Ana a murit pe 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani și iată ce citim într-un comunicat de presă al Casei Regale:

24. Nunta Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai I al României a avut loc în exil, la Atena, în ziua de 10 iunie 1948. Datorită excomunicării viitoarei regine din Biserica Catolică (de către papa Pius al XII-lea – notă adm.), niciuna dintre rudele sale catolice nu a luat parte la căsătorie.

,,Mama și soacra mea, Regina Elena, au mers amândouă să ceară acordul Papei Pius al XII-lea. Și mama a mers atât de departe încât a dat cu pumnul în masă! (…) Mama era furioasă pentru că Papa a spus «Nu-mi pot da binecuvântarea».“, povestea Regina Ana într-un interviu acordat emisiunii ,,Profesioniştii“ de la TVR 1, în 2008.

Era catolică și s-a căsătorit cu regele Mihai, care este ortodox. Deci cununie mixtă, necanonică. Deși excomunicată, a rămas toată viața catolică, căci iată ce se menționeaza la punctul 51 al aceluiași comunicat: 

51. Regele şi Regina şi-au reînnoit jurămintele conjugale la Monaco, în anul 1966, în cadrul unei ceremonii religioase catolice. Acela a fost momentul în care Regina Ana a fost reprimită în sânul Bisericii Catolice, căreia i-a aparținut întreaga viață. 

Așadar a fost „botezată„ eretică romano-catolică, s-a căsătorit, romano-catolică fiind, deși excomunicată de papă, cu un ortodox (cununie necanonică conform Canonului 72 al Sinodului Cinci-Șase Ecumenic), a rămas romano-catolică și a murit tot așa urmând să fie inmormântată, în mod necanonic, cu slujbă ortodoxă, în biserică/mânăstire ortodoxă (Curtea de Argeș). 

Acestea sunt roadele ecumenismului, la nivelul instituției regalității în România, încă de pe vremea regelui Carol I și a reginei Elisabeta, care de asemenea, romano-catolici fiind au fost inhumați în Mânăstirea ortodoxă Curtea de Argeș.

Iată întregul comunicat al Casei Regale: 

Regina Ana a României – 92 de fapte în 92 de ani 

1. Regina Ana s-a născut la 18 septembrie 1923 la Paris, în al XVI-lea Arondisment, ca Principesă de Bourbon-Parma.

2. Părinții Reginei Ana au fost Principele René de Bourbon Parma și Principesa Margareta a Danemarcei, iar bunicii ei au fost Principele Valdemar al Danemarcei, Principesa Marie de Orléans, Ducele Robert I de Parma și Infanta Maria Antonia a Portugaliei.

3. Regina Ana are printre strămoși atât Familia Regală de Bourbon, cât și Familia Regală de Orléans, aflate într-o acerbă rivalitate istorică.

4. Regina Ana este nepoata (de frate) a Împărătesei Zitta a Austriei, strănepoata Regelui Cristian al IX-lea al Danemarcei, strănepoata Regelui Miguel I al Portugaliei, stră-stră-strănepoata Regelui Ludovic Filip al Franței și descendentă din Regele Filip al V-lea al Spaniei.

5. Regina a primit șase prenume la botez, pentru a fi mulțumite toate mătușile regale: Anne, Antoinette, Francoise, Charlotte, Zita, Marguerite.

6. Numele de alint al Principesei Ana, folosit în familie, a fost, de-a lungul întregii vieți, Nane (în engleză Nan).

7. Prima guvernantă a Principesei Ana s-a numit Madame Boutellier, o învăţătoare din Italia, oraşul Viareggio, unde principesa a locuit cu părinții ei în perioada crizei financiare.

8. Încă din fragedă copilărie, Regina Ana a iubit mersul pe bicicletă și pescuitul.

9. La vârsta de doisprezece ani, Principesa Ana a urmat la Paris, cu mare plăcere, cursuri de scrimă.

10. De la 16 la 18 ani (1939-1941), Regina Ana a urmat o şcoală de Arte Frumoase la New York şi, în paralel, a lucrat la magazinul universal Macy’s, pentru a-şi câştiga existența.

11. Regina a urmat la New York în anii 1941 și 1942 cursurile Parson Schol of Art, unde a studiat ştiinţa promovării comerciale. A terminat cursurile (care aveau durata de trei ani) în mai puțin de doi ani.

12. La New York, Regina a mai lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Bloomingdale’s, pentru a-şi completa veniturile.

13. La 19 ani, Principesa Ana a cerut permisiunea mamei sale să se înroleze în războiul antinazist. Mama și-a dat acordul. Tatăl Anei, Principele René, și frații ei, Principii Jacques, Michel și André, erau deja înrolați și luptau în diverse unități militare franceze. Ana a mers pe frontul african, apoi european şi în fine german, în cadrul Armatei Franceze.

14.  În 1943, Principesa Ana s-a înrolat în Forţele Franceze Libere, a traversat Atlanticul în luna septembrie şi a făcut studii de infirmieră la Casablanca, apoi la Rabat, în Maroc.

15. Fratele Reginei, Principele Michel, a luptat atât pe frontul occidental în Forţele Franceze Libere şi în Indochina, de partea armatei franceze. În Indochina a fost capturat de forţele locale, de unde a scăpat cu preţul unor mari sacrificii personale.

16. Regele Mihai s-a îndrăgostit de Principesa Ana cu mult înainte de a o cunoaște personal. În timpul războiului, în România cinematografele prezentau, înainte de film, scurte reportaje de știri, cea mai mare parte de pe front. Regele Mihai, în sala de cinema a Palatului Regal, a văzut într-un reportaj de război din Maroc (1943), câteva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon Parma, care lucra ca infirmieră pe front. A cerut operatorului să decupeze fotogramele filmului și să le transforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat apoi, în mare discreție.

17. Reginei Ana i-au plăcut întotdeauna Jeep-urile, pe care le-a cunoscut îndeaproape ca ofiţer de legătură al Armatei Franceze Libere. Ulterior, Regele Mihai i-a dăruit două asemenea vehicule, cu care Regina a participat la numeroase competiţii, raliuri şi expediţii automobilistice.

18. Principesa Ana a fost încartiruită, spre sfârşitul războiului, la castelul familiei de Hohenzollern din Sigmaringen, înainte de a-l cunoaşte încă pe Regele Mihai.

19. La 22 de ani, în vara anului 1945, Regina Ana s-a întors la viaţa civilă, decorată cu Crucea de Război a Republicii Franceze şi avansată la gradul de locotenent în Armata Franței.

20. Indiferența Reginei Ana la adresa modei şi ținutelor vestimentare a fost moştenită de la mama sa, care obişnuia să spună “Eu nu mă îmbrac, eu mă acopăr”.

21. Căsuţa din Danemarca a mamei Reginei Ana, unde aceasta şi-a petrecut o parte din viaţă, se numea Brødrejøj, adică “dealul fraţilor”, şi se găsea în orăşelul Gentofte, lângă Copenhaga.

22. Principesa Ana l-a cunoscut pe Regele Mihai la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra.

23. Principesa Ana avea numai 24 de ani când viitorul ei soț, Regele Mihai I, a fost forţat să abdice. Împreună, ei au ales să înfrunte greutăţile unui exil care a durat cinci decenii.

24. Nunta Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai I al României a avut loc în exil, la Atena, în ziua de 10 iunie 1948. Datorită excomunicării viitoarei regine din Biserica Catolică, niciuna dintre rudele sale catolice nu a luat parte la căsătorie.

25. Regina Ana a fost căsătorită cu Regele Mihai I al României timp de 68 de ani.

26. Regina Ana are împreună cu Regele Mihai cinci fiice, pe Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. Patru dintre acestea sunt Principese ale României.

27. Prima locuinţă stabilă a cuplului regal a fost o căsuţă în suburbia “La Conversion” a oraşului Lausanne, din Elveţia.

28. La 26 martie 1949 s-a născut Principesa Moştenitoare Margareta a României, fiica mai mare a Reginei Ana. Destinul a făcut ca în aceeași zi (26 martie), în anul 1881, să fi fost ziua când România a fost proclamată Regat.

29. Numele Principesei Moştenitoare Margareta vine de la mama Reginei, Principesa Margareta a Danemarcei. De atfel, unul dintre numele de botez ale Reginei a fost şi Margareta. Astfel au existat trei generaţii regale cu acelaşi nume.

30. Cuplul Regal s-a mutat în Anglia între 1950 şi 1956, doi ani în satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul perioadei în satul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire.

31. La 15 noiembrie 1950 s-a născut la Lausanne a doua fiică a Regelui Mihai și Reginei Ana, Principesa Elena. Principesa a fost botezată cu numele bunicii sale paterne, Regina-mamă Elena a României.

32. La 28 februarie 1953 s-a născut a treia fiică a Reginei Ana, Irina. Aceasta nu face parte din linia de succesiune la Coroana României.

33. Regina Ana a lucrat ca tâmplar, într-un atelier improvizat acasă, în timpul exilului din Anglia, pentru a nu cheltui bani cu achiziționarea de mobilă. A vândut, duminica, la târg, unele dintre piesele de lemn executate de ea.

34. Regina Ana a văzut, în anii petrecuți în Anglia, de mai multe ori, fantome, în cele două reședințe în care a locuit.

35. Începând cu anul 1956, şi până în 1976, Regele şi Regina au locuit în satul Versoix, pe malul lacului Leman, în Elveţia, în “Vila Fantasia”.

36.  Doctorul mamoş care a asistat la naşterea Principesei Sofia, în Grecia, la 29 octombrie 1957, a fost fiul doctorului mamoş din Sinaia al Regelui Mihai. Principesa Sofia s-a născut în aceeași zi (29 octombrie) cu Regina Maria a României (29 octombrie 1875).

37. Când, la Villa Fantasia, Regele Mihai a avut nevoie de un mic spațiu pentru atelierul său auto, Regina Ana a construit cu mâna ei, pentru Majestatea Sa, o magazie din lemn.

38. La Versoix, Regina Ana a ajutat adesea pe Regele Mihai la atelierul auto, secondându-l în procesul de reparare și restaurare a jeepurilor.

39. Unul dintre jeepurile istorice, restaurate de Regele Mihai, aparține Reginei Ana, fiind cadou personal din partea soțului său.

40. La 13 iulie 1964 s-a născut, în exil la Copenhaga, Principesa Maria a României, a cincea şi ultima fiică a Reginei Ana. Principesa Maria a României îşi trage numele atât de la Regina Maria, cât şi de la Maria de Orleans, bunica maternă a Reginei Ana.

41. De fiecare dată când cuplul regal s-au mutat în casă nouă, prima piesă ascultată a fost Poema Română, de George Enescu, un fel de binecuvântare muzicală a casei.

42. Între 1976 şi 2004, Regele şi Regina au locuit în Vila Serena din satul Versoix, actualmente dispărută. Aceasta este adresa cunoscută de majoritatea românilor veniţi în vizită la Rege, şi locul înregistrării celor mai importante interviuri acordate televiziunii după 1989.

43. Regina Ana lasă în urmă doi nepoţi, pe Nicolae şi pe Michael, aceştia nefiind însă incluşi în linia de succesiune la Coroana României.

44. Regina Ana lasă în urmă trei nepoate, pe Elisabeta Karina, Angelica Margareta şi Elisabeta Maria, dintre care prima şi ultima sunt incluse în linia de succesiune la Coroana României.

45. Regina a fost o fire sportivă. Între sporturile practicate s-au numărat scrima, echitaţia, ciclismul, gimnastica şi înotul.

46. Singura perioadă, în cei 68 de ani de căsătorie, în care Regina Ana a stat despărțită de mai multe ori câteva săptămâni de Regele Mihai, soţul Reginei Ana, a fost în cei nouă ani în care Regele a lucrat ca broker autorizat la Bursa din New York.

47.  Nunta de Argint a Regelui Mihai I și Reginei Ana a fost sărbătorită la 10 iunie 1973 în Germania, la Castelul Salem, invitați fiind de Familia Mare-Ducală de Baden, care au găzduit celebrarea. Au fost prezente Principesa Moștenitoare Margareta, Principesa Elena și Principesa Sofia.

48. Regina Ana a fost pasionată de vânătoare și a mers, cot la cot cu verii săi la vânătorile regale din Luxemburg, Germania ori Belgia, obținând trofee personale remarcabile.

49. Regina era cea care înregistra mesajele Regelui pentru ţară, transmise prin intermediul Radio Europa Liberă. Era mereu un moment de mister şi fascinaţie pentru Principese.

50. În 1960, Regele şi Regina au scris împreună o piesă de teatru numită Alegerea (The Choice, în original), despre lupta dintre sistemele capitalist şi comunist şi rolul credinţei în salvarea omului. Până în prezent, piesa nu s-a jucat niciodată în România. Ea a fost însă publicată în mai multe volume, în românește.

51. Regele şi Regina şi-au reînnoit jurămintele conjugale la Monaco, în anul 1966, în cadrul unei ceremonii religioase catolice. Acela a fost momentul în care Regina Ana a fost reprimită în sânul Bisericii Catolice, căreia i-a aparținut întreaga viață.

52. Regina i-a cunoscut pe Eugene Ionesco şi Emil Cioran. S-a întâmplat în 1990 la Paris.

53. Regina Ana nu şi-a putut vedea ţara decât după 42 de ani de exil.

54. În 1992, la 44 de ani după ultimul Paşte petrecut în România, Regele, însoţit de Regină, a reînnodat această tradiţie a Coroanei Române, la Mânăstirea Putna.

55. Între anii 1992-1997, Regina a vizitat (fără Rege) aproape toate marile oraşe ale României, fabrici, instituţii culturale şi de binefacere. Însă cel mai bine s-a simţit în sate, unde a considerat că găseşte spiritul autentic românesc.

56. Exilul Regelui și Reginei a durat aproape cinci decenii, din ianuarie 1948 până în februarie 1997.

57. Țările în care Regina Ana a locuit în timpul vieții, în afară de Franța și România, au fost SUA (în timpul războiului şi ulterior, alături de Rege), Italia, Marea Britanie, Danemarca și Elveția.

58. La 21 septembrie 1996 a avut loc căsătoria fiicei mai mari a Reginei, Principesa Moştenitoare Margareta, cu Principele Radu.

59.  Începând cu anul 1996 şi până la sfârşitul vieţii, Regina și Regele au avut alături, în Elveția, măicuţe trimise de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, de Mitropolitul Banatului și de Mitropolitul român ortodox al Europei Occidentale, ca ajutor şi sprijin spiritual.

60. Există în limba română două cărți despre Regina Ana, ambele scrise de Alteța Sa Regală Principele Radu: Un război, un exil, o viaţă, apărută la Editura Humanitas în mai multe ediții, începând din anul 2000, și “Ana. Portretul Reginei”, apărută la Curtea Veche în anul 2013.

61. La 50 de ani de când s-au cunoscut, la Londra, Regele şi Regina au participat împreună la Nunta de Aur a Reginei Elisabeta a II-a, în noiembrie 1997. Atunci, Majestățile Lor au locuit la Palatul Buckingham.

62.  Nunta de Aur a Regelui Mihai I și Reginei Ana a fost sărbătorită în Franța, în Departamentul Vendée, invitați fiind de prieteni francezi, care au găzduit celebrarea. Au fost prezenți Principesa Moștenitoare Margareta, Principele Radu și Principesa Sofia.

63. Regina Ana, ca și Regele Mihai, a mâncat mereu la prânz un singur fel, iar masa a durat 20-30 de minute. Cina Majestăților Lor a început mereu la ora 18.30, a cuprins 2 feluri și a durat 30 de minute.

64. Regina Ana a locuit, în exilul din Elveția, în 5 case diferite: Lausanne 1948-1949, Versoix 1956-2004 (Villa Fantasia și Villa Serena), Aubonne 2004-2016 (La Croix de Luisant și Rue de la Grenade).

65.  Regina Ana a vizitat o singură dată Bucovina de Nord (astăzi, în Ucraina), în anul 2000, în compania Regelui Mihai I.

66.  Mutarea cuplului Regal în țară a avut loc în anu 2001 (18 mai, la Palatul Elisabeta și 1 iunie, la Castelul Săvârșin).

67. Regina Ana a fost un foarte talentat pictor. La Palatul Elisabeta sunt expuse, în apartamentul regal, două din lucrările Reginei.

68.  Cartea “Ana a României Un război un exil o viață” a cunoscut două ediții în limba engleză, una la Fundația Culturală Română, alta la Editura Humanitas.

69.  La vârsta de 80 de ani, Regina a fost sărbătorită la Geneva, în anul 2003, de veri din Familiile Regale ale Spaniei, Franței, Germaniei, Iordaniei, Greciei, Luxemburg și Austriei.

70. Şaizeci de ani a durat absenţa Familiei Regale de la Peleş, până la repunerea oficială în posesie a Castelului, în vara anului 2008. La prima vizită a Regelui şi Reginei, aceştia au confirmat că porţile Peleşului vor rămâne mereu deschise românilor.

71. Turnul central al Castelului Peleş are 66 de metri înălţime. Regina Ana a așteptat 60 de ani pentru a trece pragul castelului, în luna iunie 2008.

72. Paisprezece familii regale europene au fost prezente cu ocazia Nunţii de Diamant a Regelui şi Reginei, ce a fost sărbătorit la 10 iunie 2008.

73.  Cincisprezece melodii preferate ale Regelui şi Reginei pot fi ascultate pe CD-ul “Muzica Regelui”, editat de Curtea Veche Publishing.

74. La 25 octombrie 2011, Regina Ana a asistat la discursul istoric al Regelui Mihai în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României.

75. Fundaţia “Colecţia Familiei Regale a României” numără printre fondatori pe Regina Ana, alături de Regele Mihai, Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu.

76. Prietenii cei mai apropiaţi ai Reginei au fost câinii de companie crescuţi de-a lungul vremii. Ultima pereche de căţei, care a locuit în casa din Elveţia, au fost Bianco şi Bambi, din rasa Chihuahua.

77. Regina Ana nu a avut niciodată pasiunea gătitului.

78. Regina Ana a așteptat până la vârsta de 77 de ani ca să-i fie scrisă prima biografie.

79. A doua carte despre Majestatea Sa a fost scrisă când Regina Ana a împlinit 90 de ani.

80. În 2013, Majestăţile Lor şi-au sărbătorit în cadru privat Nunta de Safir, adică 65 de ani de la căsătorie.

81.  În anul 2015, s-au aniversat 70 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi de la decorarea Reginei Ana cu Crucea de Război a Franţei.

82.  De-a lungul vieții, Regina Ana a primit Crucea de Război a Franței, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga și Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta și Marea Cruce a Ordinului Coroana României.

83.  Începând cu anul 1992, Regina Ana a vizitat zeci de sate, comune, mânăstiri, mici orașe și municipii din țară, trecând prin fiecare colț al României și întâlnind zeci de mii de oameni.

84.  Între anii 1990-2010, Regina a participat la zeci de evenimente dedicate fundației fiicei sale, Principesa Moștenitoare, iar uneori a efectuat turnee în străinătate pentru colectare de fonduri, cum au fost vizitele din SUA și Franța.

85. Regina Ana a oferit înaltul patronaj Fundației Anastasia, creată de pictorul Sorin Dumitrescu, cu mai bine de două decenii în urmă.

86. Regina Ana a dat primul interviu televizat în România la vârsta de 86 de ani, în anul 2009.

87. Regina Ana nu a mers niciodată în Basarabia.

88.  Regina Ana nu a vizitat niciodată Balcicul.

89.  Regina Ana nu a fost niciodată în Australia.

90.  Părul Reginei Ana și-a păstrat culoarea în mod natural, fără să albească vreodată.

91. Statul român nu a oferit nicio distincție Reginei Ana, în 92 de ani de viață.

92. Regina Ana a fost cea mai longevivă soţie de rege sau domnitor din întreaga istorie a României.

Sursa: evz.ro