O NOUĂ LOVITURĂ DATĂ STATULUI NAȚIONAL UNITAR: Politicienii trădători oficializează (deocamdată doar în Senat) limbile maghiară, rusă şi țigănească în tot sistemul administrativ din România!

EXCLUSIV. În anul Centenarului Marii Uniri, limba RUSĂ, MAGHIARĂ și ROMANI vor deveni limbi oficiale de stat în tot sistemul administrativ din România

Codul administrativ al României, adoptat de Senat în data de 11 iunie a.c., aflat acum la Camera Deputaților va oficializa, printre altele, limbile maghiară, rusă și romani în administrația publică din România. După ce a oficializat limba turcă, limba maghiară și limba romani în spitalele din România (detalii aici), coaliția PSD-ALDE, condusă de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, mai dă o lovitură statului național unitar și oficializează limbile maghiară, rusă și romani în tot sistemul administrativ din România.

Vezi și EXCLUSIV. NOAPTEA MINȚII. În anul Centenarului Marii Uniri, Guvernul României se implică în propaganda UDMR în favoarea autonomiei așa-zisului ținut secuiesc

Limba maghiară este o limbă cvasi-oficială în România

Limba maghiară are în prezent în România un statut cvasi-oficial în zonele în care comunitatea maghiară are o pondere însemnată, de peste 20% din numărul locuitorilor. Acest statut cvasi-oficial este dat de prevederile Legii nr. 215/2001, care, printre altele, prevede la art. 19 faptul că „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte”. În baza acestei prevederi legale, corelată cu prevederile art. 108 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care prevede faptul că „În unitățile administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unei minorități naționale dețin o pondere de peste 20%unii funcționari publici din serviciile care au contacte direct cu cetățenii vor cunoaște și limba minorității naționale respective”, a fost posibilă epurarea etnică a românilor din zeci de instituții ale administrației publice locale din zonele controlate politic și administrativ de UDMR.

Așa se face că în zeci de consilii locale și județene din România ședințele de consiliu se desfășoară în limba maghiară, se emit documente în limba maghiară, există formulare în limbile română și maghiară. Există deja plăcuțe cu denumiri de străzi sau indicatoare rutiere, plăci sau inscripții ori exclusiv în limba maghiară ori în limba maghiară și limba română. Aceste prevederi legale au făcut posibil ca în prezent să existe zeci de instituții publice din România care nu au angajat niciun român și în care se vorbește exclusiv limba maghiară.

Consecințele eliminării pragului de 20% în privința utilizării limbii materne

România a semnat și ratificat prin Legea nr. 282/2007 Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, prin care România s-a angajat să acorde o protecția sporită unui număr de 20 de limbi minoritare: albaneză, armeană, greacă, italiană, idiş, macedoneană, poloneză, romani, ruteană, tătară, bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, rusă, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană (detalii aici). De menționat că state ale Uniunii Europene ca Franța, Grecia, Portugalia sau Italia, spre exemplu, nu au semnat sau nu au ratificat această cartă.

În privința utilizării tuturor acestor limbi minoritare în administrația publică, proiectul Codului administrativ, adoptat de Senat în data de 11 iunie a.c. și aflat acum la Camera Deputaților, camera decizională, oficializează de jure toate aceste limbi minoritare în prefecturi și serviciile publice deconcentrate. Deși fac parte din administrația publică centrală a statului, prefecturile și deconcentratele vor fi obligate să permită utilizarea tuturor celor 20 de limbi minoritare, nu doar a limbii maghiare.

În prezent, cetățenii aparținând minorităților naționale pot utiliza limba maternă doar în raportul cu autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean doar în zonele în care au o pondere de 20% din numărul locuitorilorNoutatea adusă de Codul administrativ adoptat deja la Senat vine din adoptatea art. 94 alin 1 care prevede faptul că „În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județeanprecum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.

Vezi și EXCLUSIV. Limba romani și limba turcă devin limbi oficiale de stat în spitalele din București, Buzău, Constanța și Craiova cu votul PSD și ALDE

Astfel, prefecturile și serviciile publice deconcentrate vor fi obligate acum să asigure cetățenilor aparținând unei minorități naționale dreptul de a utiliza limba maternă în instituțiile publice ale administrației publice centrale. Practic, în condițiile prezentului proiect adoptat deja de Senat, limba oficială de stat va fi dublată la nivelul administrației publice centrale a statului de alte limbi care vor avea de jure un statut cvasi-oficial.

Oficializarea de jure a tuturor celor 20 de limbi minoritare în sistemul administrativ din România este dată de eliminarea pragului celor 20%, propusă în Codul administrativ de UDMR, pentru utilizarea limbii materne în prefecturi și serviciile publice deconcentrate. La art. 94 alin. 2 forma adoptată la Senat și înaintată la Cameră prevede faptul că „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”. UDMR a mai încercat, fără un rezultat favorabil, să obțină legiferarea acestei prevederi și anul trecut prin modificarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale (detalii aici). Practic, prin eliminarea pragului de 20% toate cele 20 de limbi minoritare devin limbi oficiale de stat în întreg sistemul administrativ din România.

Mai mult, tot la propunerea UDMR, Codul administrativ adoptat de Senat cu votul senatorilor PSD și ALDE și înaintat acum spre adoptare la Camera Deputaților va introduce pentru prima dată în România obligativitatea ca instituțiile publice să aibe formulare și texte administrative în limba maternă. Astfel, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul administrativ „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1), cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective” iar potrivit art. 195 alin. 3 din Codul administrativ „În scopul exercitării dreptului prevăzut la alineatul (2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1) au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă”.

Utilizarea limbii maghiare în spațiul public devine obligatorie pentru prefecturi și serviciile publice deconcentrate care sunt acum obligate, potrivit art. 195 alin. 6 să asigure „inscripționarea denumirii localităților, a străzilor, a piețelor si a parcurilor, a denumirii instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba minorității naționale respective, în condițiile prevăzute la alin. (2)”.

Partidul Social Demorat (PSD), condus de Liviu Dragnea, și Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), condus de Călin Popescu-Tăriceanu, fac jocul Budapestei și pun în practică chiar strategia Ungariei creionată în proiectul „Trianon 100” prin care Ungaria face propagandă împotriva României (detalii aici). Prin eliminarea pragului de 20% toate cele 20 de limbi minoritare vor deveni de jure limbi oficiale de stat în România de vreme ce instituții publice ale statului român sunt acum obligate legal să permită urilizarea lor, să emită formulare în toate aceste limbi și să angajeze personal vorbitor al acestor limbi. În loc să încurajeze utilizarea limbii oficiale de stat în instituțiile publice ale statului, PSD-ALDE adoptă legi care încurajează cetățenii români să utilizeze alte limbi în instituțiile publice, în dauna limbii oficiale de stat. Deși Constituția României prevede faptul că România este un stat național, coaliția PSD-ALDE face pași importanți spre federalizarea României și diluarea conceptului de stat național.

Fișa proiectului de lege și forma adoptată la Senat pot fi consultate aici. Forma finală cu amendamentele depuse la Camera Deputaților poate fi consultată aici Anexa 1 amendamente admise. Camera Deputaților este cameră decizională în acest caz.

Dacă ai ajuns până aici îți recomand și analiza publicației Adevărul pe acest subiect aici.

Sursa: dantanasa.ro

 

Reclame

LEGEA ANTI-DEFĂIMARE, a trădătorului DRAGNEA, a fost amânată la Camera Deputaților pentru săptămâna viitoare

După o ceartă de două ore, dezbaterea în plenul Camerei Deputaţilor a legii defăimării a fost amânată. Liberalii au avut astfel câştig de cauză în faţa social-democraţilor, care doreau dezbaterea. Legea a fost scoasă de pe ordinea de zi şi va fi dezbătută săptămâna viitoare. Deşi actul normativ a fost criticat că limitează libertatea presei, iniţiatorul legii social democratul Liviu Dragnea spune că nimic mai departe de adevăr. Legea nu împiedică în niciun fel jurnaliştii să-i critice pe politicieni, a mai spus liderul PSD.

ACTUALIZARE.  Liviu Dragnea: Nu cred că mass-media, aşa cum e ea, cu neajunsurile ei, are nevoie de a defăima grupurile minoritare pentru a-şi face sau a menţine misiunea de informare sau divertisment, nu a exisat după adoptarea amendamentelor în comisie, ieri, nu exisat niciun articol care să nu dea posibilitatea presei de exemplu să critice politicienii, să-i facă în toate felurile, nu există nicio prevedere. Nu a exisat nicio prevedere care să interzică sau să limiteze dreptul presei de a critica oameni”.

Ludovic Orban: „De la începutul ședinței am asistat cum încălcați sistematic regulamentulk Camerei, ați întârziat la începerea ședinței, ați tras de timp până la venirea șefului de partid, vom sesiza comisia de disciplină și imunități privitor la încălcarea sistematică a regulamentului de către Valeriu Zgonea.

Legea defăimării, iniţiată de şeful PSD, Liviu Dragnea, a primit marți girul deputaţilor jurişti, iar astăzi va primi votul final. Dacă acest lucru se va întâmpla, cei care calomniază în spaţiul public, inclusiv în presă şi pe internet, riscă amenzi între o mie şi 30 de mii de lei. Când ţinta defăimării e un grup social, sancţiunile ajung până la o sută de mii de lei. „Partidul-stat PSD vrea să blocheze declaraţiile incomode”, susţin liberalii, care anunţă că vor vota împotriva legii.

Proiectul promovat de Liviu Dragnea prevede sancţiuni pentru cei care calomniază persoane fizice şi grupuri sociale. Mai exact, pe cei care se disting din punct de vedere social prin trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, orientare sexuală, boli cronice sau origine etnică. Amenzile ar trebui aplicate de Departamentul pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei, un for ce ar urma să fie înfiinţat în cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Este important ca în România să nu permitem să apară curente împotriva unor minorități. Am scos, pe bună dreptate, câteva prevederi care se refereau la apartenența politică tocmai pentru a nu se interpreta. De asemenea, prevederile legate de avere. Este o lege foarte importantă pe care o susțin și de-abia aștept să fie votată”, a declarat Liviu Dragnea.

Liberalii susţin că actul normativ cenzurează libertatea de exprimare şi anunţă că vor vota împotrivă.

Considerăm că Legea Dragnea reprezintă o revenire la practicile epocii comuniste și trădează mentalitatea unui partid rămas tributar acestor practici când se pune botniță presei și libertății de exprimare a societății românești. (…) Partidul-stat vrea să blocheze declarațiile incomode din societate. Așa cum în PSD pluralitatea de opinii este interzisă, Dragnea vrea să o ridice la rang de politică de stat”, au reacționat liberalii.

Poziţia liberalilor e împărtăşită şi de parlamentarii din Mişcarea Populară.

Să luăm afirmaţia: Dragnea este condamnat penal pentru fraude la referendum. Liviu Dragnea o poate considera defăimare, pentru că nu există, încă, o condamnare definitivă, iar cine va face această afirmaţie riscă să plătească 100.000 de lei, pentru că Dragnea aparţine „grupului social” care a gestionat organizarea referendumului, grup social ce poate fi cu dibăcie avocăţească încadrat în lege”, a arătat Mișcarea Populară.

Proiectul a fost adoptat în Senat în luna octombrie a anului trecut, iar votul final în Camera Deputaţilor va fi dat astăzi. Pentru ca propunerea să devină lege sunt necesare voturile majorităţii deputaţilor prezenţi.

Sursa: digi24.ro 

Să nu uităm că pentru această propunere legislativă, evident scrisă de alții, care deja a trecut de Senat, acest șarpe veninos a fost premiat de jidani: 

https://saccsiv.wordpress.com/2016/01/28/liviu-dragnea-premiat-de-congresul-evreiesc-european-pentru-proiectul-sau-de-lege-anti-defaimare-si-promovarea-tolerantei/

dineu_3_66501700

Încă un cadou se vrea a se face minorităţii maghiare de către parlamentari: Ziua Limbii Maghiare. Un alt motiv de sărbătoare şi încă un prilej ca minoritarii să manifeste împotriva Statului român. Lista trădătorilor care au votat

Senatul României a votat pentru instituirea Zilei Limbii maghiare. Lista celor care au votat iniţiativa

Senatul României a adoptat propunerea legislativă pentru instituirea Zilei Limbii Maghiare în data de 13 noiembrie a fiecărui an. Iniţiată de 26 de parlamentari UDMR, propunerea a fost adoptată de Senat cu 62 de voturi ”pentru” şi 4 abţineri.

Potrivit expunerii de motive, în data de 13 noiembrie este sărbătorită limba maghiară în întreg bazinul Carpatic, astfel că minoritatea maghiară din România şi-a manifestat dorinţa de a se alătura acestei manifestări. Proiectul de lege prevede organizarea anuală la această dată a unor manifestări culturale dedicate acestei sărbători în comunităţile în care trăiesc membri ai comunităţii maghiare.

De asemenea, proiectul prevedere posibilitatea ca autorităţile locale şi ONG-urile să poată sprijini manifestările culturale dedicate Zilei Limbii Maghiare.
„Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători”, se arată în proiectul de lege.
În instituţiile de învăţământ în care se predă limba maghiară ca limbă maternă pot fi organizate manifestări culturale pe această temă.
Proiectul de lege a fost adoptat cu votul senatorilor PSD, PNL, LC și UDMR. Camera Deputaților este camera decizională în acest caz.
Dar, după cum ştim, camera decizională este Camera Deputaţilor. Ce aşteptări să avem şi de la ăia? Doar acum câteva zile au dat aviz favorabil, în Comisia Juridică, pentru Legea Antilegionară.
Iată şi lista trădătorilor de neam (62, în afară de 4):

ÎNGRĂDIREA LIBERTĂŢII – Legea VOTULUI OBLIGATORIU a trecut tacit azi de Senat. Ce păţesc românii care nu vor să voteze

Nu mai puţin de 11 proiecte de legi au fost adoptate tacit la Senat, printre care unele vizează  modificări ale legislaţiei electorale.

Printre legile care au trecut tacit se numără una care introduce votul obligatoriu la alegeri şi o alta referitor la instalarea de camere de supraveghere în secţiile de votare şi imprimarea buletinelor de vot după modelul bancnotelor.

Votul este obligatoriu pentru toţi cetăţenii români cu drept de vot„, prevede proiectul de lege, iniţiat de mai mulţi senatori şi deputaţi PSD şi UNPR.

Potrivit iniţiativei, votul nu este însă obligatoriu pentru cetăţenii care au peste 80 de ani şi pentru cei care suferă de boli cronice.

Neparticiparea ar fi sancţionată cu 1.000 lei amendă, se mai arată în proiect.

În plus, iniţiatorii propun introducerea pe buletinul de vot a unui patrulater alb pentru alegătorii care nu vor să acorde votul nici unui candidat. Acest patrulater ar urma să aibă sintagma nici unul dintre candidaţi nu corespunde”.

Conform iniţiativei, în cazul în care voturile alegătorilor din patrulaterul alb însumează 50% plus unu, se va organiza un nou tur de scrutin.

Proiectele de lege vor merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Sursa: http://activenews.ro

Aşadar, adunătura de mici dictatori din Senatul României vrea să ne oblige să girăm sistemul politic actual, fie că vrem, fie că nu vrem… Tupeul lor nu are limite!

Senatul României a respins două proiecte de lege privind interzicerea autonomiei teritoriale şi interzicerea steagurilor etnice! LISTA TRĂDĂTORILOR DE ŢARĂ din Senat

Constituţia României

ARTICOLUL 1
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

Senatul României a respins proiectul de lege privind interzicerea autonomiei teritoriale! Lista senatorilor care au votat împotriva acestei legi

Senatul României a respins proiectul de lege privind interzicerea autonomiei teritoriale! Lista senatorilor care au votat împotriva acestei legi

Liderul Partidului România Unită, deputatul Bogdan Diaconu, a lansat pe pagina sa de Facebook un avertisment legat de votul senatorilor legat de proiectul legii privind interzicerea autonomiei teritoriale.

„Senatul României a respins cu o largă majoritate proiectul meu de lege privind interzicerea autonomiei teritoriale și a oricărei forme de secesionism. Așadar, Senatul României este de acord cu autonomia teritorială și cu secesionismul, pe care nu dorește să le interzică prin lege, lăsând astfel cale liberă celor care desfășoară demersuri tot mai insistente în acest sens”, spune Diaconu.

Liderul PRU crede că acest vot este o încurajare pentru organizaţiile separatiste maghiare din Transilvania. „Este o rușine că Senatul României, Camera Superioară a Parlamentului, încurajează astfel mișcările separatiste maghiare care acționează fățiș și care au primit prin votul de respingere dat de Senat o încurajare directă de continuare a activităților lor. În contextul separatismului rusesc cu pretexte etnice, care îi inspiră pe extremiștii maghiari cu largul concurs al Guvernului Viktor Orban, respingerea legii împotriva autonomiei teritoriale și a separatismului reprezintă un act de inconștiență al Senatului României. În egală măsură, Senatul a respins și legea privind interzicerea steagurilor etnice, încurajându-i astfel pe cei care doresc dispariția însemnelor statului român din zonele locuite de etnici maghiari și înlocuirea lor cu simboluri separatiste”, continuă Diaconu.

Acesta atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă arborarea steagului secuiesc: „Prin respingerea acestor două legi, Senatul României demonstrează că s-a pus la dispoziția mișcărilor separatiste maghiare de inspirație rusească și că nu au învățat lecția Ucrainei, unde la început au fost steagurile Novorusiei, iar apoi au apărut și separatiștii înarmați. Senatorii care au respins legile care puteau apăra România de separatismul etnic vor trebui să răspundă în fața alegătorilor, dar și în fața istoriei pentru felul în care au lăsat cale liberă celei mai mari amenințări la adresa integrității României”.

Lista senatorilor care au votat împotriva aceste legi, aşa cum a fost publicată de Bogdan Diaconu:

Barbu Daniel-Constantin LC
Nistor Vasile LC
Ehegartner Petru LC
Banias Mircea-Marius LC
Niţă Mihai LC
Durbacă Eugen LC
Ilieşiu Sorin LC
Mihai Cristian-Dănuţ LC
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton LC
Nicoară Marius-Petre PNL
Tudor Doina-Anca PNL
Dincă Mărinică PNL
Rădulescu Cristian PNL
Boagiu Anca-Daniela PNL
Ariton Ion PNL
Grapă Sebastian PNL
Oprea Mario-Ovidiu PNL
Luchian Ion PNL
Todiraşcu Valeriu PNL
Florian Daniel Cristian PNL
Barbu Tudor PNL
Motoc Octavian PNL
Popa Ion PNL
Oprea Dumitru PNL
Boeriu Valeriu-Victor PNL
Popa Nicolae Vlad PNL
Neculoiu Marius PNL
Igaş Traian-Constantin PNL
Chiru Gigi Christian PNL
Miron Vasilica-Steliana PNL
Tătaru Nelu PNL
Dumitrescu Iulian PNL
Grigoraş Viorel PNL
Ţapu Nazare-Eugen PNL
Pereş Alexandru PNL
Marian Dan-Mihai PNL
Paşca Liviu-Titus PNL
Dobra Dorin-Mircea PNL
Păran Dorin PNL
Pavel Marian PSD
Burlea Marin PSD
Constantinescu Florin PSD
Mitu Augustin-Constantin PSD
Vochiţoiu Haralambie PSD
Oprea Ştefan-Radu PSD
Mohanu Nicolae PSD
Mocanu Victor PSD
Belacurencu Trifon PSD
Duruţ Aurel PSD
Suciu Matei PSD
Chiriac Viorel PSD
Corlăţean Titus PSD
Savu Daniel PSD
Valeca Şerban-Constantin PSD
Chelaru Ioan PSD
Purec Ion-Simeon PSD
Anghel Adrian PSD
Fifor Mihai-Viorel PSD
Vasiliev Marian PSD
Saghian Gheorghe PSD
Pop Gheorghe PSD
Bujor Dumitru-Marcel PSD
Severin Georgică PSD
Păunescu Teiu PSD
Moga Nicolae PSD
Nicolae Şerban PSD
Coste Marius PSD
Arcaş Viorel PSD
Firea Gabriela PSD
Cordoş Alexandru PSD
Isăilă Marius Ovidiu PSD
Rotaru Ion PSD
Marin Nicolae PSD
Donţu Ovidiu-Liviu PSD
Tămagă Constantin PSD
Bodog Florian-Dorel PSD
Mutu Gabriel PSD
Mihăilescu Petru-Şerban PSD
Filip Petru PSD
Sârbu Ilie PSD
Creţu Gabriela PSD
Cristache Iulian PSD
Coca Laurenţiu Florian PSD
Bereanu Neculai PSD
Rogojan Mihai-Ciprian PSD
Dumitrescu Cristian-Sorin PSD
Dumitrescu Florinel PSD
Badea Leonardo PSD
Bădălău Niculae PSD
Costoiu Mihnea-Cosmin PSD
Bumbu Octavian-Liviu PSD
Stuparu Timotei PSD
Popa Florian PSD
Butnaru Florinel PSD
Silistru Doina PSD
Andronescu Ecaterina PSD
Lazăr Sorin-Constantin PSD
Deneş Ioan PSD
Calcan Valentin-Gigel PSD
Pop Liviu-Marian PSD
Marian Valer Senatori fără apartenenţă la grupurile parlamentare
Geoană Mircea-Dan Senatori fără apartenenţă la grupurile parlamentare
Mihai Neagu Senatori fără apartenenţă la grupurile parlamentare
László Attila UDMR
Klárik László-Attila UDMR
Pataki Csaba UDMR
Verestóy Attila UDMR
Vegh Alexandru UDMR

Sursa: activenews.ro

Florin Dobrescu: “Sunt şi rămân legionar!”

“Sunt şi rămân legionar!” Primele reacţii la adoptarea în Senat a legii antilegionare.

Ieri (8 aprilie, ziua internaţională a ţiganilor – întâmplător oare? – notă admin.), Senatul a adoptat cu 87 voturi din 87 de senatori prezenţi, proiectul de lege pentru modificarea OUG 31/2002, iniţiat de Crin Antonescu, în vederea includerii pe lista categoriilor incriminate penal a manifestărilor şi organizaţiilor cu caracter legionar.

După părăsirea sălii de către grupul PNL, ca urmare a unor dispute cu majoritatea guvernamentală, cei rămaşi în sală au trecut la votarea acestui proiect de lege. Trei minute, atât a durat dezbaterea pe marginea proiectului. De fapt, nu a avut loc nici o dezbatere, deoarece în trei minute nu s-au putut decât enunţa titlul şi avizele primite până acum de la comisiile permanente şi Guvern.

Ciudată apare însă întorsătura pe care au luat-o lucrurile în Comisia juridică a Senatului, care deşi emisese un raport negativ la sfârşitul lunii februarie, în urmă cu 2 zile, pe 7.04.2014, a emis un alt raport, de astă dată de admitere a proiectului.

Contactată telefonic, reprezentanta Comisiei juridice a Senatului, d-na Raluca Marinescu, a evitat să ofere relaţii suplimentare în legătură cu această inexplicabilă inconsecvenţă, trimiţându-ne la raportul postat pe site-ul oficial al Senatului, unde vechiul raport de respingere a fost înlocuit.

În condiţiile în care senatorii nu au avut la dispoziţie nici măcar o zi pentru studierea noului raport de admitere al Comisiei juridice, este greu de crezut că aceştia au votat în cunoştinţă de cauză.

Contactat de redactorul nostru, dl Florin Dobrescu, preşedintele executiv al Partidului “Totul pentru Ţară”, a declarat:

“Este un caz tipic de manevră ocultă, de exercitare a unor influenţe, la nivelul deciziilor parlamentului. Nimic nu poate explica raţional întoarcerea la 180 de grade a Comisiei juridice, la o lună după ce se pronunţase pentru respingerea acestui proiect de lege. Va trebui să se dea o explicaţie în acest sens şi noi suntem decişi să mergem până-n pânzele albe cu solicitarea acestor explicaţii.

Convingerile, credinţele personale nu pot constitui culpă penală într-un stat democratic. Sunt şi rămân legionar. Asta e declaraţia mea acum, şi asta va fi şi dacă legea va intra în vigoare.

Nu avem încă toate informaţiile necesare, dar în câteva zile ne vom pronunţa mai exact. Mi se pare însă aberant că proiectul a fost votat ca într-o turmă de vite, fără nici o dezbatere, fără măcar ca senatorii prezenţi să ştie despre ce este vorba.

Dacă instituţiile statului român au ajuns în halul ăsta, atunci cred că legionarismul rămâne soluţia pentru salvarea morală a societăţii româneşti!”

Proiectul legii antilegionare urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care în acest caz este este cameră decizională.

A consemnat Alexandru Onofrei, redactor Buciumul.ro 

Sursa: buciumul.ro

Legea antilegionară a fost respinsă de Comisia Juridică şi Comisia de Apărare din Senat

VICTORIE LA SENAT! Legea antilegionară a primit aviz negativ la Comisia de apărare şi siguranţă naţională. Raport de respingere la Comisia juridică. Guvernul desfiinţează juridic expunerea de motive a proiectului de lege.

Comisia juridică a Senatului României a adoptat un raport de respingere a proiectului legislativ L724/2013, iniţiat de Crin Antonescu şi alţi doi lideri liberali, în vederea modificării OUG31/2002 în vederea incriminării penale a manifestărilor şi organizaţiilor cu caracter legionar.

Raportul de respingere vine pe fondul emiterii ieri a unui aviz negativ de către Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, după repetate dezbateri şi amânări solicitate de ministerele de resort şi serviciile secrete, în scopul aprofundării obiecţiilor şi documentelor înaintate de Partidul “Totul pentru Ţară”, precum şi ca urmare a neconcordanţelor dintre prevederile proiectului de lege şi cele ale noului cod penal.

Departe de a putea spune că lupta s-a încheiat, avizul negativ al Comisiei de apărare şi raportul de respingere dat de Comisia juridică, reprezintă incontestabil o victorie importantă, prin faptul că ele vin să confirme încă o dată faptul că legionarii şi urmaşii lor au dreptul legal şi constituţional de a-şi promova convingerile politice. Mişcarea Legionară, reprezentată astăzi prin cei care şi-au sacrificat tinereţea şi viaţa pentru libertatea şi demnitatea poporului român, precum şi de continuatorii lor legitimi, reprezintă o realitate de necontestat a României de astăzi, reafirmându-şi legalitatea manifestărilor şi punctelor de vedere.

Contribuţiile, deseori mergând până la jertfa supremă, ale legionarilor din ţară şi din exil  la lupta împotriva totalitarismului comunist şi reinstaurarea în România a statului de drept, reprezintă o certitudine care nu poate fi contestată. Şi iată că autorităţile iau în seamă acest lucru, în ciuda presiunilor morale exercitate de anumite cercuri de extracţie marxistă, care nu fac decât să aducă deservicii stabilităţii şi normalităţii statului român.

Este totodată şi un act de dreptate şi de minimă consideraţie pentru memoria unor personalităţi de marcă ale culturii româneşti interbelice care au aderat la Mişcarea Legionară şi ale căror opere ar putea suferi grave intervenţii ale cenzurii penale în urma adoptării unui astfel de proiect legislativ.

Nu putem decât să felicităm pe toţi cei care au analizat cu obiectivitatea şi au luat decizii pe baza conştiinţei.

Victoria de la Senat aparţine tuturor celor care au sprijinit, într-un fel sau altul, demersurile oficiale sau mediatice al Partidului “Totul pentru Ţară”, în această perioadă grea în care presa, organizaţiile pentru drepturile omului şi instituţiile investite să apere legea au preferat să instituie un adevărat tabu în jurul acestui proiect de lege cu consecinţe dintre cele mai grave. Mulţumim celor care au răspuns invitaţiilor noastre la manifestări publice dar şi celor care, din timpul lor, au sacrificat sprijinindu-ne în amplele eforturi de sensibilizare şi informare a instituţiilor romîneşti şi din afara ţării cu privire la riscurile şi abuzurile presupuse de acest proiect de lege.

aviz comisia aparare Legis_PDF_2013_13L724ca6 tptPrin campania dusă cu consecvenţă începând din 8 octombrie 2013, din ziua iniţierii proiectului de lege, Partidul “Totul pentru Ţară” dovedeşte încă o dată că reprezintă cu cinste singura formulă instituţională de manifestare în viaţa publică românească a legionarilor şi urmaşilor acestora. Au existat şi alte luări de poziţie, ale unor persoane individuale sau ONG-uri, pe care le salutăm şi le preţuim aşa cum se cuvine.

Dar dincolo de toate, aşa cum spuneam, victoria de astăzi aparţine tuturor celor care s-au implicat, ştiut sau neştiut, în demascarea caracterului profund nedemocratic, nedrept şi neconstituţional al acestui proiect de lege.

Tuturor, întreaga noastră consideraţie!

Mai multe pe: buciumul.ro