Se vrea colectarea UNUI MILION de semnături pentru Unirea Republicii Moldova cu România

Start colectării a 1 milion de semnături pentru Unirea Republicii Moldova cu România! În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții Alianței pentru Centenar au declarat că semnăturile vor fi colectate în România, Republica Moldova și diaspora, iar acestea vor avea valoare juridică, fiind folosite pentru modificarea Constituției României.

Președintele Asociației „UNIREA – ODIP”, Vlad Bilețchi a declarat că începerea colectării semnăturilor va avea loc pe data de 15 mai, iar campania va dura până pe 1 septembrie 2018. Potrivit lui Bilețchi, semnăturile pentru Unirea Republicii Moldova cu România vor servi drept factor declanșator pentru demararea procesului de referendum consultativ privind reîntregirea neamului românesc. „În primul rând, milionul de semnături va fi folosit pentru modificarea Constituției României, cu adăugarea unui preambul în care să fie consfințit și menționat expres obiectivul national de reîntregire a tuturor teritoriilor românești. De asemenea, va fi formulată o listă de cerințe față de Uniunea Europeană ce prevăd relațiile și realitățile celor două state românești. Însă cel mai important – vom declanșa procesul de referendum consultativ privind Unirea Republicii Moldova cu România”, a declarat Vlad Bilețchi în cadrul conferinței de presă.

Organizatorii spun că vor fi trei modalități prin care vor fi colectate semnăturile pentru Unire. „Toți cei care simt românește și își doresc reîntregirea neamului românesc, pot semna pentru Unire la sediul asociației UNIREA – ODIP (str. 31 august 1989, nr. 98, oficiul 506), precum și la unul dintre corturile noastre, care vor fi deschise zilnic până la ora 19.00. Pentru început, vom avea un cort în fața Poștei Centrale și la intersecția străzii Dokuceaev și șos. Hâncești. Nu ne vom opri doar la corturi, vor fi și voluntari cu liste mobile, care se vor deplasa prin locurile publice și vor colecta semnături”, a declarat Mihai Soltan, coordonator „UNIREA – ODIP”.

Campania de colectare a semnăturilor pentru Unire va culmina cu o manifestație de amploare la Chișinău la începutul lunii septembrie. „Semnăturile pentru Unire vor ajunge la Parlamentele de la Chișinău, București și Bruxelles și astfel vom transmite un mesaj important pe arena internațională – românii din Republica Moldova și România vor Unirea”, a declarat Bianca Roșcovanu, coordonator „UNIREA – ODIP”.

În anul Centenar, vom demonstra partenerilor noștri strategici că Unirea este un process viabil, care este dorit pe ambele maluri ale Prutului. Anul 2018 este despre Unire!”, a conchis Violeta Goropceanu, coordonator „UNIREA – ODIP”.

Amintim că cea mai recentă consultare publică cu privire la Unirea cu România arată că 55% din locuitorii municipiului Chișinău își doresc reîntregirea neamului românesc.

Sursahttp://https://libertv.md/centenar/start-colectarii-a-1-milion-de-semnaturi-pentru-unirea-cu-romania

Reclame

Marşul Unirii cu Basarabia – Bucureşti, duminică 12 octombrie

Marsul Unirii. Marsul pentru Basarabia 2014. București, 12 octombrie, ora 14, Șoseaua Kiseleff, langa Muzeul Taranului Român (pol)

https://ceicunoi.files.wordpress.com/2014/09/marsul-unirii-marsul-pentru-basarabia-2014-bucurec899ti-12-octombrie-ora-14-c899oseaua-kiseleff-langa-muzeul-taranului-romc3a2n-unirea-face-puterea-1.jpg?w=413&h=585

Bucureștenii dar și ceilalți români sunt invitați să poarte duminică, 12 octombrie, câte un tricolor pe străzile capitalei, în Marșul Unirii 2014, cerând unirea Basarabiei cu patria mamă.

Mesaj de la organizatori:

După o vară în care am purtat un tricolor de 150 de metri în peste 10 orașe din România și în care am străbătut zeci de raioane din Basarabia cu caravana Trai mai bun, împărțind 1 000 000 de panglici tricolore – a venit timpul să ieșim în stradă, în cele două capitale românești.

Toamna unionistă a început pe 14 septembrie, când mii de români basarabeni au mărșăluit pe străzile Chișinăului strigându-și dorința de unitate națională.

ACUM e momentul să ne adunăm cu toții la BUCUREȘTI, la MARȘUL pentru BASARABIA, deja devenit tradiție, anul acesta fiind a III-a ediție. De la an la an suntem tot mai mulți, mai uniți și mai puternici!

Duminică, 12 octombrie, ora 14:00 ne întâlnim pe Șos. Kiseleff (lângă Muzeul Țăranului Român). Cu toții sunteți invitați să purtați un TRICOLOR pentru BASARABIA, pentru UNIRE!

Invităm pe toți românii, indiferent de oraș, să participe la eveniment și să-i anunțe pe organizatori din ce oraș vin/cu ce mijloc de transport.

Deplasare din Chișinău: http://tinerii.md/mars-pentru-basarabia/

UNIREA FACE PUTEREA!

Tupeu imperialist al Rusiei cu privire la declaraţiile lui Ponta despre unirea cu Republica Moldova

REACŢIA Rusiei după afirmaţiile lui Ponta privind unirea României cu Republica Moldova: Sunt iresponsabile şi inacceptabile. Cerem o poziţie UE

Ministerul rus de Externe consideră „iresponsabile” şi „inacceptabile” declaraţiile premierului Victor Ponta privind eventualitatea unirii Republicii Moldova cu România, cerând o reacţie din partea Uniunii Europene, conform unui comunicat oficial citat de site-ul agenţiei Itar-Tass.

„Rusia este preocupată de afirmaţiile premierului Victor Ponta privind viitorul Republicii Moldova, făcute la o întâlnire cu activişti ai Partidului Social-Democrat, la Alba Iulia”, anunţă Ministerul rus de Externe.

„După cum reiese din apelurile clare făcute de candidatul în scrutinul prezidenţial din Romania în sensul realizării «celei de-a doua mari uniri» până în 2018, unele cercuri politice de la Bucureşti continuă să elaboreze planuri de anexare a unui stat vecin suveran. Rusia consideră iresponsabile şi inacceptabile declaraţii de acest fel făcute din afară, în contextul campaniei electorale din Republica Moldova”, precizează diplomaţia de la Moscova.

„Aşteptăm ca autorităţile de la Chişinău să analizeze în mod adecvat aceste declaraţii. Sperăm, de asemenea, că va exista o reacţie corespunzătoare din partea Bruxellesului şi a capitalelor statelor europene”, încheie Ministerul rus de Externe.

Premierul Victor Ponta a declarat, pe 12 septembrie, în discursul rostit în cadrul Congresului PSD, reunit la Alba Iulia, că angajamentul său şi apelul adresat românilor este acela de a face împreună, pentru a doua oară, marea unire a României. „Vreau să ne asumăm cu toţii un angajament: în 1918, aici, la Alba Iulia, după ce sute de mii români şi-au dat viaţa în primul Război Mondial, am obţinut cel mai important obiectiv naţional: Marea Unire. Vreau şi vă rog să fiţi alături de mine pentru ca, la o sută de ani, să fim acea ţară mândră, puternică, respectată, pe care strămoşii noştri aflaţi aici în urmă cu 96 de ani şi-au dorit-o. Acesta e angajamentul meu, acesta e apelul meu către toţi românii, să facem împreună a doua oară Marea Unire a României”, a afirmat Victor Ponta.

Sursa: mediafax.ro

Ştim că Victor Ponta este un alogen oportunist şi trădător, deci nu e cazul să-l credem pe cuvânt. Îşi face campanie electorală sperând la voturile moldovenilor cu cetăţenie română.

Dar de ce „iresponsabile” şi „inacceptabile”? De ce nu-şi vede Rusia de treabă? Întrebare retorică, căci are obiceiul cam des să-şi bage nasul în afacerile altor ţări.

Are Rusia interese în Republica Moldova? Are. Dar şi noi avem. Şi cel mai mare interes este interesul naţional. Republica Moldova e pământ românesc! Niciodată nu a fost pământ rusesc!

Rusia să-şi vadă de conflictele de prin teritoriile ei. Are destule probleme cu alte pământuri cucerite.

27 martie – 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Anul 1918, anul Unirii celei Mari

Unirea Basarabiei cu România, autor: M.Dragnea (1918)

Actul Unirii Republicii Democrate Moldoveneşti cu România Membrii Sfatului Ţării, sala în care s-a semnat Actul Unirii Republicii Democrate Moldoveneşti (succesoarea guberniei Basarabia, fostă parte compnentă a Ţării Moldovei) cu Ţara Mamă (România), 27 martie 1918 (stil vechi)
Actul Unirii Republicii Democrate Moldoveneşti cu România Membrii Sfatului Ţării, sala în care s-a semnat Actul Unirii Republicii Democrate Moldoveneşti (succesoarea guberniei Basarabia, fostă parte componentă a Ţării Moldovei) cu Ţara Mamă (România), 27 martie 1918

Autor: Dragnea Mihai 

După o lungă perioadă de ocupație țaristă (1812-1918), venea în sfârșit și rândul Basarabiei de a se uni cu România. Această unire va căpăta un cadru legal la data de 27 martie 1918, când în ședința Sfatului Țării de la Chișinău se proclama unirea Republicii Democratice Moldoveneşti (fosta Basarabie ţaristă) cu România (n.r. Unirea a fost posibilă, inclusiv în urma susţinerii Armatei Române care pus capăt atacurilor banditeşti ale bandelor bolşevice din Basarabia în cadrul Revoluţiei din 1917). Condițiile ca această unire să fie posibilă erau următoarele:

  1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;
  2. Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;
  3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească funcționarii administrației locale;
  4. Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;
  5. Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;
  6. Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
  7. Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
  8. Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;
  9. Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
  10. Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei;
  11. Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.

Din cei 135 de deputați prezenţi ai Sfatului Ţării, 86 au votat în favoarea unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți. Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!” Despre acest eveniment, Anton Mărgărit spunea că „fără dorința, energia și voința basarabenilor, această unire ar fi fost imposibilă”.

Într-o perioadă confuză, creată de Primul Război Mondial și mai ales de izbucnirea Revoluției Ruse din 1917, Basarabia, trecând mai întâi de la gubernie la autonomie și de la autonomie la independență, își va găsi adevăratul ei loc în sânul mamei sale, România. În Decretul regal promulgat de Regele Ferdinand I al României la data de 9 aprilie 1918 se menționa printre altele că, potrivit hotărârii Sfatului Țării, Basarabia „în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagra și vechile granițe cu Austria… de azi înainte și pentru totdeuna se unește cu mama sa România”. Acest eveniment măreț înscris în istoria României, l-a făcut pe Regele Ferdinand să-l aprecieze ca pe ”un vis frumos” ce s-a îndeplinit. Acest precedent fericit al istoriei noastre a favorizat procesul lărgirii granițelor României, așa că la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a hotărât unirea cu România. Falimentul politicii naționale a guvernului maghiar condus de Mihály Károlyi s-a adeverit prin hotărârea Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918, unde s-a decis statutul și dreptul Transilvaniei ca parte din România, pe baza principiului naționalităților.

După 1900, solidaritatea intelectualilor români din Basarabia se amplifică, după ce cu sprijinul material venit din partea lui Vasile Stroescu, a apărut la Chișinău gazeta românească numită Cuvânt moldovenesc. În jurul acestei reviste periodice care pătrundea și în Transnistria și chiar în Siberia, Pantelimon Halippa, redactorul publicației, a reușit să adune un număr mare de intelectuali români, cu toții pătrunși de acel ideal de unitate națională a tuturor regiunilor locuite de români. După cum bine remarca M. Bruhis în 1991, numai istoricii sovietici s-au grăbit să spună că unele cazuri izolate de rezistență ale țăranilor basarabeni față de autoritățile române s-au datorat dorinței basarabenilor de a se întoarce la Rusia.

Pe plan extern, Ionel Brătianu a fost nevoit să pledeze la Conferința de la Paris din 1919 pentru „drepturile românilor asupra Basarabiei dar și pentru valabilitatea actului Sfatului Țării”. La acel moment, personajul care putea oferi ajutor cel mai mult delegației române era profesorul de la Sorbona Em. De Martonne, care era referentul Conferinței de Pace pentru problemele de natură geografică si etnografică. În urma unei călătorii de anchetă în Basarabia, acesta și-a format convingerea fermă despre caracterul românesc al provinciei, urmând a susține la Conferința de la Paris drepturile României asupra Basarabiei cu toată autoritatea și cu toată puterea convingerilor sale. Drept urmare, în nota Consiliului suprem emisă atunci, se menționa că „după ce s-a luat în considerație, aspirațiile de ansamblu ale populației basarabene, caracterul moldovenesc al acestei provincii din punct de vedere geografic și etnografic, precum și în argumentele economice și istorice, principalele puteri aliate se pronunță pentru aceste motive în favoarea reunirii Basarabiei cu România, reunire care a fost formal proclamată și de către reprezentanții Basarabiei…”.

Izgonirea bolşevicilor din fosta Basarabie ţaristă de către Arata Română, urmată de Proclamarea Unirii acestei provincii cu Patria Mamă România (27 martie 1918), de rînd cu Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia (1 decembrie 1918) şi cruntul război româno-ungar de la 1919, toate acţiuni ferme, justificate de către diplomaţia română în occident i-au făcut pe delegații Franței, Imperiului Britanic, Italiei și Japoniei să semneze la 28 octombrie 1920, Tratatul de la Paris, unde se recunoștea unirea Basarabiei cu România, iar la 4 iunie 1920, Tratatul de la Trianon, care recunoştea alipirea Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului la România. Sovieticii niciodată nu au semnat Tratatul de la Paris chiar dacă a mimat ulterior unele negocieri în această privinţă cu România.

Clasa politică românească a început un proiect intern de susținere și consolidare a noului stat (cunoscut astăzi ca România Mare). Basarabia, ca și restul provinciilor românești, trebuia îndreptată spre o dezvoltare unitară a României Mari. Pe lângă politica tolerantă adoptată asupra etniilor din România, s-au adăugat două reforme mari: votul universal și împropietărirea țăranilor. Această măsură privea în egalitate pe toți locuitorii Regatului.

Harta guberniei Basarabia, 1883

Sursa: http://istoria.md/

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a incendiat Templul Lojii Masonice “Inţelepţii lui Heliopolis”

Alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, nu a fost întâmplătoare. Cuza, fost pârcălab al judeţului Covurlui, dar şi sef al armatei moldovene, era şi conducătorul Lojii masonice “Steaua Dunării”, cu sediul in Galaţi. Cum o bună parte dintre militanţii politici pentru Unire erau, la rândul lor, masoni, propunerea lui Cuza pentru tronul Moldovei a părut tuturor firească. In Bucureşti, vestea desemnării acestuia ca domn al principatului- sora a rezolvat multe dintre dilemele unioniştilor din Ţara Românească. Alegerea lui Cuza în Moldova le-a oferit acestora soluţia ideală acceptabilă şi din perspectiva marilor puteri ale vremii.
Decizia a fost pecetluită in Hotelul Concordia
În seara de 23 ianuarie, unioniştii munteni s-au întalnit în apartamentul 5, de la etajul 1 al Hotelului Concordia, de pe strada Smârdan din Bucureşti, fosta Uliţă Nemţească. Aici, au hotărât renunţarea la alte propuneri şi susţinerea candidaturii lui Cuza şi la domnia Ţării Româneşti.
A doua zi, toţi cei 64 de deputaţi din camera legislativă a Munteniei, indiferent de opiniile anterioare, şi-au dat votul pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Începea o domnie de 7 ani, esenţială pentru procesul de făurire a României moderne, scrie piatza.net.
După ce a ajuns domnitor, a dat foc Templului masonic
Ulterior, Cuza a intrat in conflict cu mulţi dintre foştii aliaţi politici, dar şi cu masoneria, reformele sale şi tendinţa spre un regim dictatorial nefiind pe placul acestora. Mai mult, în decembrie 1860, Cuza a închis chiar Loja masonică al cărei Venerabil fusese, iar în octombrie 1864 a incendiat Templul Lojii “Inţelepţii lui Heliopolis”, unde se regrupaseră mulţi dintre foştii membrii din Loja “Steaua Dunării”.
Riposta acestora a fost fermă. În noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, Cuza a fost silit să abdice şi să ia calea exilului. Stabilit la Florenţa, Italia, a murit la 15 mai 1873, la Heidelberg, în Germania, unde se afla pentru un consult medical. Avea doar 53 de ani.

 Sursa: http://cultural.bzi.ro/

Masonii de azi contestă că domnitorul ar fi dat foc acestui templu masonic. Ei încă îl revendică pe Domnul Unirii celei mici ca fiind „de-al lor”, ignorând faptul că el a intrat cu siguranţă în conflict cu această organizaţie satanică, de al cărui rol nefast în politica României şi-a dat seama, fapt care i-a provocat abdicarea forţată, exilul şi se pare, chiar moartea.

10.000 de români au cerut UNIREA: “Doar o ţară am, pe care o iubesc, Basarabia, pământ românesc”

0 

Mii de persoane (conform Digi24 peste 10.000), majoritatea tineri, au participat duminică în Bucureşti la un marş prin care s-a cerut (re)unirea Basarabiei cu România. Coloana de manifestanţi s-a pus în mişcare din Piaţa Victoriei, punctul final al acţiunii fiind Palatul Parlamentului, unde a fost desfăşurat un drapel tricolor de peste 1.000 de metri pătraţi. Evenimente similare, dar de o amploare mai mică, au avut loc şi la Paris, Roma, Barcelona şi New York.

00Participanţii au fluturat drapele naţionale şi au afişat mesaje precum “Vrem Unire”, “Reunirea, obiectiv naţional” sau “Sângele apă nu se face”. Deasemenea, au fost scandate mai multe lozinci unioniste şi identitare: “Chişinău şi Bucureşti, două inimi româneşti”, “Doar o ţară am, pe care o iubesc, Basarabia, pământ românesc”, “Vrem frăţie, prin unire, pe vecie” şi “Acelaşi sânge, aceeaşi ţară, români am fost cu toţi odinioară”.

Reprezentanţii organizatorului principal al marşului, Platforma Civică Acţiunea 2012, au declarat pentru Mediafax că destinaţia marşului, respectiv Palatul Parlamentului, a fost aleasă întrucât la această instituţie “va intra în dezbatere legea pentru apropierea celor două state româneşti, semnată de peste 117.000 de români”.

Platforma Civică Acţiunea 2012 este o coaliţie formată din peste 30 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care susţin unirea Republicii Moldova cu România şi militează pentru realizarea obiectivului generaţiilor trecute, prezente şi viitoare de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiaşi stat. Sursa: FrontPress.ro

steag_4_59451100steag_3_18270200steag_2_68208500steag_1_05719400

1112345678910

Pentru cei interesaţi – Marşul Unirii, mâine în Bucureşti

Duminică, 20 octombrie, ora 14, începând din Piaţa Victoriei va porni un marş al unirii Ţării cu Basarabia care se va încheia în faţa Palatului Parlamentului.

Ar fi fost bine să fim în afara acestei structuri satanice numită Uniunea Europeană şi atunci să ne unim. Dar în situaţia de acum, din ce în ce mai mulţi basarabeni vor unirea. Putem să le spunem că nu-i primim? Nicidecum.

Unii văd în unire un mijloc de a se integra şi Basarabia în Uniune. Falsă problemă!

Scopul unic este ca românii să fie împreună! 

Iată imagini de anul trecut: