Un preot din noua structură religioasă autocefală ucraineană s-a văzut pe sine şi toată parohia sa în iad

Un preot din noua structură religioasă autocefală ucraineană s-a văzut pe sine şi toată parohia sa în iad

Să sperăm că știrea este reală și nu doar propangandă rusească…

Scrisoare către redacţie [1]

Bună seara, dragă redacţie! Vă relatez un caz care s-a întîmplat în vestul Ucrainei. Foarte posibil ca această informaţie să fie utilă şi altor oameni. Doamne milueşte-ne!
Roaba Lui Dumnezeu, Nadejda

În parohia Moghilău (oraș la origine românesc, fondat în 1595 de domnitorul moldovean Ieremia Movilă, pe malul stâng al Nistrului, în nord-estul R. Moldova – n. adm.), din raionul Viniţa, pe 11 martie 2019 a avut loc un caz ieşit din comun. Cu cîteva luni înainte de acest caz, întreaga parohie, prin decizia enoriaşilor, a hotărît să se mute la noua structură religioasă autocefală din Ucraina (notă: creată cu ajutorul ereziarhului Bartolomeu şi a schismaticilor ucraineni). Era prima zi din Postul Mare, şi se citea Canonul Sf. Andrei Criteanul. Tinînd în mîini Evanghelina, înainte de a o citi, preotul, făcînd o plecăciune, a înmărmurit.

Slujitorii din altar s-au grăbit să ajute preotul înţepenit, dar era imposibil să îl mişte din loc, căci acesta stătea locului de parcă ar fi crescut din podea. Corpul nu dădea semne de viaţă, iar orice încercare de a aduce preotul la viaţă, era inutilă. Cazul se asemăna foarte mult cu cel al “Zoiei cea de piatra“, care s-a întîmplat pe la mijlocul secolului trecut, cînd această fată a îndrăznit în semn de batjocură să danseze cu icoana Sf. Nicolae, şi a fost înţepenită.

După aproximativ 15 minute, preotul şi-a revenit, exclamînd “Doamne, iartă-mă!”

Ieşind pe amvon, acesta plîngea amarnic, şi a început să povestească ce i s-a întîmplat. În acel moment cînd corpul i s-a împietrit, Dumnezeu i-a coborît sufletul său în iad şi i-a arătat chinurile groaznice ale preoţilor care au trădat credinţa ortodoxă.

Dracii, văzînd sufletul acestuia, s-au bucurat foarte mult, şi spuneau: “Acum sunteţi al nostru, pentru că sunteţi un trădător. Ai trădat credinţa! L-ai trădat pe Dumnezeu!” O groază de nedescris a cuprins sufletul preotului, pentru că şi-a văzut întreaga parohie împreună cu el în iad. Astfel că a început să se roage fierbinte către Dumnezeu, ca să fie iertat şi să se pocăiască că s-a îndepărtat de la Canoanele Bisericii Ortodoxe, şi că a condus împreună cu el întreaga sa parohie în iad. Datorită acestei rugăciuni fierbinţi, Dumnezeu i-a întors sufletului preotului în trup, pentru a se putea pocăi şi lumina pe toţi cei rătăciţi.

În timp ce povestea toate acestea, preotul plîngea amarnic şi cerea iertare de la Dumnezeu şi de la oameni, pentru ca a făcut o greşeală îndepărtîndu-se de la Canoanele Bisericii.

O judecată groaznică îi aşteaptă pe acei preoţi care au trecut de partea noi structuri religioase autocefale ucrainene. Acest preot şi-a văzut întreaga sa parohie cum merge în iad, şi chiar cu preţul sîngelui nu ar fi putut spăla acest păcat, şi anume păcatul de a trăda credinţa adevărată!

Notă:

1. E vorba de redacţia “Moscova, a treia Romă” / 3rm.info

Sursa: aparatorul.md

Reclame

VOLOHII din vestul Ucrainei ignorați de autoritățile române și de B.O.R. și lăsați pe mâna ereticilor să-i „învețe” despre Dumnezeu

volohii

După cum postam în articolul din 2014…

Muntenii misterioşi din Carpaţii Nordici 

Volohii trăiesc în Ucraina de vest, lângă graniţa slovacă. Ei comunică într-un grai românesc foarte arhaic (încă nestudiat de către Academia Română) şi locuiesc în număr mai însemnat pe valea râului Uj din fostul comitat Ung (nimic legat de Maramureş, cum cred unii), în satele Poroskove (Poroşcovo), Mirke (Mircea), Remety (Remeţi), Simerky (Simeria), Kamenetz (Camineţ) şi în alte două-trei aşezări. Cel mai îndepărtat loc unde se mai vorbeşte azi româneşte este satul Mircea, aflat la 6 km de Slovacia şi 30 km de Polonia. Aceşti latinofoni năpăstuiţi („descoperiţi” pentru România abia în anul 1997!) sunt porecliţi de către ucrainienii majoritari „ţigani albi” sau „loskarini”. Ei par să fie aşezaţi în munţii Beskizi de dinainte de documentele scrise şi numără câteva mii de suflete.”

Ignorați de ucrainieni și de Biserica ucrainiană, dar și de români și de Biserica Română (de când s-a aflat de existența lor), a venit să-i învețe despre Dumnezeu un pastor eretic cu soția lui, precum și alți neoprotestanți din zonă. Aceștia deși caută să-i familiarizeze cu limba română modernă, le strecoară în suflete o credință eretică, neadevărată, diferită de cea a neamului lor. Urmăriți despre acest lucru în filmul de  mai jos, de la minutul 15:45.