Să fie oare posibil? Pecetluirea cu semnul fiarei prin televizoare și telefoane cu ajutorul tehnologiei 5G

 

,,Sunt oare telefoanele și televizoarele inteligente unelte de cipare nano-bio-metrică în masă?
(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2… https://www.researchgate.net/publicat…).
Din al doilea link reiese că există tehnologia de conectare a nanomaterialelor la ADN-ul uman prin fotografierea telefonică).
https://www.theorganicprepper.com/chi…
https://people.csail.mit.edu/fadel/pa…
https://www.youtube.com/watch?v=a3EHr… – despre dezbaterea asupra vaccinarii;
http://unwittingvictim.com/Symptoms.html – targeted individuals
https://www.slideshare.net/sunnysmith…

#SmartPhone&SmartTVChippingEntireFamily

PENTRU O BUNĂ ÎNȚELEGERE A SUBIECTULUI SE RECOMANDĂ VIZIONAREA ACESTUI VIDEOCLIP DE 2 ORI: ODATĂ FĂRĂ TRADUCERE – pentru a se vedea mai ușor mesajele de pe fundal, și ODATĂ CU TRADUCEREA ACTIVATĂ – pentru a beneficia de explicații suplimentare!
De-asemenea, e nevoie și de verificarea link-urilor atașate în descriere. ”

DEZBATERE PUBLICĂ la Ministerul Comunicațiilor – luni 28 octombrie – privind tehnologia 5G (rețelele de comunicații electronice)

Dezbatere publică la MCSI, luni, 28.10.2019, ora 10:30

În baza prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publicărepublicată, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), organizează luni, 28 octombrie 2019, ora 10:30, la sediul MCSI (B-dul. Libertății nr. 14, sector 5, sala de consiliu nr. 1, etaj 2), ședința publică de dezbatere a proiectului Ordonanței de Urgență pentru simplificarea procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcții cu privire la infrastructura fizică necesară susținerii rețelelor de comunicații electronice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

  1. Ordinea de zi a ședinței cuprinde următoarele:
  • deschiderea ședinței, semnarea listei de prezență, prezentarea ordinii de zi, stabilirea listei cu persoanele înscrise la cuvânt, prezentarea regulamentului de desfășurare a luării de cuvânt;
  • prezentarea proiectului de act normativ;
  • prezentarea și discutarea observațiilor și propunerilor referitoare la proiectul de act normativ.
  1. Modalitatea de colectare a recomandărilor/observațiilor:

Persoanele care vor lua cuvântul în cadrul ședinței publice sunt rugate să transmită observațiile și/sau propunerile punctuale, în format .doc, la adresa de email: consultare.publica@comunicatii.gov.ro.

Termenul limită de transmitere a observațiilor și propunerilor este data de 24 octombrie 2019, ora 12:00, fiind necesară menționarea datelor de contact ale expeditorului, precum și data trimiterii.

  1. Modalitatea de înscriere:

Înscrierea la dezbaterea publică se face la adresa de email: consultare.publica@comunicatii.gov.ro, până la data de 23.08.2019, ora 10:00.  Pentru înscriere sunt necesare: numele și prenumele, seria și numărul documentului de identitate, precum și afilierea instituțională (sau mențiunea „nu este cazul”). Fiecare participant va specifica dacă dorește sau nu luarea cuvântului.

Participarea la dezbatere va fi admisă în limita locurilor disponibile (50 de locuri), în ordinea înscrierii.

  1. Accesul la dezbatere:

Accesul se va realiza pe baza documentului de identitate, în data de 28.10.2019, în intervalul orar 09:45 – 10:20.

  1. Luarea cuvântului: în ordinea înscrierii.
  2. Timpul alocat luării cuvântului: 5 minute, fără posibilitatea prelungirii alocuțiunii.
  3. Încheierea dezbaterii:

Potrivit prevederilor art. 7, alin. (10), lit. b) din Legea nr. 52/2003, ”b) dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toți solicitanții înscriși la cuvânt și-au exprimat recomandările cu referire concretă doar la proiectul de act normativ în discuție”.

  1. Participanți:

La această dezbatere sunt invitați să participe toți cei interesați, în limita locurilor disponibile: persoane fizice și juridice, organizații ale societății civile, organizații neguvernamentale, reprezentanți ai instituțiilor publice interesate sau ai mass-media.

Următoarele instituții vor fi reprezentate în cadrul dezbaterii publice:

  • Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI);
  • Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM);
  • Asociația Operatorilor Mobili din România (AOMR).

Proiectul de act normativ poate fi consultat pe site-ul MCSI (https://www.comunicatii.gov.ro), rubrica Transparență decizională – Proiecte de Acte Normative.

Sursa:

Dezbatere publică la MCSI, luni, 28.10.2019, ora 10:30

Potrivit ANCOM, 34% din populație știe ce este 5G, 22% a auzit de internetul obiectelor, restul doarme… să sperăm că nu se vor trezi prea târziu

ancom.jpg

ANCOM: 34% din populație știe ce este 5G, iar 22% a auzit de Internetul Obiectelor (IoT)

34% din populația României a auzit despre 5G, iar 22% despre „Internetul Obiectelor” (Internet of Things – IoT), conform unui studiu de piaţă al ANCOM.  4% din populație deţine personal sau în gospodărie obiecte inteligente ce pot fi conectate,  utilizatorul tipic de IoT din România fiind, conform studiului, tânăr, cu studii superioare, cu venituri ridicate și care provine din mediul urban. ”Acestea sunt primele semne ale următorului salt socio-economic major, după internet. Cel în care obiectele inteligente, conectate, fac parte din viața de zi cu zi a românilor”, a afirmat Sorin Grindeanu, președintele ANCOM.

Gradul de cunoaştere a conceptului de IoT

Conform studiului ANCOM, 22% dintre români au auzit despre IoT, persoanele din grupele de vârstă 16-30 ani şi 31-45 ani fiind familiarizate cu IoT într-un procent mult mai ridicat (peste 30%) decât cele de peste 46 ani (7-10%).

IoT este mai cunoscut în gospodăriile în care venitul lunar este de peste 6.000 lei (43%), în timp ce în doar 14% din gospodăriile cu venituri maxime de 3.000 lei acest concept este familiar.

În funcţie de ocupaţie, notorietatea IoT în rândul elevilor/studenţilor și persoanelor active (patroni/angajaţi) este mult mai mare (28-46%), decât la cele inactive (pensionari, şomeri) – 8%.

Utilizarea IoT, comportament de consum

La nivel naţional, 4% dintre respondenţi erau utilizatori de IoT, adică, în medie, fiecare al şaselea respondent care a auzit de IoT deţine personal sau în cadrul gospodăriei obiecte inteligente. Diferența dintre mediul urban (6%) şi mediul rural (1%) este însă apreciabilă.

67% dintre cei care utilizează IoT au achiziţionat aceste obiecte împreună cu componenta de conectivitate, de regulă de la un operator de comunicaţii mobile (50%), dar şi de la un furnizor de obiecte (17%), în timp ce 24% au achiziționat separat obiectele şi conectivitatea la internet.

Cel mai des întâlnite obiecte IoT deţinute de respondenţi sunt ceasurile/brăţările inteligente (2%) şi televizoarele prin intermediul cărora pot fi accesate şi/sau controlate alte dispozitive (2%), celelalte categorii de obiecte IoT fiind mai puţin întâlnite (sub 1% fiecare).

Dintre utilizatorii de IoT, 65% consideră că acesta face deja parte în prezent din rutina personală, în timp ce alţi 25% cred că acest lucru se va întâmpla în următorii doi ani.

Avantaje şi temeri legate de IoT

Confortul este apreciat ca fiind principalul beneficiu ce poate fi adus de utilizarea Internetului Obiectelor (42% dintre respondenţi), siguranța personală și a familiei fiind apreciată de 33% dintre respondenţi, iar 20% au apreciat automatizarea unor activități și 17% optimizarea consumului casnic.

Pe de altă parte, temerile cele mai frecvente ale respondenților sunt: furtul sau pierderea datelor personale (35% dintre respondenţi), costurile dispozitivelor IoT (34%) și afectarea confidențialității datelor (25%).

51% dintre utilizatorii de IoT au declarat că principalul motiv pentru care au început să utilizeze internetul obiectelor este pentru că îl consideră ca fiind un ajutor în activitățile zilnice, în timp ce 45% au fost curioşi să testeze funcţiile şi facilităţile acestuia. 28% folosesc IoT pentru că sunt pasionaţi de tehnologie.

Per total, 79% dintre utilizatorii de IoT consideră că utilizarea acestui tip de obiecte le-a adus mai multe beneficii decât costuri. În acest sens, 46% dintre utilizatori le consideră accesibile ca preț, cele mai populare fiind ceasurile/brăţările inteligente şi televizoarele/electrocasnicele.

Notorietate și aşteptări privind 5G

O treime dintre respondenţi cunosc termenul de 5G, profilul acestora fiind similiar cu cel al celor care cunosc conceptul de IoT.

Odată cu implementarea 5G în România, 47% dintre respondenţi se aşteaptă la o acoperire naţională mai bună, 31% la o viteză mai mare de download/upload de fişiere pe internet şi 26% la mai puţine probleme cu conectivitatea.

Studiu

Pentru a obţine un set de informaţii relevante în ceea ce priveşte utilizarea IoT de către utilizatorii finali – persoane fizice, ANCOM a comandat un studiu de piaţă ce a fost realizat de Metro Media Transilvania în perioada octombrie – decembrie 2018. Acesta a fost efectuat pe un eşantion total de 3.066 respondenţi, dintre care 1.461 erau utilizatori de IoT (marjă de eroare ą2,6%) şi 1.605 nu erau utilizatori de IoT (marjă de eroare de ą2,5%). Studiul este disponibil aici.

Ce este IoT

Internetul obiectelor (IoT) este o infrastructură globală pentru societatea informațională care permite funcționarea unor servicii avansate prin interconectarea obiectelor (fizice şi virtuale) pe baza tehnologiilor informaționale și de comunicații interoperabile, existente și viitoare. Obiectele inteligente ce deţin caracteristica de a putea fi conectate la internet, fiind astfel încadrate în categoria IoT, şi care au fost luate în calcul pentru acest studiu sunt: electrocasnice, ceas/brățară, senzori pentru locuinţă, contoare, centrală termică/climatizare, automobil, dispozitive de divertisment, echipament sportiv etc.

Sursa: https://financialintelligence.ro