Ce părere aveți? Promovează sau nu Mihai Silviu Chirilă teoria anti-românească a moldovenismului în Basarabia?

mancurt | Tanase.md

Foto – Tanase.md

Da,
Urăsc pe mancurt.
Mi-i dragă doina
Prin care exist.
Nu mă târâi slugarnic.
Pe scurt,
Sunt na-ţi-o-na-list!

 „Sunt naționalist” de Grigore Vieru (poet basarabean 1935 – 2009)


Notă admin: Vă rog să interpretați acest articol din punct de vedere național, nu bisericesc.

Încă o dată definiția cuvântului „mancurt”, conform DEX:

  • 1. Persoană lipsită de memorie, care se supune orbește unui stăpân.
  • 2. Persoană care a uitat ororile dictaturii, memoria, și-a uitat etnia.
    etimologie:  limba rusă mankurt

Mancurt este un termen regăsit în miturile popoarelor, care a fost puternic popularizat în timpurile moderne prin romanul O zi mai lungă decât veacul (И дольше века длится день) al lui Cinghiz Aitmatov. Acest roman filozofic tratează soarta celor care își uită trecutul și sunt total dependenți de stăpânul lor.  ….

Cuvântul „mancurt” a devenit foarte popular în țările fostei URSS (în special în Republica Moldova, Tatarstan, Bașkortostan și republicile post-sovietice din Asia Centrală), ca o poreclă rușinoasă a persoanelor care au pierdut legătura cu rădăcinile lor naționale și cultura poporului din care fac parte. Termenul „mancurt” a devenit un cuvânt peiorativ folosit în presa post-sovietică. ro.wikipedia


Iată o înregistrare din 27 august 2023, una dintre primele în care Mihai Silviu Chirilă începe să vorbească public despre faptul ca Mitropolia Basarabiei ar fi o structură schismatică, iar Mitropolia Chișinăului, cea creată de Patriarhia Rusă, ar fi cea canonică în Republica Moldova.

De la minutul 5:41:

 

„Io știu că sunt foarte mulți dintre români care… mergând pe această filieră a naționalismului românesc spun: „da, dar dar ăia sunt români, ăia sunt români, deci Mitropolia Basarabiei este naturală în Republica Moldova”. Ei bine nu sunt români! Adică sunt români așa… aparținând la cultura și civilizația românească, dar ei, în Constituția țării lor se recunosc a fi moldoveni. Da? Și noi nu putem să-i botezăm noi ca români că așa vrem noi. Noi trebuie să-i recunoaștem ce se recunosc ei. Și dacă ei se recunosc a fi moldoveni, ca stat, da, și au un stat al lor și au o Biserică a lor națională, noi trebuie să respectăm acest lucru și nu să-i călcăm în picioare. Așa cum patriarhul Bartolomeu trebuia să respecte dorința ucrainienilor, care chiar dacă sunt ca și ruși, da, sunt un pop… Spunea undeva Iurie Roșca că pentru Rusia Ucraina este ceea ce este Moldova pentru România. Da? Deci ei sunt două popoare similare, identice, cvasiidentice, dar iată că, prin dorința lor, poporul ucrainian dorește să trăiască într-o țară independentă chiar dacă are o Biserică a sa, chiar dacă are ascultare față de Patriarhia Rusă, din istorie, și poporul din Republica Moldova se consideră, în Constituție cel puțin, spune că este un popor moldovenesc și vrea să trăiască separat de România. Până una alta 70% dintre cei din Republica Moldova se consideră moldoveni, sunt considerați moldoveni, iar români sunt considerați 7%.”

O altă înregistrare, de la Bălți (R. Moldova), pe 20 februarie 2024:

De la minutul 0:30:

”…Înalt Prea Sfințitul Marchel a vorbit în fața poporului credincios ca un părinte al poporului său ceea ce este un lucru foarte important. A vorbit ca un arhiereu al poporului său, ca un parinte duhovnicesc al poporului său (poporul „moldovenesc” n. admin.). Și aș vrea să vă direcționez atenția să vedeți că cei din pricina carora suferiți în această țară și în această eparhie și în această Mitropolie, și din pricina cărora sunt eu aici, vorbesc în numele altui popor(poporul român – n. admin.) sau vorbesc în numele altora. Pentru că, dați-mi voie să încep acest discurs, pentru a înțelege de ce sunteți în această situație, să vă reamintesc că această bucată de pământ dintre Prut și Nistru este a dumneavoastră. Nu este a nimănui altcuiva. Nu este nici a României, nici a Rusiei, nici a Uniunii Europene. Este a dumneavoastră – cei care sunteți născuți pe acest pământ; și numai dumneavoastră puteți să hotărâți ce vreți să faceți cu această țara pe care Dumnezeu v-a dat-o. Dacă vreți să vă uniți cu România, numai dumneavoastră trebuie să vă uniți cu România. Dacă vreți să rămâneți o țară independentă urmând tradiția de independență medievală pe care Moldova a avut-o, tot dumneavoastră trebuie să hotărâți acest lucru.”

Precizez încă o dată, pentru cei care nu știu, că episcopul (sau ce este el) Marchel de la Bălți este promotor al teoriei „moldovenismului”, adică acea teorie impusă, susținută, încurajată de imperiul rus, ulterior imperiul sovietic și constă în ideea că basarabenii ar fi de etnie  moldoveni, adică o națiune distinctă de români, un alt popor, cu o altă limbă (limba moldovenească) și chiar și cu o istorie separată. Prin extensie „moldovenist” este oarecum sinonim cu „mancurt”.

Conform ro.wikipedia.org:

Moldovenismul este un curent pseudoștiințific, politic, social, cultural și filologic care afirmă că moldovenii ar fi o etnie separată, diferită de români, fapt contrazis de către instituțiile academice. Promovată de către grupările politice de extremă stângă, această teorie există în două variante :

  • conform teoriei dominante „minimaliste”, numai moldovenii de la răsărit de Prut au căpătat o identitate etnică diferită față de cetățenii României (inclusiv față de moldovenii din vestul Prutului); această variantă, exprimată prin articolul 13 al Constituției Republicii Moldova, se bazează pe definiția politică a „limbii moldovenești”, oficială în perioada sovietică (1940 -1941,1944-1991)[1] și în timpul guvernării comuniste (2001 – 2009)[2];
  • conform teoriei „maximaliste”, minoritară și neoficială, toți moldovenii dintre Carpați și Nistru, „urmași ai slavo-romanicilor bolohoveni”, au o identitate etnică diferită față de Români; această variantă promovată de foruri anti-românești printre care „Moldova Mare[3], „Mișcarea Voievod” sau „Scutul Moldovenesc”[4] se bazează pe reinterpretarea istoric-retroactivă a graiurilor limbii daco-române ca „limbi diferite”, printre care graiul moldovenesc este descris ca fiind „limba moldovenească veche”, iar limba română din România actuală precum și identitatea românească sunt descrise, ca fiind „construcții artificiale recente” prin care moldovenii de la vest de Prut (și o mică parte dintre cei de la est) ar fi fost „artificial românizați de statul român după 1859”.