Turcii au pregătit deja proiectul pentru marea moschee ce se vrea a se construi la București

Să ne reamintim: 

A fost sfinţită Crucea de pe locul unde se vrea construirea acelei meg-moschei. Mulţi români cu multe cruci de lemn au fost prezenţi la slujbă

Sâmbătă, 19 septembrie ora 18:00, va avea loc sfinţirea a 500 de cruci ridicate pe terenul instrăinat de autorităţile române către musulmani 

Sfinţirea a 400 de cruci (din cele 500 pregătite) ridicate împotriva posibilei moschei musulmane 

Trădătorul sas, Iohannis, îl asigură pe Erdogan că moscheia de la București se va construi. Turcul: „Proiectul moscheii de la București e gata”

PATRIARHIA MAI NECREDINCIOASĂ DECÂT DOMNITORII -Moscheea / Capitulațiile Țării Românești și Moldovei

Dar iată că a apărut și proiectul!

Preiau articolul: Autoritatea religioasa din Turcia a dezvaluit proiectul Marii Moschei ce se va construi in Bucuresti

inchide

Proiectul Marii Moschei ce va fi construita la Bucuresti a fost postat pe site-ul autoritatii afacerilor religioase din Turcia.

Moscheea se va construi in centrul Bucurestiului si va avea o capacitate de 1.500 de locuri. scrie fundatia turca Diyanet, care adauga ca aceasta inca este in faza de proiectare

Moscheea si complexul care o inconjoara vor fi alcatuite din: salon multifunctional, biblioteca, sali de conferinte, cantina, locuinte de serviciu, camere pentru oaspeti, local pentru tineri si centru fitness.

Se preconizeaza ca proiectul va fi finalizat in 2017 finalizat si constructia va incepe tot anul acesta.

Moscheea se va construi in centrul Bucurestiului si va avea o capacitate de 1.500 de locuri, scrie In acest moment se afla in faza de proiectare. Moscheea si cmomplexul care o inconjoara sunt alcatuite din: salon multifunctional, biblioteca, sali de conferinte, cantina, locuinte de serviciu, camere pentru oaspeti, local pentru tineri si centru fitness. Se preconizeaza ca proiectul sa fie finalizat si constructia sa inceapa anul acesta.

Primaria Sectorului 1 a eliberat, in data de 11 aprilie 2016, certificatul de urbanism pentru moscheea pe care Muftiatul Cultului Musulman din Romania intentioneaza sa o construiasca pe Bulevardul Expozitiei nr. 22-30.

Primaria sectorului 1 a conditionat eliberarea autorizatiei de construire pentru lacasul de cult de aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal. Muftiatul Cultului Musulman din Romania a depus, in data de 26 ianuarie 2016, la Primaria Sectorului 1, documentatia pentru eliberarea unui certificat de urbanism, etapa premergatoare obtinerii autorizatiei de construire.

Pe 27 mai 2015, Guvernul Romaniei a dat printr-o Hotarare circa 11.000 mp catre Muftiatul Cultului Musulman din Romania pentru construirea unei moschei de circa 1.000 de locuri, pe bd. Expozitiei 22-30.

Bulevardul Expozitiei se afla langa Casa Presei – Romexpo, la cateva minute de bd. Kiseleff si Parcul Herastrau, printre cele mai exclusiviste si mai scumpe zone din Capitala. In aceasta artera se afla zeci de hectare de teren liber, pastrate initial ca rezerva de teren pentru eventuala extindere a Romexpo, terenuri ce au ajuns apoi in proprietatea RA-APPS si care au fost fie retrocedate in compensare, fie date in folosinta unor organizatii.

In aceasta zona se afla terenul dat in folosinta gratuita de Guvern pentru construirea unei moschei langa care ar urma sa se construiasca si sediul Marii Loji Nationale din Romania.

Astfel, in ultimii 10 ani, in zona au aparut mai multe proiecte imobiliare, Primaria Capitalei dand unda verde multor dintre ele: cladiri de birouri cu inaltimi cuprinse intre patru si 24 de etaje, o gradinita, un hotel de 10 etaje.

– hotnews.ro 

SĂ NU LE AJUTE DUMNEZEU să construiască vreodată așa ceva în România (nici moschee, nici templu masonic)!

1 Mai, o sărbătoare creată de oculta internațională prin intermediul anarhiștilor – Documentar al TVR, de Cristi Țepeș

Reamintesc faptul că autorul filmului a murit într-un ciudat accident de mașină în 2015. Dar deși era de religie baptistă, totuși sunt de luat în seamă adevărurile pe care le spune.

PATRIARHIA MAI NECREDINCIOASĂ DECÂT DOMNITORII -Moscheea / Capitulațiile Țării Românești și Moldovei

Patriarhia e de acord cu moscheea, căci e în „relații foarte bune” cu cultul musulman. 

Patriarhia Romana nu se opune ridicarii unei moschei inBucuresti, a declarat purtatorul de cuvant al Mitropoliei, Vasile Banescu, intr-o emisiune la Digi 24. El a spus ca este vorba despre un lacas de cult recunoscut de stat, despre care a primit asigurari ca nu va fi un centru de pregatire al unor lideri islamici.

„Patriarhia nu se opune construirii unui lacas de cult, al unui cult oficial recunoscut de stat. Ar fi o contradictie de termeni. Problema ridicarii moscheii nu are legatura strict cu biserica, si nici macar implicit, ci cu Guvernul, care da aprobarile. Personal, am fost asigurat de Secretariatul pentru culte ca e vorba de o moschee mai mare decat cea dintr-un oras de provincie, si ca nu e vorba de un centru de pregatire a unor lideri islamici”, a declarat purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane.

Certificatul de urbanism pentru moscheea pe care Muftiatul Cultului Musulman din Romania intentioneaza sa o construiasca in Bucuresti, pe Bulevardul Expozitiei nr. 22-30, a fost eliberat, insa acest document nu da dreptul de construire.

Planul Urbanistic Zonal urmeaza sa fie supus dezbaterii publice, iar competenta asigurarii dezbaterii publice si realizarii procedurii de consultare a populatiei revine structurilor de specialitate din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti.

Numai dupa ce municipalitatea va aproba Planul Urbanistic Zonal, beneficiarul constructiei va putea solicita Primariei Sectorului 1 eliberarea unei autorizatii de construire.

Muftiatul Cultului Musulman din Romania a depus, in 26 ianuarie 2016, la Primaria Sectorului 1, documentatia pentru eliberarea unui certificat de urbanism, etapa premergatoare obtinerii autorizatiei de construire.

Intrucat documentatia depusa a fost incompleta, primaria a transmis petentului o adresa de completare, prin care a cerut precizarea scopului pentru care solicita eliberarea certificatului de urbanism, precum si prezentarea planurilor anexa, asa cum prevede legislatia in vigoare.

Reprezentantii cultului musulman au revenit cu documentele solicitate si, in acest context, Primaria Sectorului 1 avea obligatia legala de a elibera certificatul de urbanism solicitat de beneficiarul constructiei. Sursa: ziare.com 

Dar să vedem ce atitudine aveau domnitorii Vlad Țepeș, Bogdan al III-lea cel Orb și Petru Rareș: 

Capitulatia de la 1460 semnată la Adrianopol între Vlad Voievod Țepeș si Mahomed II Cuceritorul

Art. 1. Sultanul consimte si se angajează, pentru el însusi si pentru urmasii săi, să protejeze Valahia si s-o apere contra oricărui inamic, fără a pretinde altceva decât suprematia asupra suveranitătii acestui principat, ai cărui voievozi vor fi obligati să plătească Sublimei Porti un tribut de 10.000 piastri.

Art. 2. Sublima Poartă nu va avea nici un amestec în administratia locală a zisului principat si nu va fi permis nici unui turc să meargă în Valahia fără un motiv evident.

Art. 3. În fiecare an, un trimis al Sublimei Porti va pleca în Valahia pentru a primi tributul si la întoarcerea sa va fi însotit de către un reprezentant al voievodului până la Giurgiu, pe Dunăre, unde va fi numărată încă o dată suma predată si se va da a doua chitantă; iar după ce va fi transportată pe celălalt mal al Dunării, Valahia nu va mai fi responsabilă, orice accident s-ar putea produce.

Art. 4. Voievozii vor continua să fie alesi de Arhiepiscop, episcopi si boieri, iar alegerea va fi recunoscută de Poartă.

Art. 5. Natia valahă va continua să se bucure de libera exercitare a propriilor sale legi, iar voievozii vor avea dreptul de viată si moarte asupra supusilor lor, ca si acela de a face pace sau război, fără a fi supusi la nici o responsabilitate fată de Sublima Poartă.

Art. 6. Toti crestinii care, îmbrătisând o dată credinta musulmană, s-ar duce în Valahia si ar reveni acolo la religia crestină, nu vor putea fi reclamati de către nici o autoritate otomană.

Art. 7. Supusii valahi care ar avea ocazie să meargă prin ce parte a posesiunilor otomane nu vor putea fi fortati să plătească haraciul sau taxa ce capitatie la care sunt supusi locuitorii crestini.

Art. 8. Dacă vreun turc are un proces în Valahia cu un supus al acestei tări, cauza va fi ascultată si judecată de către Divanul valah, în conformitate cu legile locale.

Art. 9. Toti negustorii turci, plecati în acest principat pentru a vinde sau cumpăra acolo mărfuri, vor trebui să aducă la cunostinta autoritătilor locale timpul ce trebuie să stea acolo si vor trebui să plece la expirarea timpului.

Art. 10. Nici un otoman nu este autorizat să ducă cu el unul sau mai multi servitori născuti în Valahia, de orice sex ar fi ei; si nu va exista niciodată nici o moschee în nici o parte a teritoriului valah.

Art. 11. Sublima Poartă promite să nu elibereze niciodată un firman la cererea unui supus valah, pentru afacerile sale din Valahia, de orice natură ar putea fi ele, si nu-si arogă niciodată dreptul de a chema un supus valah la Constantinopol sau în orice parte a posesiunilor otomane, sub orice pretext ar putea să fie.

Capitulatia de la 1511 între Bogdan cel Orb si Baiazid II

Art. 1.Poarta recunoaste Moldova ca tară liberă si necucerită.

Art. 2. Religia crestină, profesată în Moldova, nu va fi niciodată oprimată nici tulburată, iar natiunea sa va avea liberă dispozitie de bisericile sale, ca si în trecut.

Art. 3. Poarta se angajează să apere Moldova contra oricărei agresiuni eventuale si s-o mentină în starea în care se găsea mai înainte, fără să i se facă nici ce mai mică nedreptate si fără a suferi nici cea mai mică stirbire a teritoriului ei.

Art. 4. Moldova va fi condusă si guvernată după propriile ei legi, fără ca Poarta să se amestece în aceasta în nici un fel.

Art. 5. Domnitorii săi vor fi alesi pe viată de natie si confirmati de Sublima Poartă.

Art. 6. Stăpânirea domnitorilor se va extinde peste întregul teritoriu moldovenesc; ei vor putea întretine în solda lor o trupă înarmată până la un efectiv de 20.000 de oameni, autohtoni sau străini.

Art. 7. Moldovenii vor putea întretine si cumpăra o casă la Constantinopol ca resedintă a agentului lor. Ei vor putea avea acolo de asemenea si o biserică.

Art. 8. Turcii nu vor putea avea, nici să cumpere, pământuri în Moldova; nu vor putea nici să construiască acolo moscheie, nici să se stabilească acolo în vreun fel.

Art. 9. Ca semn al supunerii, domnitorul, împreună cu natia, va avea grijă să trimită Portii în fiecare an, prin doi boieri din Moldova, 4.000 ducati turcesti, adică 11.000 piastri, 40 soimi si 40 iepe gestante, totul sub titlul de dar.

Art. 10. În caz de înarmare pentru război, domnitorul Moldovei va furniza armatei imperiale contingentul ce i se va cere.

Capitulatia de la 1529 între Petru Rareș si Soliman I Legislatorul

Art. 1. Sultanul recunoaste că Moldova a oferit de bună voie si fără rezistentă făgăduială de supunere fată de Imperiul otoman.

Art. 2. Natia moldovenească se va bucura, la fel ca în vechime, de toate libertătile, fără nici o molestare si făiceiurile, drepturile si prerogativele acestei tări vor fi în veci inviolabile.

Art. 3. Domnitorii vor exercita liber stăpânirea lor asupra tării, ca în trecut, fără ca Poarta să se poată amesteca în aceasta în nici un fel, direct sau indirect.

Art. 4. Poarta nu se va amesteca, de asemenea, în nici o cauză sau diferend între particulari, ci domnitorul, cu adunarea sa, va fi cel care va trebui să judece; în nici un caz Poarta nu va putea pune în această privintă vreo piedică oarecare, fie ea directă sau indirectă.

Art. 5. Hotarele Moldovei vor fi păstrate intacte în întreagă lor întindere.

Art. 6. Exercitarea cultului musulman este interzisă pe întregul teritoriu moldovenesc.

Art. 7. Nici un musulman nu va putea avea în Moldova, cu titlu de proprietate, nici pământ, nici casă, nici prăvălie; el nu va putea nici să stea în tară pentru afaceri negustoresti decât atâta timp cât va fi autorizat de către domn.

Art. 8. Comertul Moldovei va fi deschis tuturor natiilor comerciale. Totusi turcii vor avea preferintă asupra tuturor natiilor pentru cumpărarea produselor tării, pe care le vor negocia prin bună învoială în porturile de la Galati, Ismail si Chilia; dar ei nu vor putea pătrunde mai departe în interiorul tării, fără o autorizatie expresă din partea domnitorului.

Art. 9. Moldovei i se păstrează titlul de tară independentă; el va fi reprodus în toate actele scrise ce-i va adresa Poarta otomană domnitorului.

Art. 10. Turcii pe care îi va trimite Poarta cu hârtii pe adresa domnitorului nu vor trece Dunărea; ei se vor opri pe malul opus al fluviului, transmitând depesele lor guvernatorului de la Galati, care va face să parvină domnitorului si va transmite la fel răspunsurile acestuia curierului Sublimei Porti.

Art. 11. Domnitorii Moldovei vor fi alesi de către diferite clase ale populatiei tării. Alegerea va fi recunoscută de către Poartă fără ca ea să se poată amesteca în aceasta, să numească un domn, să ridice cea mai neînsemnată greutate sau cea mai mică piedică în această privintă.

Art. 12. Tara va fi apărată de către Poarta otomană în orice împrejurare în care natia moldovenească ar cere sprijinul sau ajutorul ei.

Art. 13. În schimbul tuturor acestor avantaje, natia moldovenească nu va da Portii otomane decât un dar anual de 4.000 ducati.

Au existat mai multe versiuni ale capitulațiilor.

Sursa: http://www.1812.md/capitulatiile-tarii-romanesti-si-moldovei-incheiate-cu-poarta-otomana/ 


Să înțelegem că, domnitorii noștri au capitulat parțial și temporar în fața turcilor musulmani, apărând în mod expres credința și pământurile. 

Cei din zilele noastre, politicieni și ierarhi, au capitulat total în fața străinilor și în fața islamului, cedând tot!

Călătoria în jurul lumii a getului AETHICUS DONARES (461-465 D. Hr), cel care și-a scris experiențele în lucrarea „COSMOGRAFIA„ în LIMBA GETO-DACĂ ȘI CU ALFABET AUTOHTON

Aethiscus Histricus

«După ocolul mării şi după ce am văzut (cercetat) întreaga lume, am lăsat la o parte pe cele care au fost mai întâi, pe care alţii nu le-au cunoscut, şi, prin mine însumi, cu o uriaşă şi preaistovitoare cercetare, purtat-am de grijă şi celor trecute cu vederea, şi orânduit-am şi pe cele descoperite» (AethK-93, 233). 

Aethicus (se citește Eticus) Donares sau Ister sau Histricus a fost un get din Sciția Minor, Dobrogea de azi, din cetatea Histria. Se pare că era de origine nobilă (nobile prosapia parentum). 

El a organizat o expediție care a făcut înconjurul lumii, iar experiențele călătoriei le-a consemnat într-o carte (10 volume) numită Cosmografia (originalul dispărut). Cartea a fost scrisă inițial în limba lui natală, într-un alfabet străvechi geto-dac, care, se pare că era cunoscut de inițiații în cultul lui Zalmoxe. Probabil acest lucru i-au determinat pe majoritatea celor care au scris despre el să-l numească pelasgo-dac sau pelasgo-valah. Si-a tradus singur Cosmografia în limbile latină și greacă, „iar în prezent se mai păstrează doar un manuscris din secolul al VIII-ea, la Biblioteca Publică a Universităţii din Leipzig, Germania, scris în limba latină, doar o parte din conţinut a fost haşurat şi şters în urma cenzurării de către Ieronimul de Fresing Bavaria„ (călugăr benedictin n. a.). Manuscrisul în limba latină conține intercalate în text și caractere ale alfabetului original.

Mai mulți autori români au scris despre el, printre care și fostul mitropolit al Olteniei Nestor Vornicescu, dar acesta, deși știa că lucrarea Cosmografia a fost scrisă inițial într-un alfabet străvechi (în limba getă/română veche), nu ezită să interpreteze lucrurile în sensul teoriei romanizării. 

Atenție însă, că unele articole care vorbesc despre acest personaj al istoriei noastre pot promova sau chiar promovează păgânismul zalmoxian. 

Se pare că Aethicus Donares a părăsit cultul lui Zamolxe și a devenit creștin.

 

O expediţie navală daco-histriană a făcut ocolul pământului în perioada anilor 461-465 d.H.

 

Comandor în retragere ing. Mihail BARBU

1. Drumul expediţiei

Expediţia străbunilor noştri, condusă de exploratorul AETHICUS DONARES (ISTER) – în viitor A.D., a plecat din dava-port HISTRIA în primăvara anului 461 în jurul zilei de 21 martie, când ziua lumină este egală cu noaptea, navigând pe drumul principal pe care l-am trasat pe o hartă actuală, menţionând cu cifre zonele cele mai cunoscute – parcurse în timpul marşului.

În prima etapă, expediţia s-a îndreptat spre vest, parcurgând drumul situat între Dacia şi Groenlanda, astfel: 1 – Marea Neagră (Getică); 2 – Marea Marmara (Thracică); 3 – Marea Egee; 4 – Marea Mediterană; 4 – Marea Mediterană; 5 – Strâmtoarea Gibraltar; 6 – Apele Oceanului Atlantic care scaldă coastele Peninsulei Iberică; 7 – Marea Nordului, ale cărei ape scaldă coastele de est ale Mării Britanii şi insulele din nordul Scoţiei; 8 – Insula Islanda, scăldată de apele Oceanului Atlantic în partea de sud şi de cele ale Oceanului Îngheţat de Nord, în partea nordică; 9 – Insula Groenlanda, numită de A.D. – Zhrisolida, scăldată în partea de vest de apele Strâmtorii Davis şi de cele ale Golfului Baffin. Subliniez că odată cu descoperirea Groenlandei de către Aethicus Donaris, în anul 462, acesta a descoperit şi America, fapt care sa produs cu 1030 de ani înaintea nredescoperitorului Cristofor Columb.

În a doua etapă, corăbiile conduse de A.D. s-au deplasat pe un traseu situat între Groenlanda şi Peninsula Kamciatka, situată în estul Asiei, astfel: 10 – Strâmtorile Lancaster, Barrow, Melville şi Mac Clure din nordul Canadei (din zona Polului Nord Magnetic) care separă între ele insulele devon, Bathurst şi Melville de insulele Baffin, Pr de Wales, Victoria şi Banckes; 11 – Marea Beaufort şi Oceanul Îngheţat de Nord; 12 – Marea Ciukotsk, numită Marea Chukchi de A.D. şi Strâmtoarea Bering care face legă- Nr. 100 (anul X), aprilie 2014 DACIA magazin 10 tura cu Marea Bering din vecinătatea Oceanului Pacific; 13 – Peninsula Kamciatka, numită Chormacinata de A. D., la fel cum l-a numit şi pe un sat de pescari amplasat pe litoralul acesteia.

În a treia etapă, expediţia condusă de A.D. a parcurs drumul dintre Kamciatka şi Insulele Manne, navigând prin următoarele zone; 14 – Marea Japoniei care la est se învecinează cu insulele care alcătuiesc Arhipelagul Nipon (Japonez), alcătuit din patru insule mari (Hokkaido, Honshu, Ihikoku şi Kyushu şi încă alte câteva mii de insuliţe. În una din cele patru insule mari expediţia condusă de A.D. a făcut o escală şi a fost primită de împăratul YÜRYAKU în vara anului 463 d. H.; 15 – Marea Chinei de Est; 16 – Marea Chinei de Sud; 17 – Lanţul Insulelor Mariane (Agrihan, Guam, Pagan, Saipan etc), descoperite la cumpăna anilor 463-464 şi amplasate în vecinătatea Groapei Marianelor, unde adâncimea apei măsoară 11033 m (cea mai mare de pe Terra). Insulele Mariane sunt situate la circa 2500 km de est de Insulele Filipine (între 144º şi 148º longitudine estică) şi la circa 2200 km nord de Noua Guinee (între 13º şi 19º latitudine nordică).

În a patra etapă, corăbiile expediţiei au parcurs un drum cu întorsături de la Insulele Mariane până la Peninsula Malacca, partea deţinută de Malaysia, după cum urmează: 18 – Insulele Filipine, cu escală la sud de Manilia, în Insulele Mindoro (în Toponimul Calaopa zis şi Calapan); 19 – Partea estică a Malaysiei (Malaeziei), reprezentată de partea estică a Insulei Kalimantan (Borneo) împreună cu imensul spaţiu indonezian, reprezentat din cea mai mare parte a Insulei Borneo şi din Insulele Sulawesi (Celebes); 20 – Insula Noua Guinee (coastele din nord scăldate de apele Oceanului Pacific); 21 – Insulele Solomon şi Marea Coralilor; 22 – Strâmtoarea Torres, situată între extremitatea sudică a Insulei Noua Guinee şi partea nordică a Continentului Australia, reprezentată de Capul York; 23 – Marea Javei (Djowa) care separă Insula Japa (Djywa) de insula Borneo; 24 – Ocolul în jurul Insulei Sirtinice de Nord (Sumatra, zisă şi Samatra, dar şi Swarnadwipa – „Insula de aur”); 25 – Marea Andaman din vecinătatea Peninsulei Malacca.

În a cincicea etapă, corăbiile cu cei 101 Cavaleri Zalmoxieni au parcurs ultimul drum situat între Peninsula Malacca şi dava-port Histria prin urmă- toarele zone: 26 – Golful Bengal care scaldă coastele Birmaniei, Bangladeshului şi Indiei de Est; 27 – Apele Oceanului Indian care separă India de Insula Sri Lanka; 28 – Apele Mării Arabiei care scălda coastele Nr. 100 (anul X), aprilie 2014 DACIA magazin 11 vestice ale Indiei şi Pakistanului, precum şi apele Golfului Oman care scaldă coastele Iranului (Persiei) unde au făcut o escală în anul 465 iar cu această ocazie suita marelui explorator a fost primită de Regele Persan PEROZES I; 29 – Apele Mării Arabiei dinvecinătatea Arabiei Saudite, inclusiv Golful Aden; 30 – Marea Roşie, Golful Suez şi Istmul Suez, transbordat pe uscat; 31 – Apele Mării Mediterane situate între Anatolia şi Insula Cipru; 3 – Marea Egee; 2 – Marea Marmara şi 1 – Marea Neagră.

Succint, acesta este drumul parcurs de expediţia navală condusă de marele explorator pelasgodac, Aethicus Donares (Ister) în perioada anilor 461-465 când s-a realizat primul ocol al Pământului, cunoscut până în prezent, cu 1057 de ani înaintea lui Magellan.

La expediţie au participat 101 Cavaleri Zalmoxieni care au asigurat propulsia corăbiilor cu forţa muşchilor lor în timpul navigaţiei prin zeci de mări, golfuri şi strâmtori, precum şi prin patru oceane (Atlantic, Îngheţat de Nord, Pacific şi Indian). Ocolul Pământului este descris amănunţit de conducătorul expediţiei în opera sa excepţională numită „COSMOGRAFIA”, scrisă în anul 466 şi alcătuită din 10 volume.

2. Escalele de pe traseu

În timpul efectuării ocolului Pământului expediţia navală condusă de Aethicus Dolores (Ister) a făcut mai multe escale necesare pentru refacerea forţelor echipajelor, aprovizionării, întreţinerii corăbiilor, obţinerii de informaţii utile de la autohtoni şi efectuării de cercetări ştiinţifice. Iată, mai jos,pe care le consider cele mai interesante. Escala din toamna anului 461 care a avut loc în Insulele ORCADE (numite în prezent ORKNEY, situate în nordul Scoţiei. Tabăra s-a instalat în Orcada cea mai mare din arhipelag iar cercetările s-au focalizat în scopul obţinerii de informaţii de la autohtoni cu privire la traversarea Atlanticului şi referitoare la bogăţiile subsolului. Menţionez că în urma informaţiilor primite, membrii expediţiei au devenit primii descoperitori de minereuri de cupru şi zinc din aceste insule.

Tot în cursul anului 461, expediţia a descoperit mai spre nord-vest nişte insule necunoscute, cu ţărmuri râpoase şi greu accesibile, pe care A.D. lea numit RIFARICE (râpoase), iar în prezent poartă numele de FAROE (Râpele Oilor). În timpul escalei din aceste insule au fost întâlniţi nişte oameni foarte harnici şi cu trăsături asemănătoare neamului PelasgoDac, iar în subsolul stâncilor au fost descoperite metale nobile şi pietre nestemate. În plus, în aceste insule expediţia a staţionat în prima iarnă.

În primăvara anului 462 Aethicus Donares şi cei 101 Cavaleri Zalmoxieni au plecat cu toate corăbiile tot spre vest, în largul Oceanului Atlantic, unde au decoperit Insula Islanda, pe care A.D. a cercetat-o şi a numit-o RIAKEON deoarece nu purta niciun nume la data respectivă, cu toate că era locuită de nişte oameni blânzi care se ocupau cu pescuitul, hrănindu-se cu peşti şi raci. Menţionez că autohtonii numeau insula pe care locuiau „insula noastră”.

În ajunul solstiţiului verii anului 462, A.D. şi cei 101 Cavaleri Zalmoxieni au descoperit insula ZHRISOLIDA (Groenlanda) care s-a dovedit a fi primul pământ al Americii de Nord. Staţionarea pe această insulă imensă a durat foarte puţin deoarece au aflat de la autohtoni (numiţi Inuiţi) că pe acele meleaguri vara durează un timp scurt, fapt ce i-a determinat să se grăbească să traverseze Oceanul Îngheţat de Nord în condiţii cât mai prielnice şi pe mine să subliniez că Aethicus Donares (Ister) a descoperit America cu 1030 de ani înaintea redescoperitorului Cristofor Columb.

În primăvara anului 463, expediţia a ajuns în Oceanul Pacific şi a făcut o escală mai lungă într-un sat de pescari isteţi, situat pe un bot de deal stâncos aflat pe litoralul peninsulei Kamciatka, botezată de A.D. cu numele Chomacinata, la fel ca şi pe sat. Pescarii, în afară de isteţime, au dat dovadă şi de multă bunăvoinţă deoarece le-au oferit navigatorilor atât informaţiile necesare continuării drumului planetar, cât şi proviziile necesare traiului.

În vara anului 463 expediţia a făcut o escală deosebită în Arhipelagul Nipon, unde suita celor 101 de Cavaleri Zalmoxieni a fost primită de împăratul YÜRYAKU (456-479) i s-a făcut o primire călduroasă şi i s-a oferit un spectacol de înaltă ţinută la Palatul Imperial. În cursul anului 464 expediţia a ancorat la sud de Manila (capitala Filipinelor), lângă ţărmul insulei Mindora, în toponimul CALAOPA (Calapan) de unde echipa de cercetători a făcut numeroase incursiuni de documentare şi cercetare a mărilor din vecinătate iar apoi expediţia s-a deplasat într-un spaţiu imens, care cuprinde insulele Borneo, Celebes, Noua Guinee, Solomon, Marea Coralilor, Java şi Sumatra, pentru a face cercetări printre insulele Pacificului Ecuatorial deoarece în această zonă se află o faună şi o floră deosebită şi au loc fenomene naturale nemaiîntâlnite;

La începutul anului 465 expediţia a făcut o escală în Persia (Iran) unde marele explorator şi suita sa au fost primiţi cu multă bucurie şi cu toată cinstea Nr. 100 (anul X), aprilie 2014 DACIA magazin 12 de către Regele Persan PEROZES I (457-484), la Curtea Regală, ca semn de preţuire a realizării ocolului Pământului. Iar după această escală expediţia s-a îndreptat, în marş triumfător, spre Histria, realizând ocolul Pământului cu 1057 de ani înaintea lui Magellan. După efectuarea expediţiei, marele explorator, filozof, medic, general şi om de ştiinţă şi cultură Aethicus Donares (Ister) a întocmit o lucrare deosebită în anul 466 în limba pelasgo-dacă / valahă, pe care a numit-o COSMOGRAFIE, alcătuită din mai multe volume (după un autor – 10 volume) pe baza informaţiilor menţionate atât în notiţele făcute în timpul călătoriei în jurul Pământului cât şi al infromaţiilor din jurnalul său de bord numit de către autor „Catalogul lămuritor al ocolului lumii”. Iar în privinţa acestei enciclopedii fac patru menţiuni deosebite:

– lucrarea a fost scrisă în limba strămoşilor noştri în alfabetul dacic, care se număra printre cele cinci alfabete sacre ale acelui timp, din care mai făceau parte cel ebraic, grec, latin şi vechi-germanic, conform menţiunii vestitului benedictin de la Fulda, Harabanus Maurus. Precizez că alfabetul dacic era alcătuit din 23 de litere din care făceau parte şi cele şapte litere care reprezintă sistemul vocalic al limbii pelasgo-dace / valahe (A, E, I, O, Â/Î ŞI Ă), pe care le-am scris în paranteză şi subliniat în tabelul se mai sus.

Imagini pentru alfabetul lui aethicus donares

– după ce Aethicus Donares (Ister) a scris Cosmografia în limba maternă a tradus-o şi în limbile greacă şi latină iar în prezent se mai păstrează doar un manuscris din secolul al VIII-ea, la Biblioteca Publică a Universităţii din Leipzig, Germania, scris în limba latină, doar o parte din conţinut a fost haşurat şi şters în urma cenzurării de către Ieronimul de Fresing Bavaria;

– în Cosmografie, Aethicus Donares (Ister) menţionează 311 de denumiri acordate de dândul pentru diferite toponime (localităţi), hichonime (ape), oronime (forme de relief) etc, cu ocazia efectuării ocolului Pământului şi executării altor expediţii mai limitate în perioada de pregătire a măreţului eveniment descris la pct. 1 O parte mică din aceste denumiri au fost menţionate şi în acest articol;

– alfabetul dacic era folosit „sub jurământ” numai în şcolile Zalmoxismului şi numai de Cavalerii Zalmoxismului în scrieri cu profund caracter secret iar ceilalţi cetăţeni aveau dreptul doar la semnarea ideografică. * Informaţii mai ample despre subiectul prezentat pot fi obţinute prin lecturarea lucrărilor publicate pe internet, prin accesarea cuvintelor „AETHICUS DONARES”. Cea mai completă dintre acestea este a prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu. Consider că în urma documentării fiecare dintre dumneavoastră va susţine şi va participa în funcţie de posibilităţi la popularizarea, elogierea şi sărbă- torirea eminentului savant Aethicus Donares (Ister), avându-se în vedere că la anul (2015 n. .) se împlinesc 1550 de ani de când acesta a realizat primul ocol al Pămâtnului d. H.

Bibliografie

1. http://www.agero-stuttgard.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/ Aethicus Donares de Ion Pachia Tatomirescu.htm

2. I. Dumitru – Snagov – Monumente Romaniae Vaticana, Ediţia a II-a, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 1996

3. Toader Filip – Dacia ascunsă, Editura Obiectiv, Craiova, 2011 4. Lector universitar Mircea Peahă, coordonator ştiinţific – Atlas geografic general – Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974

Sursa: 

http://www.dacia.org/daciarevival/images/stories/dacia-magazine/DaciaMagazin-100.pdf

Victor Ponta huiduit la ieșirea din ICCJ de un grup de naționaliști în frunte cu Cătălin Berenghi și Călin Mărincuș

ponta-scari-1

Astazi in procesul romanilor impotriva HG 372/2015 a fost ceruta o amanare pentru studierea celor peste 25 de cereri de interventie accesorii, depuse la dosarul cauzei. Tot astazi in timpul sedintei a fost depusa o alta Cerere Accesorie de catre Secretariatul General Pentru Culte.
Noul termen de judecata a fost stabilit pe data de 9 decembrie.
In acest moment sunt la Inalta Curte de Casatie si Justitie impreuna cu Calin Marincus unde il asteptam pe Victor Ponta sa iasa de la audieri pentru a avea o discutie in fata camerelor.

Mesajul este clar: Crestinii nu vor Mega Moschee! – 14 octombrie – Cătălin Berenghi

Victor Ponta a avut parte de un incident la ieșirea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost prezent pentru a fi audiat în dosarul “Turceni-Rovinari” în care este inculpat.

Câteva persoane în frunte cu Cătălin Berenghi și luptătorul naționalist Călin Mărincuș l-au huiduit la ieșirea de la ÎCCJ. Aceștia i-au strigat “Trădătorule”, “Unde mai candidați cu 36 de dosare?”, ”Poporul român nu vrea moschee” sau “De unde ai dat pământul pentru moschee?”

Călin Mărincuș l-a acuzat pe Ponta că vrea să islamizeze România. – NapocaNews 

Cum se laudă un preot, în CV-ul său, că e membru fondator într-o filială Rotary Club. ADICĂ MASON

Imagini pentru pr mircea dejeuPreotul Iconom Stavrofor Mircea Dejeu, paroh în Bucea, județul Cluj, pare uns cu toate alifiile, după cum el însuși se laudă, într-un CV, pe site-ul parohiei. 

Are diplome peste diplome, distincții peste distincții, membru în diferite „comitete și comiții„, președinte prin tot felul de cercuri și filiale de organizații… Dar… printe toate funcțiile cu care a fost investit este și… „Membru fondator – Rotary Club – Huedin„. Adică mason, căci Clubul Rotary este o anexă a Masoneriei, membrii clubului fiind, mai ales în țările Europei de sud-est, în primul rând masoni. 

Știm ce înseamnă sa fii mason – să aparții unei organizații care este în primul rând o religie păgână. Calitatea de mason este icompatibilă cu cea de ortodox. Ce să mai vorbim de preoți. Să fii ortodox, mirean sau preot și să te faci mason, rotaryan, cavaler de Malta, membru în Lyon Club, care sunt toate cam același lucru, înseamnă să fii apostat. Indiferent dacă ești conștient de asta sau nu. Căci mulți probabil nu știu în ce s-au băgat. Sau nu vor să creadă și se mint pe ei inșiși. Personal, cred ca nu avem ce căuta la liturghia săvârșită de un astfel de personaj.

bucea-subliniat

Dați clic pe imagine pentru a o mări.

Și cum un mason nu poate fi decât ecumenist, căci ecumenismul tot de francmasonerie este creat și încurajat, preotul Mircea Dejeu este și membru într-un organism afiliat Consiliului European al „Bisericilor„. Pentru a vedea întreg CV-ul puteți intra pe site-ul parohiei Bucea:

http://www.parohiabucea.ro/parintele-paroh/

Dar și mai interesant este cum masonul Mircea Dejeu încalcă o hotărâre a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 1937, încă în vigoare: 

Sinodul B.O.R. a condamnat Francmasoneria (1937) 

După 77 de ani, BOR reiterează: MASONERIA rămâne OSÂNDITĂ! Poziţia Sf. Sinod din 1937 rămâne NESCHIMBATĂ

Sigur, ar putea spune că este rotaryan, nu francmason, dar mai jos aveți dovada că Rotary Club este o anexă  a Masoneriei.

Ce nu ştiaţi despre Rotary Club

Există locuri în care factorii de decizie din politică, afaceri, educaţie şi sănătate se întâlnesc departe de ochii „profanilor”, stabilesc alianţe de culise şi dau verdicte care sunt în defavoarea a milioane de oameni. Rotary este una din grupările reprezentative pentru aceste cluburi elitiste, care funcţionează după reguli şi principii identice cu cele ale francmasoneriei.

Clubul Rotary a fost fondat de un mason

Rotary a fost fondat în 1905, la Chicago, de avocatul francmason Paul P. Harris. La prima întâlnire au participat doar patru persoane: Harris, inginerul minier Gustave Loehr (despre care se ştie cu certitudine că era şi el francmason), negustorul de cărbuni Silvester Schiele şi croitorul Hiram Shorey. Loehr şi Shorey s-au retras la scurtă vreme de la aceste întâlniri, astfel că Rotary, la acea vreme nici măcar nu se putea numi club, fiind alcătuit din doar două persoane.

Acest început dezastruos contrastează izbitor cu rapida răspândire pe care Rotary o cunoaşte de la un moment dat încolo şi care se datorează, fără îndoială, intervenţiei din umbră a francmasoneriei. Cum altfel ar fi fost posibil ca, în scurt timp, ceea ce începuse ca o întâlnire între doi anonimi să aibă deja anvergură naţională? În 1910 Asociaţia Naţională a Cluburilor Rotary îşi deschide prima filială în afara graniţelor SUA, în Canada, iar în următorul an ajunge şi în Europa, la Dublin. Cucerirea lumii continuă, astfel că în 1922 este prezent pe şase continente, are 20.000 de membrii şi îşi schimbă numele în Rotary International. În prezent numără la nivel mondial 1,2 milioane de membri, printre ei găsindu-se numai persoane influente cum ar fi preşedinţi sau directori de mari companii şi politicieni.

Legendele Rotary spun că numele grupării vine de la obiceiul membrilor de a-şi ţine întâlnirile săptămânale prin rotaţie, acasă sau la biroul unuia dintre ei. Cu timpul, întâlnirile au început să se ţină în hoteluri. Acest lucru face ca astăzi, în holurile celor mai mari lanţuri hoteliere din lume, cum ar fi Marriott, Hilton sau Crowne Plaza să fie plasate, chiar la recepţie, anunţuri privind ziua şi ora când se ţine întâlnirea Rotary. De altfel, proprietarii şi managerii acestor hoteluri fac parte din club, iar impunerea pe piaţă a respectivelor hoteluri se datorează în mare parte afilierii acestora la Rotary.

Cercul închis al „Elitei” masonice

Rotarienii au ritualuri şi reguli interne asemănătoare cu masoneria. Sunt o organizaţie la fel de închisă şi de secretoasă ca şi aceasta. La intrare se face o selecţie atentă: sunt invitaţi să facă parte din club fie cei care ajung să fie indispensabili proiectelor rotariene, fie tinerii care provin din familii de rotarieni şi sunt apoi propulsaţi în poziţii cheie în lumea afacerilor şi politicii. Ca şi în masonerie, este nevoie deci de o invitaţie din partea cuiva din interior. În Rotary lucrurile sunt încă şi mai stricte, fiind nevoie obligatoriu nu de unul, ci de doi garanţi interni, numiţi „naşi”.

Pe lângă aceste similitudini există şi alte aspecte care demonstrează că Rotary şi masoneria sunt doar două faţete ale aceleaşi puteri globale. Până în 1933 cluburile Rotary nu acceptau în rândurile lor decât masoni. Ulterior s-a renunţat la aceasta regulă, însă şi astăzi mulţi din membrii Rotary semnează condica şi în lojile masonice.

O organizaţie satanică cu aceleaşi concepte ca şi masoneria

În aceste condiţii, afirmaţia făcută în revista de afaceri, Bussiness Magazin de Dragoş Niţulescu, care conducea Rotary România în 2006 este doar o poveste bună de adormit copiii: „Nu avem nicio legătură cu masoneria. Dovada cea mai bună este că printre membrii noştri se află şi reprezentanţi ai clerului. Or, se ştie că preoţii şi masonii nu stau în acelaşi loc.“

Acele vremuri sunt de mult apuse. Este adevărat că în 1928 mai mulţi episcopi spanioli au declarat că Rotary „nu este altceva decât o organizaţie satanică cu acelaşi fond şi concepte ca şi masoneria. Conform documentelor pe care le deţinem, Rotary este o organizaţie suspectă şi trebuie să fie considerată la fel de groaznică şi de perversă ca şi masoneria.” Dar la fel de adevărat este şi faptul că, de atunci, tot mai multe feţe bisericeşti au ajuns să deţină funcţii importante în Biserică tocmai datorită apartenenţei lor la masonerie. Am asistat chiar în România la alegerea unui patriarh mason cu sprijinul unor masoni notorii, care făceau parte din Colegiul bisericesc (Sorin Frunză Verde şi Constantin Bălăceanu Stolnici sunt doar două exemple în acest sens).

Un istoric rotarian confirmă strânsele legături ale clubului Rotary cu masoneria

Legăturile strânse dintre masonerie şi Rotary sunt şi mai evidente dacă analizăm situaţia din Marea Lojă a Angliei (United Grand Lodge of England – UGLE), numită de masoni şi loja mamă a lumii, întrucât este organizaţia reprezentativă la nivel mondial. La nivelul UGLE există mai multe loji Rotary.

Poate cea mai cunoscută şi mai veche a fost constituită în 1920. Aceasta are ca simbol cercul Rotary care înconjoară un compas şi litera G, simbolul francmasoneriei. Într-o scrisoare, unul din fondatori, Charles Dewey precizează că toţi cei înscrişi în Rotarian Lodge no. 4195 făceau parte din London Rotary Club care, la acea vreme, avea 300 de membri. Astăzi loja îşi ţine întâlnirile chiar în Freemasons Hall din Londra, sediul Marii Loji a Angliei (UGLE). În cadrul acesteia mai există încă şapte loje Rotary. Două dintre ele au fost constituite la începutul secolului XX: Nottingham Rotary Lodge No.3941 şi North Notts Rotary Lodge No. 8998. Lor li se adaugă altele cinci, apărute în ultimii douăzeci de ani: Rotary Lodge of Suffolk No. 9306, East Lancashire Rotary Lodge No. 9359, Rotary Lodge of Norfolk No. 9367, Rotarian Lodge of Hong Kong No. 9378 şi Rotary Lodge of Hampshire No. 9389.

Istoricul Wolfgang Ziegler, care este totodată şi membru Rotary, demonstrează că există strânse legături între Rotary şi francmasonerie. „Legăturile dintre Rotary şi masonerie sunt vechi şi nu trebuie privite cu suspiciune, susţine el. În unele ţări est europene noile cluburi Rotary sunt chiar domeniul exclusiv al francmasonilor. În orice caz, existenţa medaliilor pe care apare roata Rotary alături de simboluri masonice arată că legăturile sunt încă puternice şi astăzi”.

Mai multe pe: hristofor.wordpress.com

Și pentru ca lucrurile să fie și mai și, individul, preot fiind, a practicat și cămătăria. Ce-i drept, legal. După cum scrie la: 

Executat silit de popa. Un preot din Cluj da credite cu dobanda 14% si isi scoate enoriasii din case

Din slujitor evlavios al Domnului in zile de sarbatoare, un preot din Cluj devine un om de afaceri nemilos in cele lucratoare.

De ani buni conduce doua institutii financiare nebancare, prin care-i imprumuta pe oameni. Iar atunci cand nu mai pot plati, ii executa silit.

Asa a patit un credincios, care spune ca n-a mai putut achita dobanzile uriase, iar parintele i-a luat casa.

N-a avut mila de aproapele sau. Mai marii bisericii au promis masuri urgente cand au aflat de afacere, pentru ca preotii nu au voie sa dea bani cu camata.

La slujba de duminica, parintele Dejeu propovaduieste invatamintele crestinesti: nadejdea, mila si iertarea. Insa, in timpul saptamanii, slujitorul domnului are insa valori. Conduce cu mana de fier doua case de credit si imprumuta bani, la fel ca o banca.

Perioada de rambursare este de 2 ani si dobanda este de 14% pe an.

Cu nadejde, la casa de imprumut a preotului a apelat si un barbat. In urma cu trei ani a cerut 20.000 de lei pentru nunta fiului. Si a platit creditul, dar dobanzile l-au ingropat.

Fara mila, parintele i-a pus casa sub sechestru si a scos-o la vanzare, ca sa isi recupereze banii. Ramas pe drumuri, bietul credincios a fost si parasit de sotie.

Preotul Mircea Dejeu nu s-a gandit nicio clipa sa il ajute, asa cum isi invata enoriasii duminica la slujba.

Moral nu este, dar sunt zeci de cazuri cu datorii. Spuneti-mi, ce solutii ati avea? Nu era singurul. Este o cooperative mica si daca nu incercam sa recuperam restantele inseamna ca se inchide firma. Eu am fost membru fondator acum 10 ani la acea cooperativa. Eu de fapt nu ma pricep nici la dobanzi nici la date, nu decid singur daca cineva sa fie executat sau nu„, declara preotul.

Disperat, barbatul ramas dator a cerut ajutorul autoritatilor, care si-au facut cruce de uimire, cand au vazut ca cel implicat in afacere este un preot.

Cand au aflat despre ocupatia parintelui, superiorii sai au ramas fara grai. „Clericii care iau camata, sau care dau credit cu dobanda se caterisesc”, explica profesorul universitar Marius Harosa, specialist in drept canonic.

Sursa: stirileprotv.ro 

Citiți și: ADEVĂRUL DESPRE CLUBUL ROTARY POATE FI CUNOSCUT ȘI DIN EXTERIOR