Ecumenistul Constantin Coman despre venirea papei în România

Foto – lumeacredintei.com

,,Romano – catolicismul este Biserică,, 

Papa – ,,Sfântul Părinte,,

Patriarhul Teoctist – ,,luminat de Dumnezeu,, că l-a invitat pe Papa Ioan Paul al doilea în România.

Cine e Constatin Coman:

S-a născut pe 28 august 1953. Din anul 1983 este Doctor în teologie al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Atena, în urma susţinerii tezei de doctorat cu titlul „Biserica în epoca Epistolelor Pastorale” sub îndrumarea Prof. Savvas Agouridis. Părintele Constantin Coman este Profesor universitar la Catedra de Teologie Biblică – Disciplina Studiul Noului Testament şi consilier de specialitate (carte teologică) la Editura Bizantină din București. Slujeşte ca preot la Parohia „Sfinţii Voievozi” din Bucureşti. Are numeroase participări la congrese, seminarii, simpozioane internaţionale și naţionale pe teme biblice şi, respectiv, pe teme teologice. – doxologia.ro

Cât despre faptul că e şi preot: 

CANONUL 46 apostolic (TAINELE ERETICILOR NU SUNT TAINE)

Poruncim să se caterisească episcopul sau presbiterul (preotul) care a primit (ca valid) botezul ori jertfa (euharistia) ereticilor. Căci ce fel de împartaşire (înţelegere) are Hristos cu Veliar? Sau ce parte are credinciosul cu ne­credinciosul? (II Cor. 6,15).

(47, 68 ap.; 19 sin. I ec; 7 sin. 11 ec; 95 Trui.; 7, 8 Laod.; 1, 47 Vasile cel Mare)

Căci ce altceva este dacă nu o recunoaştere a tainelor ereticilor faptul că îl numeşte pe papă ,,sfânt părinte,, şi romano-catolicismul drept ,,biserică,,?

Reclame

Jurământul lui Hipocrate, al unora dintre studenții la medicină, ESTE LEGĂMÂNT CU DEMONII

„Căci mare e Domnul și lăudat foarte, groaznic iaste, mai mult decît toți dumnezeii. Căci toți dumnezeii limbilor sînt dimoni; iară Domnul ceriurile au făcut.” – Psalmul 95, vers. 4-6 (Biblia de la 1688)

Jurământul lui Hipocrate varianta antică (originală):

Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea și Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și rațiunea:
• Să respect pe cel care m-a învățat această artă la fel ca pe propriii mei părinți, să împart cu el cele ce-mi aparțin și să am grijă de el la nevoie; să-i consider pe descendenții lui ca frați și să-i învăț această artă, dacă ei o doresc, fără obligații și fără a fi plătit.
• Să transmit mai departe învățăturile acestei arte fiilor mei, fiilor maestrului meu și numai acelor discipoli care au jurat după obiceiul medicilor, și nimănui altuia.
• Atât cât mă ajută forțele și rațiunea, prescripțiunile mele să fie făcute numai spre folosul și buna stare a bolnavilor, să-i feresc de orice daună sau violență.
• Nu voi prescrie niciodată o substanță cu efecte mortale, chiar dacă mi se cere, și nici nu voi da vreun sfat în această privință. Tot așa nu voi da unei femei un remediu abortiv.
• Sacră și curată îmi voi păstra arta și îmi voi conduce viața.
• Nu voi opera piatra din bășică, ci voi lăsa această operație celor care fac această meserie.
• În orice casă voi intra, o voi face numai spre folosul și bunăstarea bolnavilor, mă voi ține departe de orice acțiune dăunătoare și de contacte intime cu femei sau bărbați, cu oameni liberi sau sclavi.
• Orice voi vedea sau voi auzi în timpul unui tratament voi păstra în secret, pentru că aici tăcerea este o datorie.
• Dacă voi respecta acest jurământ și nu îl voi călca, viața și arta mea să se bucure de renume și respect din partea tuturor oamenilor; dacă îl voi trăda devenind sperjur, atunci contrariul.”

 

 

 

Jurământul lui Hipocrate, tot varianta originală
Jur pe Apollo, pe Asclepios, pe Higeea şi Panaceea, pe toţii zeii şi zeiţele, luându-i ca martori că voi indeplini, pe cât mă vor ajuta puterile şi priceperea, jurământul şi legământul care urmează:
Pe învăţătorul meu într-ale medicinii îl voi socoti deopotrivă cu cei care m-au adus pe lume, voi împărţi cu el averea mea şi, la nevoie, îi voi îndestula trebuinţele, pe copiii săi îi voi privi ca pe fraţii mei şi, dacă vor dori să devină medici, îi voi învăţa fără plată şi fără să le cer vreun legământ.
Preceptele, lecţiile orale şi tot restul învăţăturii le voi împărtăşi fiilor mei, fiilor învăţătorului meu şi ucenicilor uniţi printr-o făgăduială şi printr-un jurământ, potrivit legii medicale, dar nimănui altcuiva.
Le voi îndruma îngrijirea bolnavilor spre folosul lor, pe cât mă vor ajuta puterile şi mintea şi mă voi feri să le fac orice rău şi orice nedreptate.
Nu voi încredinţa nimănui otrăvuri, dacă îmi va cere şi nu voi îndemna la aşa ceva, tot astfel nu voi încredinţa nici unei femei leacuri care să o ajute să lepede.
Îmi voi petrece viaţa şi voi îndeplini meşteşugul în nevinovăţie şi curăţie.
Nu voi practica operaţia scoaterii pietrelor din băşica udului, lăsând-o în seama celor ce se ocupă cu aceasta.
În orice casă aş intra, voi intra spre folosul bolnavilor, păzindu-mă de orice faptă rea şi stricătoare comisă cu bunăştiinţă, mai ales de ademenirea femeilor şi a tinerilor liberi sau sclavi.
Orice aş vedea şi aş auzi în timp ce îmi fac meseria sau chiar în afara de aceasta, nu voi vorbi despre ceea ce nu-i nici o nevoie să fie destăinuit, socotind că, în asemenea împrejurări, păstrarea tainei este o datorie.

Dacă voi respecta acest legământ fără să-l calc, fie să ma bucur pe deplin de viaţa si de meseria mea, pururi cinstit de ceilalţi, iar dacă îl voi nesocoti şi voi fi un sperjur, merit să am o soartă dimpotrivă”.

 

 

Dar nu peste tot se folosește varianta jurământului antic.

Există și o variantă  mai inofensivă: 

 

Jurământul lui Hipocrate, varianta actuală:
„Odată admis printre membrii profesiunii de medic:
Mă angajez solemn să-mi consacru viaţa în slujba umanităţii; Voi păstra profesorilor mei respectul şi recunoştinţa care le sunt datorate;
Voi exercita profesiunea cu conştiinţă şi demnitate;
Sănătatea pacienţilor va fi pentru mine obligaţie sacră;
Voi păstra secretele încredinţate de pacienţi chiar şi după decesul acestora; Voi menţine prin toate mijloacele onoarea şi nobila tradiţie a profesiunii de medic;
Colegii mei vor fi fraţii mei;
Nu voi îngădui să se interpună între datoria mea şi pacient consideraţii de naţionalitate, rasă, religie, partid sau stare socială;
Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană de la începuturile sale chiar sub ameninţare şi nu voi utiliza cunostinţele mele medicale contrar legilor umanităţii.

Fac acest jurământ în mod solemn, liber, pe onoare! Jur!”

 

Ecumenistul pseudo-ierarh Timotei Seviciu al Aradului afirmă că și eterodocșii au botez

A știut foarte bine părintele Cleopa Jurj cui întrerupe pomenirea…

Acest ecumenist este unul din cei 24 (25 cu patriarhul Daniel) pseudo-ierarhi care au participat și au semnat documentele eretice din Creta.

CANONUL 46 apostolic (TAINELE ERETICILOR NU SUNT TAINE)

Poruncim să se caterisească episcopul sau presbiterul care a primit (ca valid) botezul ori jertfa (euharistia) ereticilor. Căci ce fel de împărtățire (înțelegere) are Hristos cu Veliar? Sau ce parte are credinciosul cu ne­credinciosul? (II Cor. 6,15).

(47, 68 ap.; 19 sin. I ec; 7 sin. 11 ec; 95 Trui.; 7, 8 Laod.; 1, 47 Vasile cel Mare)

 

Afirmații făcute de pseudo-arhiepiscopul Timotei Seviciu al Aradului cu prilejul săptămânii rugăciunii comune cu neortodocșii din ianuarie 2019, într-o biserică din Arad:  

Noi trebuie să luăm ceea ce ne apropie. Și pentru cele ce ne despart să avem înțelegerea cuvenită și să trecem peste ceea ce poate să însemne o frământare sau o luptă între noi și trebuie să contribuim tocmai prin credința, prin religia, prin confesiunea fiecăruia în Biserica sau în instituția care guvernează, credincios, societatea respectivă. Iată, noi am avut un exemplu concret sfințirea mare a apei, o dată pe an se face în Biserica Ortodoxă. Mulțumim parintelui protopop și dumneavoastră tuturor, enoriașilor, că ne-ati primit… această sărbătoarea ecumenică a activat sub acest semn, (întorcându-se către eretici – n. adm.) că toți avem botez. Toți practicăm botezul. Și în numele Sfintei Treimi, a Tatălui, și-a Fiului și-a Sfântului Duh. Și chiar cei care n-au botez, cinstesc apa… este apa curațitoare, care o are și alte religii. O au cu toții.(min. 2,45 – 4,13).

Scrisoare deschisă către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române cu privire la vizita ereticului papă Francisc în România

Imagini pentru papa

Către,

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Având în vedere anunțata vizită a Papei Francisc în România de la finele lunii mai 2019, prin prezenta dorim să vă transmitem îngrijorarea noastră față de eventualele rugăciuni comune evocate în presă [1]. Ne bucurăm că venirea Papei Francisc nu se face la invitația Bisericii Ortodoxe Române.

Îngrijorarea noastră este determinată în principal de următoarele aspecte:

• Punerea sub semnul întrebării a interdicțiilor canonice clare referitoare la rugăciunile împreună cu ereticii. Restricțiile au fost statuate, confirmate și reconfirmate de-a lungul istoriei de către Sinoadele și Părinții Bisericii cel puțin prin canoanele 10,11,45,46,64 ap; 6,9,32,33,34,37 Laod.; 9 Tim. al Alexandriei; 1 sin.IV ec; 2 sin. VI ec; 1 sin. VII ec.

• În conștiința creștinilor s-au creat deja confuzii serioase în privința Bisericii care, așa cum mărturisim, este Una singură, cea Ortodoxă. Auzim adesea printre creștinii ce frecventează bisericile (deci nu doar creștini de ocazie) că e bine să ne unim cu toții, că toți credem în același dumnezeu (creștini, musulmani ș.a.). Or, știm că dumnezeii celorlalți sunt idoli, fie ei și catolici, evanghelici sau alte secte ce cred totuși în Iisus Hristos. Mai grav este că auzim acestea inclusiv printre preoți care nu știu dogma ortodoxă și nu au înțeles-o corespunzător, nu i-au înțeles utilitatea.

• Papa Francisc, în calitate de cap al „Bisericii Catolice” este un ereziarh care vine în România atât în calitate de șef al Statului ecleziastic Vatican, cât și ca șef al ereziei catolice. Mâhnirea noastră nu este determinată de venirea papei ca reprezentant al Statului Vatican, ci de primirea sa ca episcop canonic al Romei cu succesiune apostolică.

• Legat de programul vizitei, vizita de la Blaj le este dedicată greco-catolicilor[2]. Papa Francisc va beatifica în timpul vizitei în România șapte „episcopi” greco-catolici. Cum vor privi aceasta Sfinții Năsăudeni Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra, Vasile din Telciu, dar și Sf. Cuv. Mărturisitori Visarion și Sofronie, Sf. Mc. Oprea, Sf. Preoți Ioan din Galeș și Moise din Sibiel și, alături de aceștia, atâția sfinți români neștiuți care au luptat pentru apărarea credinței împotriva uniației?

• Plasarea vizitei într-o perspectivă ecumenistă, la puțin timp de la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri. „Să mergem împreună! este motto-ul vizitei ca expresie a dorinței actualului Papă de a cunoaște și de a promova unitatea de credință creștină între catolici, ortodocși, reformați și dialogul creștinismului cu alte credințe.”[3] Dorim unirea cu ereticii si păgânii fără lepădarea ereziilor și fără primirea adevărului de credință? Dacă ortodoxia ar fi o religie și o filozofie, cu adevărat insistențele noastre de a păstra dreapta credință ar putea fi catalogate nefondate și habotnice. Dar ortodoxia este cu adevărat și „știință medicală”, practicile ei fiind dovedite de studii psihologice și medicale care ajung acum la aceleași concluzii pe care Sfinții Părinți le-au spus de 2000 de ani. Pentru ce să vrem să schimbăm dogmele ortodoxe care ne duc la vindecare? Ce om normal la cap ar vrea să schimbe sau să amestece o credință sănătoasă cu unele care duc la boli fizice și psihice?

• Sfântul Cosma Protosul [4] care a suferit mucenicia de la latini în veacul al XIII-lea, a cerut recent (anii 2008 – 2009) printr-o româncă evlavioasă mult încercată să fie făcut cunoscut în România și ne-a avertizat că nu trebuie să admitem în credință ceva de la catolici sau să ne unim cu ei! (pg 78-90 din cartea “Minuni contemporane”, Ed. Areopag, 2016, online la https://www.meteorpress.ro/_files/pdf/1007.pdf).

• Am aflat din presă [5] că un alt scop al vizitei Papei este și negocierea cu BOR de a sărbători Sf. Paști împreună. Dl. Vasile Bănescu declara cu o seninătate îngrijorătoare că Biserica Ortodoxă Română va primi cu bunăvoință o astfel de inițiativă.

• Amintim de asemenea și știrea conform căreia Papa Ioan Paul al II-lea este ctitor la Catedrala Mântuirii Neamului [6] și este trecut pe hrisovul de ctitori care a fost pus în piciorul Sf. Mese. Ne întrebăm, firesc, cum se poate ca un ereziarh să fie pomenit la Sf. Liturghie când se știe că Sf. Împărtășanie este foc care arde dacă omul nu e pregătit? Câtă lipsă de dragoste pot arăta cei care au ales să îi facă aceasta!

Respectăm pe toți creștinii care s-au îndepărtat de la Adevăr si le dorim întoarcere cât mai grabnică în Biserica Ortodoxă. Adevărata dragoste nu este să îi lăsăm pe aceștia cu rănile care îi dor și pe care, mai grav, nici nu le mai conștientizează, ci să le arătăm cum să se vindece, să se poată bucura cu adevărat, să fie fericiți așa cum și ei merită, căci și pentru ei a murit Hristos.

Ioan Rudu și Maricica Pandele,
în numele a multor creștini temători de Dumnezeu.

[1] https://www.qmagazine.ro/exclusiv-q-magazine-papa-francisc-si-patriarhul-daniel-se-vor-ruga-impreuna-pe-31-mai-la-catedrala-nationala/
[2] https://www.g4media.ro/papa-francisc-se-va-intalni-cu-oamenii-strazii-din-romania-si-ar-putea-rosti-o-rugaciune-comuna-cu-patriarhul-daniel-in-catedrala-nationala-o-vizita-sub-semnul-pastoratiei-dar-si-al-ecumenismului.html
[3] https://www.vaticannews.va/ro/papa/news/2019-01/papa-francisc-vizita-in-romania-liviu-petru-zapirtan.html
[4] https://doxologia.ro/minuni-vindecari-vedenii/sfintele-moaste-ale-sfantului-cosma-protosul-raspandesc-o-negraita-mireasma si
http://www.cuvantul-ortodox.ro/sf-mc-cosma-protosul-athosului-luptatorul-pana-la-moarte-impotriva-lupilor-latinocugetatori/

[5] https://www.facebook.com/100009204831917/videos/2209761872673952/?fref=mentions
[6] https://www.aparatorul.md/papa-ioan-paul-al-ii-lea-ctitor-la-catedrala-mantuirii-neamului/

Scrisoare deschisă adresată (pseudo – )Mitropolitului Moldovei și Bucovinei cu privire la venirea papei în orașul ortodox Iași

Imagini pentru papa vizit

Foto – stirilekanald.ro

Patriarhia Română se pregătește să îl primească pe papa Francisc, în bătaia clopotelor, ca pe un episcop ortodox, în catedrala națională din capitala României.
Capitala spirituală a Ortodoxiei din Moldova, municipiul Iași, se pregătește de un pelerinaj la care vor participa peste 120.000 de catolici, fiind invitați să participe sau să asiste la el și credincioșii ortodocși.
Scrisoarea își propune să afle poziția oficială a Mitropolitului Moldovei, Înaltpreasfințitul Teofan, față de „bucuria” exprimată la nivelul Patriarhiei, într-un comunicat în duh ecumenist, cu privire la această vizită care ar întări relațiile între cele „două Biserici” și mai ales față de această manifestare fără precedent a unei comunități catolice de 200.000 de credincioși, în inima Ortodoxiei moldovene, metropola Iași, tronul mitropolitan care păstorește peste aproximativ 4 milioane de ortodocși români.
Respectând dreptul catolicilor din România de a-și exprima liber conștiința religioasă, considerăm nefirească această vizită „pastorală misionară și pastorală cu puternice valențe ecumenice” în teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Române și în orașe-simbol ale Ortodoxiei românești, precum București și Iași.
Își poate imagina cineva un pelerinaj de 120.000 de români ortodocși pe străzile Romei?

Înaltpreasfinția Voastră,

În aceste prime zile ale Sfântului și Marelui Post al Învierii Domnului, când Biserica noastră se pregătește să sărbătorească Duminica triumfului Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor din decursul istoriei, Vă adresez această epistolă prilejuită de anunțarea unui eveniment menit a produce tulburare în cugetele creștinilor ortodocși, care se așteaptă din partea ierarhiei Bisericii noastre să respecte separația dogmatică dintre Ortodoxie și erezie, trasată atât de clar de către hotărârile Sfintelor Sinoade ale Bisericii și sintetizată în Sinodiconul de condamnare a tuturor ereziilor ce se citește în Duminica Ortodoxiei în toată lumea ortodoxă.

Am luat la cunoștință încă de la începutul anului de faptul că papa roman Francisc va face o vizită oficială în România, la invitația Administrației Prezidențiale, a primului-ministru și a conducătorii cultului catolic din România. Informația a venit din partea presei laice, presa bisericească ortodoxă fiind foarte rezervată în această privință.

Aflăm din presă că președintele României a adresat o invitație papei Francisc de a face o vizită în România, că cu prilejul acestei vizite va fi vizitat Palatul Patriarhal, că Preafericitul Patriarh Daniel va avea o întâlnire cu papa, că acesta din urmă va discuta și cu membrii Sfântului Sinod, și că “cei doi conducători ai Bisericilor Ortodoxă Română și Catolică vor rosti o rugăciune comună în Catedrala Neamului, momentul fiind deschis publicului[1].

Informațiile din presa laică sunt confirmate, cu excepția rugăciunii comune, și de către Patriarhia Română, de către purtătorul de cuvânt al instituției, care afirmă, într-un duh pur ecumenist, că:

Ne bucurăm că vizita a fost confirmată şi în virtutea vechilor şi bunelor relaţii dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Romano-Catolică, relaţii întărite de vizita Papei Ioan Paul al II-lea din anul 1999 şi reînnoite acum prin apropiata vizită a Papei Francisc. Acesta va fi primit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cadrul unei întâlniri al cărei program urmează să fie anunţat. Bunele relaţii dintre cele două Biserici au fost şi sunt manifestate inclusiv prin ospitalitatea de care se bucură comunităţile de români din multe ţări, mai ales din Italia, unde multe dintre parohiile româneşti îşi oficiază slujbele religioase în biserici puse la dispoziţie de comunitatea catolică locală. Precizăm că vizita Papei Francisc în România are loc în urma invitaţiilor oficiale adresate Sanctităţii Sale de Conferinţa Episcopilor (Catolici) din România, de preşedintele României şi prim-ministrul României[2].

Dacă presa laică nu are nicio problemă în a numi Biserica Ortodoxă a lui Hristos și cultul catolic “cele două Biserici”, surprinde extrem de neplăcut faptul că Patriarhia Română, la cel mai înalt nivel, folosește această denumire inacceptabilă sub aspect teologic.

Din bucuria exprimată de către purtătorul de cuvânt al Patriarhiei deducem că președintele României a avut acordul (cel puțin tacit) al Patriarhiei Române pentru a lansa invitația acestei vizite.

Consider condamnabilă justificarea de către Patriarhia Română a acceptării vizitei conducătorului celui mai mare cult heterodox de inspirație creștină într-o țară ortodoxă și în jurisdicția canonică a unei Biserici Ortodoxe locale prin recursul la “ospitalitate” și la eternul argument, folosit abundent și pentru a explica acceptarea denumirii de “biserică” dată ereziilor și schismelor de către sinodul ecumenist din Creta (aplicată în sens strict eclesiologic în comunicatul patriarhal, unde Biserica Ortodoxă și “Biserica Romano-Catolică” sunt puse pe picior de egalitate), potrivit căruia papa este primit în România pentru a răsplăti ospitalitatea catolică arătată față de românii din spațiul occidental de către comunității cultului catolic, în condițiile în care atât primirea „ospitalității” catolice de către românii ortodocși din Diaspora, cât și întoarcerea acesteia prin acceptarea vizitei papei în România cad sub sancțiunile canonice grave aplicabile celor ce întrețin legături cu ereticii, participă la slujbele acestora sau chiar slujesc în lăcașurile de cult ale acelora (can. 45, 64 ap., 6, 9, 33, 37 Laod., 9 Tim. Alex.).

Presa laică ne informează și că clopotele catedralei mântuirii neamului vor fi trase pentru prima dată cu ocazia venirii papei Francisc[3]. Sursa ne spune că Patriarhia a decis finalizarea instalării clopotelor până la sfârșitul lui mai, cele șase clopote ducând vestea venirii papei în catedrala mântuirii neamului pe o distanță de 15 km. Aceasta înseamnă că papa va fi primit ca episcop al Bisericii lui Hristos în catedrala construită pentru a simboliza Ortodoxia românească, în condițiile în care tronul episcopal al Romei se află în afara Bisericii de un mileniu.  

La rândul lor, autoritățile comunității catolice din România ne informează că vizita papei “va avea în primul rând un caracter pastoral”[4], ceea ce ne face să ne întrebăm ce drept legal au avut autoritățile statului român să pună la cale o vizită ce va avea un caracter pastoral și ecumenic, și doar în ultimul rând politic (papa este șef de stat), când art. 9 (2) din legea cultelor 489/2006 le obligă să nu aibă nicio atitudine părtinitoare față de vreun cult anume din România?

Din siteul arhiepiscopiei catolice[5] din Iași mai aflăm că:

  1. Vizita papei va avea importante valențe ecumenice, întâlnind creștinii catolici și oameni de bunăvoință (această expresie apare peste tot în comunicatul arhiepiscopiei, el desemnând cel mai probabil populația majoritară ortodoxă, pe care în Iași o păstoriți Înaltpreasfinția Voastră, din rândurile căreia cei mai mulți, educați ecumenist în ultimele decenii, sunt “oameni de bunăvoință” față de conlucrarea ereziei cu Ortodoxia și față de considerarea ereziei ca “soră” a Bisericii lui Hristos).
  2. Tema ecumenistă a vizitei papei va fi “Să mergem împreună”, iar logoul vizitei îi prezintă pe credincioșii catolici și pe “oamenii de bunăvoință” uniți în jurul unei cruci catolice.
  3. Episcopii catolici din România îi îndeamnă pe credincioși și pe toți “oamenii de bunăvoință” să se unească în rugăciune pentru ca vizita papei să aducă roade bogate în viața spirituală a creștinilor…
  4. În România vine “urmașul Sfântului Petru”, care urmează a aduce inspirația de “a uni tot ceea ce este bun și valoros în favoarea țării și a bineului comun”, “să putem regăsi voința dialogului între Bisericile creștine, pe baza respectului alterității, care să unească energiile creștinilor…”.

Am luat notă, în acest context, cu deosebită îngrijorare de afirmațiile primarului Municipiului Iași, potrivit căruia, cu ocazia papei Francisc în România și a venirii acestuia la Iași, “Iașul va deveni unul dintre cele mai mari centre de pelerinaj ale credincioșilor de rit catolic”, fiind așteptați în capitala Moldovei și a Mitropoliei pe care o conduceți 120.000 membri ai cultului romano-catolic, care să se întâlnească cu conducătorul lor[6].

https://www.marturisireaortodoxa.ro/iasul-se-pregateste-sa-devina-centru-al-papismului-pentru-o-zi-mai-exista-mitropolie-ortodoxa-in-moldova/embed/#?secret=okQHy5IMlH

În acea luare publică de poziție, primarul Iașului și-a manifestat încântarea că în Iași vine un „reprezentant al celei mai influente Biserici din toate timpurile”, că acest eveniment va face ca „în toate colțurile lumii să se știe că papa este la Iași” și că „toată lumea va afla unde este Iașul, ce reprezintă Iașul pentru România și Europa”.

Vorbind despre pelerinii care vor veni la Iași, primarul municipiului a spus: “Așteptăm prezența unui număr foarte mare de persoane de cult catolic care vor veni din Ucraina, Moldova, Polonia, din celelalte regiuni ale României și probabil foarte mulți ortodocși. Din punctul nostru de vedere, va fi o prezență care va depăși de departe 100.000-120.000 de persoane”[7].

Hotelurile din Iași, ne informează presa, sunt deja rezervate aproape în întregime, în condițiile în care o cameră de hotel costă în acea perioadă în medie 1600 de lei[8].

Tot din presă aflăm că s-au deschis liste de participanți și că se eliberează bilete celor ce vor „să fie cât mai aproape de Sfântul Părinte”, că papa se va întâlni cu credincioșii (nu știm și dacă cu „oamenii de bunăvoință”) în fața Palatului Culturii, că “mulți tineri își doresc să fie voluntari și să ajute la organizarea evenimentului”, care “va intra în istoria orașului[9]. De asemenea, televiziunile au început o campanie foarte puternică de prezentare a evenimentului populației ortodoxe, invitată să meargă să îl vadă pe papa la Iași.

Organizatorii catolici ai evenimentului afirmă că: “Ne dorim ca evenimentul să fie cât mai deschis pentru toată lumea, nu doar pentru catolici… Foarte mulţi creştini doresc să participe”[10]. “Aşteptăm din partea parohiilor o informare, o manifestare a dorinţei, să vedem unde ne aflăm, câţi vor dori să participe la întâlnirea cu Sfântul Părinte, şi apoi vom lua o decizia la nivel de organizare care să nu presupună doar prezenţa catolicilor, ci şi a ortodocşilor şi a persoanelor de alte confesiuni care doresc să asiste.”[11]

Toate aceste pregătiri și mai ales cuvintele edilului Iașului par a fi spuse într-un oraș catolic, în care nici măcar nu există Biserica Ortodoxă. Se propune ca în toate colțurile lumii să se afle că Iașul ortodox este un centru de pelerinaj catolic mondial, o citadelă a acestui cult.

Suntem conștienți și respectăm faptul că legile statului român impun o conviețuire pașnică între culte și dreptul unui cult de a-și manifesta liber și public forma sa de exprimare a sentimentului religios, că papa Francisc are garantat dreptul la liberă circulație (în măsura în care legile Uniunii Europene sunt convergente cu cele ale Statului Vatican), motiv pentru care nu așteptăm din partea nimănui să militeze pentru interzicerea oficială, legală, a vizitei papei în România sau a întâlnirii cu coreligionarii.

Îi respectăm pe concetățenii noștri membri ai cultului romano-catolic și nu dorim să îi discriminăm, să îi insultăm, să le încălcăm dreptul la conștiință religioasă sau să instigăm contra lor sau a conducătorului cultului pe care îl profesează.

https://www.marturisireaortodoxa.ro/petitie-impotriva-venirii-papei-in-romania/embed/#?secret=snPE5T5opc

Toate demersurile noastre, inclusiv petiția contra venirii papei în România, publicată pe siteul Mărturisirea Ortodoxă, au ca scop conștientizarea credincioșilor ortodocși că această relație de “ospitalitate reciprocă” propusă lor cu ocazia acestei vizite este contrară tradiției și practicii canonice ortodoxe, întrucât teologia romano-catolică a fost condamnată ca eretică de cel puțin două sinoade ale Bisericii Ortodoxe (desfășurate în secolul al IX-lea și în secolul al XIV-lea), rămase în conștiința ortodoxă ca ecumenice, iar pretinsa ridicare a anatemelor din 1965 dintre Biserica Ortodoxă și Roma catolică este considerată un act ecumenist (sancționat la acea vreme de personalități precum Sfântul Paisie Aghioritul, episcopii Ținuturilor Noi din Grecia prin întreruperea pomenirii patriarhului ecumenist Atenagora) care nu justifică în vreun fel această apropiere dintre Ortodoxie și catolicism și cu atât mai puțin considerarea cultului catolic ca “Biserică soră”.

https://www.marturisireaortodoxa.ro/protoprezbiter-anghelos-anghelacopulos-contributie-pe-tema-intreruperii-pomenirii/embed/#?secret=68mQ11CDoY

Îi respectăm, sub aspectul conviețuirii pașnice în societate, pe concetățenii noștri de confesiune romano-catolică, dar adevărul teologic nu poate fi negociat sau eludat, așa cum nu poate fi nici dreptul nostru, al creștinilor ortodocși, de a protesta democratic, civilizat și în cadrul legal față de această vizită, pe care o considerăm inoportună, deoarece își propune încă din sloganul sub care se desfășoară un program prozelit de tip ecumenist, lucru ce rezultă și din comunicatele oficiale ale autorităților catolice, adresate, după cum s-a văzut mai sus, “oamenilor de bunăvoință” sau chiar direct ortodocșilor.

Pentru toate aceste motive, respectuos Vă întreb, ca pe cel ce ați primit de la Hristos însărcinarea de a păzi turma credincioșilor din Moldova de toate amenințările la adresa credinței ortodoxe și de “lupii înțelegători” de tot felul:

  1. Sunteți de acord cu poziția exprimată de către purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, care a vorbit despre “relațiile dintre cele două Biserici”, punând pe picior de egalitate Biserica Ortodoxă, Biserica unică a lui Hristos, cu o comunitate religioasă scoasă în afara acesteia pentru erezii dogmatice grave, în urmă cu 1000 de ani?
  2. Cum se împacă asigurările pe care credincioșii le primesc din partea ierarhilor după sinodul din Creta, că Biserica Ortodoxă nu a recunoscut niciun fel de bisericitate ereziilor și schismelor, că nu se face nicio concesie ecumenismului, cu acest discurs ecumenist al Patriarhiei Române, în care cultul romano-catolic este numit “Biserică”?
  3. Ce fel de simbol al Ortodoxiei românești este catedrala mântuirii neamului, dacă clopotele ei vor bate pentru prima dată pentru a primi ca pe un episcop ortodox pe conducătorul unei grupări religioase tăiate de la trupul Bisericii în urmă cu o mie de ani și aflate în afara Bisericii până în zilele noastre din pricina unor învățături eretice condamnate de două sinoade ecumenice, cel al Sfântului Fotie din secolul al IX-lea, și cel al sfântului Grigore Palama, din secolul al XIV-lea?
  4. Care este poziția oficială a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei față de întreaga vizită a papei în general și față de pelerinajul de la Iași, în mod special, desfășurate sub sloganul ecumenist “Să mergem împreună!”, adresat în mod evident și ortodocșilor moldoveni pe care îi păstoriți?
  5. Care este poziția Mitropoliei Moldovei față de eforturile autorităților locale de a prezenta Iașul întregii lumi ca pe un centru mondial de pelerinaj catolic? S-au discutat la nivelul de cooperare între autoritățile locale și Mitropolie implicațiile acestui eveniment?
  6. Are Mitropolia Moldovei și Bucovinei o evaluare a impactului pe care l-ar putea avea asupra populației ortodoxe o vizită de asemenea magnitudine, mai ales în contextul în care Biserica noastră folosește la cel mai înalt nivel un limbaj ecumenist în care catolicismului îi este recunoscut statutul de “biserică” și chiar de “biserică soră”?
  7. Are Mitropolia Moldovei și Bucovinei o strategie misionară prin care credincioșilor ortodocși să li se prezinte realitatea dogmatică despre catolicism și mai ales prevederile canonice referitoare la colaborarea cu acest cult, aflat în afara Bisericii lui Hristos, pentru a-i putea ajuta să se orienteze corect față de acest eveniment?

Știm că uzanțele actuale fac ca relațiile bisericești să fie privite de către actorii implicați ca relații socia-politice oarecare. Un episcop este totuși un conducător al Bisericii lui Hristos în anumit teritoriu, având o datorie sacră față de turma încredințată spre păstorire, indiferent de mentalitățile sociale din anumit moment istoric.

Pe tronul Mitropoliei Moldovei au stat mitropoliți pe care, pentru viața lor și pentru modul în care au păstorit turma, Biserica i-a canonizat în rândul sfinților. Unul dintre aceștia este și Sfântul Mitropolit Iosif cel Milostiv, pe care Biserica noastră l-a trecut în rândul sfinților în 2018 și îl prăznuiește la 26 ianuarie în fiecare an.

În perioada în care am lucrat la Iași, am auzit o istorie foarte interesantă de la un avocat octogenar foarte cultivat, ca mulți dintre locuitorii pitorescului oraș, mai ales în ceea ce privește bogata istorie a urbei.

Istorisirea sa se referă la o întâmplare din viața sfântului mitropolit Iosif cel Milostiv. V-o relatez, cerându-Vă iertare dacă ați citit-o deja în paginile portalului Mărturisirea Ortodoxă:

La Iași, în perioada interbelică, a venit Regele României într-o sâmbătă seara la un banchet oferit în cinstea unui eveniment special. Bal mare la Palatul Roznovanu, din centrul Iașului. La un moment dat, își dă seama regele că mitropolitul nu se află în sală și întreabă într-o doară: „Înaltpreasfințitul nu a fost invitat?”. În stilul servil specific, autoritățile locale au trimis imediat pe cineva la mitropolie, la chilia mitropolitului. „Regele a întrebat de înaltpreasfinția voastră, veniți repede la bal, numaidecât, e foc etc.”. Mitropolitul a ieșit din chilia sa și le-a spus: „Rugați-l pe Majestatea Sa să mă ierte, dar mâine am Sfânta Liturghie și trebuie să mă pregătesc”.

Amploaiatul s-a întors speriat în bal, i-a spus, alb la față, regelui că mitropolitul nu vine pentru că are slujbă. Regele a întrerupt distracția și a zis: „Domnilor, pentru că Înaltpreasfințitul are slujbă mâine, vă rog să ne risipim acum și să ne revedem mâine după amiază”. Balul s-a destrămat pe loc, regele s-a dus și s-a pregătit și el pentru a participa la slujbă, a participat, iar a doua zi, după amiază, balul a fost reluat, mitropolitul a venit a salutat pe toată lumea și a binecuvântat evenimentul care l-a cauzat, apoi s-a retras, așa cum cere legea canonică, iar ceilalți și-au continuat distracția.

Această istorioară ne arată relația sănătoasă existentă în Iașul acelor vremuri între un mitropolit ortodox și un rege născut în cultul romano-catolic. Fie ca ea să Vă inspire în a lua decizia corectă față de problemele delicate pe care le ridică vizita papei în România și mai ales în Iași și de a reaminti autorităților locale ieșene că în Moldova există, pe lângă cei 200.000 de romano-catolici, aproximativ 4 milioane de ortodocși[12], pe care îi păstoriți, motiv pentru care un asemenea eveniment nu se poate realiza fără acordul și, mai ales, împotriva voinței Bisericii majoritare, de ca și când aceasta nu ar fi existând.

Cu deosebit respect,

Teolog Mihai-Silviu Chirilă

Note:

[1] https://www.qmagazine.ro/exclusiv-q-magazine-papa-francisc-si-patriarhul-daniel-se-vor-ruga-impreuna-pe-31-mai-la-catedrala-nationala/

[2] https://www.stiripesurse.ro/patriarhia-romana-face-precizari-despre-vizita-papei-francisc-ce-au-decis-patriarhul-daniel-i-suve_1317104.html.

[3] https://www.click.ro/news/national/clopotele-catedralei-mantuirea-neamului-vor-fi-trase-pentru-prima-oara-la-sosirea.

[4] http://infosapientia.ro/comunicat-de-presa-papa-francisc-in-vizita-in-romania-vine-la-iasi/.

[5] Idem.

[6] https://www.marturisireaortodoxa.ro/iasul-se-pregateste-sa-devina-centru-al-papismului-pentru-o-zi-mai-exista-mitropolie-ortodoxa-in-moldova/.

[7] https://www.libertatea.ro/stiri/la-iasi-au-inceput-pregatirile-pentru-vizita-papei-francisc-autoritatile-estimeaza-120-000-de-turisti-hotelurile-sunt-rezervate-aproape-integral-2521537.

[8] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/vizita-papei-francisc-aglomereaza-hotelurile-la-iasi-1067256.

[9] https://observator.tv/eveniment/vizita-papa-francisc-iasi-inscrieri-283480.html.

[10] https://www.dcnews.ro/papa-francisc-in-romania-cand-se-va-intalni-la-iasi-cu-credinciosii_634458.html.

[11] https://www.cotidianul.ro/vezi-noi-detalii-despre-vizita-papei-francisc-in-romania/.

[12] https://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:Moldova/Introducere.

Sursa: marturisireaortodoxa.ro