9 gânduri despre „PASTILA PFIZER va fi ELECTRONICĂ CU CIP – O spune evreul Albert Bourla, directorul Pfizer”
Ditamai diversiunea. Na salam. Luați spectacol. Să avem de lucru , în timp ce în culise se îmbracă şi se dezbracă mos craciun. Lumea pune botu’.
Astea sunt inepții la care pune botul lumea spălată. Se râd de noi şi cu fundul.
Și eu cred că este o diversiune. Deja serurile experimentale administrate pe post de vaccinuri conțin tot ce trebuie pentru a fi identificați chiar și cu ajutorul unui telefon!
Un student susţine că este la curent cu faptul că anul trecut un prunc a murit în timpul botezului săvârşit într-o biserică din Suceava, însă chiar şi aşa, în opinia acestuia, modificarea ritualului ar fi îngrijorătoare.
„După cum se observă în filmare, părintele slujitor încalcă rânduielile liturgice actuale, efectuând botezul prin turnare şi nu prin cufundare. Din simbolismul Tainei Sfântului Botez am reţinut următorul aspect: cufundarea şi ridicarea din apa Botezului închipuie îngroparea şi Învierea Domnului. Având rude în Bucovina, în zona …, am participat la mai multe astfel de slujbe şi nu doar o dată pr. … a efectuat botezul aşa, ci cam de fiecare dată. Şi nu doar sfinţia sa, ci mulţi alţi preoţi. Sunt la curent cu disputele ce au fost după tragicul deces al unui copil, la Suceava, după primirea Tainei Botezului. Ar fi o explicaţie de ce mulţi preoţi sunt stăpâniţi de frică în a mai practica botezul prin „imersiune” după cum ne şi indică însăşi etimologia cuvântului „botez”. Dar de aici şi până a face din a încălca rânduiala Bisericii o practică curentă mi se pare îngrijorător”, se arată în mesajul tânărului..
„Noi, viitorii preoţi, ce să învăţăm din aceste abateri? Că putem schimba rânduiala statornicită de Sfinţii Părinţi aşa după cum bate vântul secularizant, care bântuie din ce în ce mai mult astăzi? Şi încă o întrebare: dacă „pricinile binecuvântate” lipsesc cu adevărat, un astfel de botez, făcut prin stropire, este valid? Am învăţat la un curs de Liturgică că validitatea Tainelor Bisericii este dată de o serie de condiţii interne şi externe, între care şi împlinirea întocmai a ritualului”, continuă acesta.
ÎPS Calinic i-a răspuns studentului că-i doreşte ca atunci când va deveni preot într-o parohie să respecte întocmai cele învăţate la facultate.
În acelaşi timp îl avertizează că se va confrunta cu diferite situaţii, arătând că în cazul unui copil născut prematur, cu probleme majore de sănătate, sau a copiilor născuţi în urma conceperii in-vitro, care ar avea o constituţie mai fragilă, sau a celor care se botează la maturitate, ori a celor aflaţi pe patul de moarte, Botezul se face prin turnare.
„Uneori, preoţii se confruntă şi cu cerbicia părinţilor pruncilor, care nu acceptă botezul prin cufundare. Mai mult, faptul că în Bucovina, pe alocuri, Botezul se face doar prin turnare este o reminiscenţă din vremea când Bucovina a fost sub diferite ocupaţii, ceea ce nu ştirbeşte din validitatea Tainei. Desigur, este de preferat respectarea prevederilor liturgice. Vă doresc cât mai puţine situaţii neprevăzute atunci când veţi fi preot. Sărbători cu bine!”, a transmis ÎPS Calinic.
👇
Nu se poate susține opinia care se vehiculează în CMB că toți oamenii suntem frați întru Hristos, Sfântul Botez, constituind doar o etapă mistică superioară în cadrul rudeniei
spirituale existente între noi!
Cine nu crede că pe Fiul lui Dumnezeu l-a născut Dumnezeu Tatăl, spune Sfantul Nicolae Velimirovici nici nu-L poate numi Tată pe Dumnezeu. Sau minte cand Il numește astfel. Sau Ii dă doar așa un titlu onorific, cum zic copiii mici «tataie» cand văd vreun bătranel. Dar poate va zice cineva: Dumnezeu este Tată pentru toți oamenii. La aceasta răspundem: Dumnezeu este Ziditorul, nu Tatăl oamenilor. Așadar cine numește pe Dumnezeu Tată, fără să-L recunoască pe Fiul cel veșnic, singurul prin care din oameni creați putem ajungem și noi fii, minte. Apostolul lui Hristos spune răspicat: Oricine tagaduieste pe Fiul nu are nici pe Tatal (loan 2, 23).
Sfantul Simeon Noul Teolog teologhisește in privința primirii Botezului, Mirungerii și a Euharistiei:
In Sfantul Botez suntem curățiți prin apa amestecată cu Duhul Sfant. Oamenii sunt botezați în apă, sunt cufundați în apă și scoși din apă de trei ori, după chipul ingropării celei de trei zile a Domnului Hristos, și după ce mor in ea acestei lumi rele, la a treia ieșire din apă sunt deja vii, ca inviați din morți, adică sufletele lor sunt aduse la viață și primesc din nou harul Sfantului Duh după cum il avea Adam inainte de călcarea poruncii. Ei sunt pe urmă unși cu Sfantul Mir (in Taina Mirungerii), și prin acesta sunt unși cu Iisus Hristos și sunt inmiresmați intr-un mod mai presus fire. După ce au devenit in acest fel vrednici de a fi uniți cu Hristos, ei gustă Trupul și beau Sangele Său și devin de un Trup și de un Sange cu Hristos Dumnezeu-Omul Care S-a intrupat și S-a dat pe Sine ca jertfă.
Sfantul Grigorie Palama ne arată limpede:
Cei ce se botează in Hristos, se botează fiind afundați de trei ori în apă…
lerarhul după ce-l afundă de trei ori, îl botează la fiecare afundare, strigând fiecare dintre cele trei închinări.
Iar cele trei afundări în apă se fac și pentru chemarea mantuitoare și de viață incepătoare a Sfintei Treimi, dar inchipuie și ingroparea cea de trei zile a Domnului. Iar inălțările (scoaterea din apă a celui ce se botează) tot de trei ori, fiindcă nici nu ar putea fi trei afundări fără tot atâtea înălțări (ieșiri din apă), arată totodată și invierea sufletului cea de a treia zi și întoarcerea către nestricăciune… Pentru aceasta și ierarhul, imbrăcandu-l pe cel botezat intr-un veșmant după chipul luminii, și ungandu-l cu Sfantul Mir (Taina Mirungerii) și impărtășindu-l cu Trupul și Sangele lui Hristos, il slobozește…
Sfantul Nicolae Velimirovici precizează:
Botezul se face prin întreita afundare în apă, pentru a muri păcatului și diavolului, incă și spre invierea și viața cea in Hristos Domnul.
Astfel, citim in viața Sfantului Cosma Etolul că el i-a convins pe cei bogați să cumpere mari bazine baptismale pentru a fi consacrate bisericilor, astfel incat copiii să fie botezați după cum se cuvine prin trei afundări.
Sfantul Cosma Etolul enumeră pentru pruncii care deși nu prezintă probleme de sănătate majore (circumstanțe atenuante), sunt botezați prin turnare sau stropire și nicidecum prin cele trei afundări, următoarele consecințe: au spaime, ajung nenorociți etc.
A se vedea și Canonul 50 apostolic care exclude din Trupul Bisericii pe clericul care nu săvarșește Botezul prin trei afundări! De obicei, Sfintele Canoane obligatoriu de îndeplinit spun „să se caterisească” despre clericii care nu-și săvarșesc in intregime indatoririle!
Procedura corespunzătoare in Trupul Bisericii, adică excluderea sau tăierea vreunuia din mădularele ei, se numește «afurisire», iar cand e vorba de vreo demnitate bisericească, «caterisire». Astfel, ereticii sunt afurisți, sunt excomunicați din Trupul Bisericii.
Botezul prin turnare sau stropire n-a fost admis decat pentru cei bolnavi, care nu puteau suporta afundarea in apă (botezul clinicilor, adică al celor ce stăteau culcați: pareză, semi-pareză, paralizie etc.). El a fost admis sporadic și in cazurile celor deplin sănătoși in Apus – in mod eronat, incepand de prin secolul IX, iar mai tarziu s-a s-a generalizat nepermis peste tot in Romano-Catolicism, de unde l-au moștenit și protestanții, acum fiind ispititi ortodocșii să-l accepte spre apostaziere!
Recent, au admis oficial in Sinodul BOR „sa se insiste pe cele trei afundari”, dar totodată se subințelege că au acceptat tacit și botezul prin stropire sau turnare pentru prunci, ca opțiune posibilă, avand justificarea că unii prunci sunt născuți prematur! Insă, practica aceasta a botezului prin turnare sau stropire poate deveni treptat si destul de lejer normă (regulă), nu excepție, la cererea expresă a medicilor pediatri care vor impune această opțiune părinților pruncului!
Incercarea subversiva de a transforma ingaduința sau excepția (iconomia in regulă nu cumva este o incercare de intervertire a constiințelor!?
Sfantul Grigorie Teologul legiferează: exemplul rar (excepția) nu se face lege pentru Biserica, fiindca nici primăvara nu o face numai o randunică si nici geometria cu o singura linie.
Inaltpreasfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, declară cu demnitate și curaj:
„Noi avem o randuială a Botezului, veche de două mii de ani. Nu am făcut nicio excepție pană acum; dacă nu se impune excepția! Doar dacă merg in spital, acolo fac excepție și stropesc cu agheazmă mare pe un copil de la incubator (născut prematur), care este in pericol să moară; adică il pot boteza prin stropire cu agheazmă mare, dacă este la incubator. Acesta este excepția!”
Acum se nasc foarte mulți prunci in apă, mai ales de cand s-a popularizat această posibilitatea a mamelor să nască in apă, și nimeni nu a obiectat că se ineacă pruncii prin această metodă! De asemenea, există documentare in care sunt arătați bebelușii scufundați in apă fără ca să existe pericolul innecării lor! De ce oare numai prin afundarea pruncilor in cristelniță la Botez se intrevede pericolul innecului copiilor?!
In Tratatul despre Sfantul Duh al Sfantului Vasile cel Mare (Capitolele 15 și 27), citim următoarele:
Prin trei afundări și tot atâtea invocări se săvârșește marea Taină a Botezului; in felul acesta se preinchipuie moartea, iar sufletele celor care se botează se luminează cu cunoașterea lui Dumnezeu. In virtutea căror scrieri binecuvantăm apa Botezului, untdelemnul ungerii, și pe cel ce se botează? Nu in virtutea Tradiției [transmise] in mod tainic? In care scriere avem temei pentru ungerea cu untdelemn? Nu provin toate acestea din invățătura Părinților noștri păstrată in taină? Obiceiul de a afunda de trei ori (pe omul care se botează) de unde-l avem?
Sfantul loan Gura de Aur ne invață:
[…] te afundă în apele cele sfințite, ingropand omul cel vechi și făcand ca, in același timp, să se ridice cel nou, care este innoit in chipul Ziditorului său […] În locul omului care a fost afundat în apă se naște un alt om diferit, unul care a șters toata murdăria păcatelor sale, care și-a dezbrăcat vechea imbrăcăminte a păcatului și și-a pus o haină impărătească. Atunci cand preotul spune: «Cutare se boteaza in numele Tatalui, și al Fiului, și al Sfanlului Duh», îți bagă capul în apă de trei ori și de trei ori ți-l scoate afară, pregătindu-te prin această Taină să primești pogorarea harului Sfantului Duh. […]
De îndată ce ies afară din aceste ape sfințite, toți cei prezenți ii imbrățișează, ii salută, ii sărută, se bucură cu ei…
Deși mulți cred că harul (Botezului) nu cuprinde decat iertarea păcatelor, noi am socotit pană la zece cinstirile conferite de acesta. De aceea îi botezăm chiar și pe prunci, deși ei nu au păcate, pentru ca să le fie adăugată dreptatea, înfierea, moștenirea, harul de a fi frați și mădulare lui Hristos și de a se face sălașuri Duhului Sfânt.
Botezul se practică atat pentru adulți cat și pentru copii, scrie Sfantul Nicolae Velimirovici.
Așa a fost in Biserica lui Dumnezeu din timpuri apostolice (cf. Fapte 16, 14:15; 20:33 și I Cor. 1:16). De aceea să-i evitați pe cei care vă spun să nu vă botezați copiii! Întrebați-i: «Cine va fi răspunzător pentru sufletele copiilor ce mor nebotezați în casele părinților botezați? Deci nu-i ascultați pe cei care vă spun că nu trebuie botezați copiii, ci botezați-vă copiii așa cum ați făcut și până acum, cum au făcut și strămoșii voștri. Apostolul Petru i-a botezat pe Cornelie și pe toți ai lui. Apostolul Pavel recunoaște singur: am botezat și casa lui Șfefana. Ce poate să insemne casa lui decat toată familia, adulți și copii? Așadar, ce treabă avem noi cu falsurile eretice când practica Sfinților Apostoli mărturisește limpede că trebuie botezați copiii?
Problema Botezului copiilor lămurită de Sfantul Nicolae Velimirovici revine in actualitate odată cu apariția recentă a noilor reformiști…
Sfantul Iustin Popovici conchide: Sunt unii care vor reformism in Biserica, dar nu simt ca reformismul modern este pentru Biserica acelasi lucru ca si deformismul!
Botezul pruncilor presupune consimțămantul liber al pruncului, dar nu il impune. Dacă mai apoi copilul iși refuză calitatea de creștin și voiește să o părăsească, nu va fi oprit s-o facă.
Părerea unora dintre cei vechi care erau contra Botezului copiilor a fost combătută de Sfinții Părinți ca de exemplu de Irineu de Lyon, Grigorie de Nazianz, iar canonul 110 (121) de la Cartagina din anul 419 anatematizeză pe cei care neagă necesitatea Botezului pentru copii. Obiceiul Bisericii primare de a boteza copiii e mărturisit și de inscripțiile din catacombe. O inscripție numește fidelis (credincioasă creștină) pe o copilă care a murit la varsta de nouă luni. O alta numește neofitis (botezat de curand) pe un copil care
a trăit 90 de zile. O alta arată că un copil care a trăit un an, zece luni și cincisprezece zile a murit in ziua cand a fost botezat.
De aceea, dacă pruncul e prea slab psiho-fizic și există teama că nu va trăi, poate fi botezat indată după naștere. Dacă nu, botezul se face de obicei la șapte zile după nașterea pruncului (sau între 7și 40 de zile), în orice zi de sărbătoare (mai ales duminica).
Acum, practic daca se amana Botezul pruncilor atat timp cat vor considera părinții pruncului la recomandarea medicilor pediatri unde se va ajunge?Pruncilor care vor depăși varsta de doi ani nu li se va mai putea face cele trei afundări in cristelniță avand in vedere că pruncul crește și dimensiunile cristelnițelor sunt limitate. Astfel, se va putea renunța cu ușurință la Botezul prin afundare, cristelnițele putand fi scoase treptat din uzul liturgic al Bisericii și va rămane ca regulă botezul prin turnare sau stropire!
Pentru pruncul adus la Botez mărturisește credința, nașul pruncului, așa cum au mărturisit in timpul Mantuitorului, pentru slăbănog, cei ce au coborat pe slăbănog prin acoperiș (Matei 9, 2).
Sfantul Ioan Gura de Aur scrie că Hristos nu cere credință de la cei nebuni sau de la cei care și-au pierdut conștiința din pricina vreunei boli. Prin analogie putem spune că, de asemenea, Hristos nu cere credință de la un prunc atunci cand este adus la Botez.
Sfantul Grigorie Palama conchide in acest sens:
Intrebați fiind la Botez, vom răspunde fie prin noi inșine, fie prin nași, că la cei botezați, toate se fac precum ale pruncilor…
Iar Sfantul Paisie Aghioritul ne incredințează că pruncul deși nu este conștient la Botez, primește harul Sfantului Duh din belșug atunci cand este afundat in apă și primește Taina Botezului!
Sfantul Ipolit al Romei ne arată:
In ceea ce privește pe cei care nu pot să-l spună (Simbolul Credinței), părinții sau cineva din familie il va rosti pentru ei. Astfel, mărturisirea credinței pruncului prin mandatarea nașului este in acord cu Tradiția Bisericii!
Sfantul Dionisie Areopagitul scrie in acest sens:
Dumnezeieștii noștri invățători au cugetat să primească pe prunci (la Botez) in acest mod și părinții naturali ai pruncului adus să-l predea unui pedagog bun care are menirea să povățuiască copilul in deprinderea lucrurilor dumnezeiești.
Este important să amintim aici că primii martiri creștini au fost cei 14 000 de prunci uciși de Irod! Este ingăduit să fim dubitativi dacă Hristos a primit mucenicia pruncilor cu toate că nu și-au mărturisit credința lor personală mai inainte de a fi martirizați?! Intrebarea poate fi adresată celor care au o nelămurire privind acest aspect al Botezului pruncilor, obiectand că mai intai trebuie să aibe loc mărturisirea credinței lor personale in Hristos! In cazul celor 14 000 de prunci este vorba despre botezul prin mucenicie și prin sange, cu care s-a botezat insuși Hristos, după cum ne arată Sfantul Grigorie Teologul.
Sfantul Ioan Gura de Aur conchide in privința celor (cum ar fi de pildă pruncii avortați sau pruncii născuți, dar care mor nebotezați in scurt timp de la naștere) care mor fără să fi primit Botezul:
Plânge-i pe cei care au murit fără să fi fost luminați cu Botezul, fără a fi pecetluiți cu harul Sfântului Duh (în Taina Mirungerii). Aceștia sunt cei cu adevărat vrednici de plâns, vrednici de suspine, pentru că se găsesc în afară de împărăție, laolaltă cu cei condamnați (loan 3: 5) […] Este ingăduit a se face milostenie săracilor pentru ei — și prin aceasta li se va aduce oarecare mangaiere — fiindcă Dumnezeu voiește a ne folosi și prin alții.
Interesant… Numai ca… un monah trebuie sa aiba alt mod de a se adresa oamenilor… mai duhovnicesc. Eu asa cred. Modele monahilor ar trebui sa fie Sf. Antonie cel Mare, sfintii athoniti etc, nu Cedryk.
Cine vrea sa auda mesajul il aude oricum. Dar in zilele noastre sunt multe urechi astupate. Sa-mi fie cu iertare daca suna prea dur…
Doamne ajuta! Puteti va rog sa stergeti mesajul de mai sus unde am postat albumul integistrat de pacatosul de mine caci s au smintit 2 persoane spunand ca dvs ca este impropriu unui calugar sa inregistreze astfel de cantece? Eu nu am vrut sa smintesc pe nimeni asa ca prefer ca mesajul sa l afle oamenii de la altii in timp ce eu o sa ma axez pe rugaciune. Daca oranduieste Domnul sa va trimit o scrisoare de marturisire o voi face insa de maine nu voi mai avea acces la internet. Numai bine
Mesajul pot sa-l afle oamenii si de la calugari. Nu asta e problema. Problema e modul in care fiecare o face.
Nu e bine sa existe calugari… rapperi, caci ducem oarecum in ridicol vocatia monahala.
Pe de alta parte, la vreme de nevoie, asa cum este acum, calugarii trebuie sa iasa la marturisit.
Mirenii nu trebuie lasati singuri.
Episcopii, mai ales trebuie sa marturiseasca. Daca au tacut cand a fost vorba de erezie (cu ocazia pseudosinodului din Creta), macar acum sa nu taca. Sunt raspunzatori de sufletele oamenilor. Preotii la fel.
Asadar, faceti o scrisoare, in consultare cu duhovnicul, si de ce nu si o inregistrare de genul acesta:
Sigur, daca vreti sa faceti o scrisoare de marturisire, pe care eventual sa o cititi intr-o inregistrare audio sau video si sa mi-o trimiteti, va stau oricand la dispozitie.
Da, o sa ma consult cu duhovnicul meu pt inregistrare dar va rog inca o data sa stergeti primul meu comentariu cel cu albumul. Va multumesc. Numai bine.
Daniel Vla - Ortodoxie, Țară, Românism 
Ditamai diversiunea. Na salam. Luați spectacol. Să avem de lucru , în timp ce în culise se îmbracă şi se dezbracă mos craciun. Lumea pune botu’.
Astea sunt inepții la care pune botul lumea spălată. Se râd de noi şi cu fundul.
ApreciazăApreciază
Și eu cred că este o diversiune. Deja serurile experimentale administrate pe post de vaccinuri conțin tot ce trebuie pentru a fi identificați chiar și cu ajutorul unui telefon!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Un student susţine că este la curent cu faptul că anul trecut un prunc a murit în timpul botezului săvârşit într-o biserică din Suceava, însă chiar şi aşa, în opinia acestuia, modificarea ritualului ar fi îngrijorătoare.
„După cum se observă în filmare, părintele slujitor încalcă rânduielile liturgice actuale, efectuând botezul prin turnare şi nu prin cufundare. Din simbolismul Tainei Sfântului Botez am reţinut următorul aspect: cufundarea şi ridicarea din apa Botezului închipuie îngroparea şi Învierea Domnului. Având rude în Bucovina, în zona …, am participat la mai multe astfel de slujbe şi nu doar o dată pr. … a efectuat botezul aşa, ci cam de fiecare dată. Şi nu doar sfinţia sa, ci mulţi alţi preoţi. Sunt la curent cu disputele ce au fost după tragicul deces al unui copil, la Suceava, după primirea Tainei Botezului. Ar fi o explicaţie de ce mulţi preoţi sunt stăpâniţi de frică în a mai practica botezul prin „imersiune” după cum ne şi indică însăşi etimologia cuvântului „botez”. Dar de aici şi până a face din a încălca rânduiala Bisericii o practică curentă mi se pare îngrijorător”, se arată în mesajul tânărului..
„Noi, viitorii preoţi, ce să învăţăm din aceste abateri? Că putem schimba rânduiala statornicită de Sfinţii Părinţi aşa după cum bate vântul secularizant, care bântuie din ce în ce mai mult astăzi? Şi încă o întrebare: dacă „pricinile binecuvântate” lipsesc cu adevărat, un astfel de botez, făcut prin stropire, este valid? Am învăţat la un curs de Liturgică că validitatea Tainelor Bisericii este dată de o serie de condiţii interne şi externe, între care şi împlinirea întocmai a ritualului”, continuă acesta.
ÎPS Calinic i-a răspuns studentului că-i doreşte ca atunci când va deveni preot într-o parohie să respecte întocmai cele învăţate la facultate.
În acelaşi timp îl avertizează că se va confrunta cu diferite situaţii, arătând că în cazul unui copil născut prematur, cu probleme majore de sănătate, sau a copiilor născuţi în urma conceperii in-vitro, care ar avea o constituţie mai fragilă, sau a celor care se botează la maturitate, ori a celor aflaţi pe patul de moarte, Botezul se face prin turnare.
„Uneori, preoţii se confruntă şi cu cerbicia părinţilor pruncilor, care nu acceptă botezul prin cufundare. Mai mult, faptul că în Bucovina, pe alocuri, Botezul se face doar prin turnare este o reminiscenţă din vremea când Bucovina a fost sub diferite ocupaţii, ceea ce nu ştirbeşte din validitatea Tainei. Desigur, este de preferat respectarea prevederilor liturgice. Vă doresc cât mai puţine situaţii neprevăzute atunci când veţi fi preot. Sărbători cu bine!”, a transmis ÎPS Calinic.
👇
Nu se poate susține opinia care se vehiculează în CMB că toți oamenii suntem frați întru Hristos, Sfântul Botez, constituind doar o etapă mistică superioară în cadrul rudeniei
spirituale existente între noi!
Cine nu crede că pe Fiul lui Dumnezeu l-a născut Dumnezeu Tatăl, spune Sfantul Nicolae Velimirovici nici nu-L poate numi Tată pe Dumnezeu. Sau minte cand Il numește astfel. Sau Ii dă doar așa un titlu onorific, cum zic copiii mici «tataie» cand văd vreun bătranel. Dar poate va zice cineva: Dumnezeu este Tată pentru toți oamenii. La aceasta răspundem: Dumnezeu este Ziditorul, nu Tatăl oamenilor. Așadar cine numește pe Dumnezeu Tată, fără să-L recunoască pe Fiul cel veșnic, singurul prin care din oameni creați putem ajungem și noi fii, minte. Apostolul lui Hristos spune răspicat: Oricine tagaduieste pe Fiul nu are nici pe Tatal (loan 2, 23).
Sfantul Simeon Noul Teolog teologhisește in privința primirii Botezului, Mirungerii și a Euharistiei:
In Sfantul Botez suntem curățiți prin apa amestecată cu Duhul Sfant. Oamenii sunt botezați în apă, sunt cufundați în apă și scoși din apă de trei ori, după chipul ingropării celei de trei zile a Domnului Hristos, și după ce mor in ea acestei lumi rele, la a treia ieșire din apă sunt deja vii, ca inviați din morți, adică sufletele lor sunt aduse la viață și primesc din nou harul Sfantului Duh după cum il avea Adam inainte de călcarea poruncii. Ei sunt pe urmă unși cu Sfantul Mir (in Taina Mirungerii), și prin acesta sunt unși cu Iisus Hristos și sunt inmiresmați intr-un mod mai presus fire. După ce au devenit in acest fel vrednici de a fi uniți cu Hristos, ei gustă Trupul și beau Sangele Său și devin de un Trup și de un Sange cu Hristos Dumnezeu-Omul Care S-a intrupat și S-a dat pe Sine ca jertfă.
Sfantul Grigorie Palama ne arată limpede:
Cei ce se botează in Hristos, se botează fiind afundați de trei ori în apă…
lerarhul după ce-l afundă de trei ori, îl botează la fiecare afundare, strigând fiecare dintre cele trei închinări.
Iar cele trei afundări în apă se fac și pentru chemarea mantuitoare și de viață incepătoare a Sfintei Treimi, dar inchipuie și ingroparea cea de trei zile a Domnului. Iar inălțările (scoaterea din apă a celui ce se botează) tot de trei ori, fiindcă nici nu ar putea fi trei afundări fără tot atâtea înălțări (ieșiri din apă), arată totodată și invierea sufletului cea de a treia zi și întoarcerea către nestricăciune… Pentru aceasta și ierarhul, imbrăcandu-l pe cel botezat intr-un veșmant după chipul luminii, și ungandu-l cu Sfantul Mir (Taina Mirungerii) și impărtășindu-l cu Trupul și Sangele lui Hristos, il slobozește…
Sfantul Nicolae Velimirovici precizează:
Botezul se face prin întreita afundare în apă, pentru a muri păcatului și diavolului, incă și spre invierea și viața cea in Hristos Domnul.
Astfel, citim in viața Sfantului Cosma Etolul că el i-a convins pe cei bogați să cumpere mari bazine baptismale pentru a fi consacrate bisericilor, astfel incat copiii să fie botezați după cum se cuvine prin trei afundări.
Sfantul Cosma Etolul enumeră pentru pruncii care deși nu prezintă probleme de sănătate majore (circumstanțe atenuante), sunt botezați prin turnare sau stropire și nicidecum prin cele trei afundări, următoarele consecințe: au spaime, ajung nenorociți etc.
A se vedea și Canonul 50 apostolic care exclude din Trupul Bisericii pe clericul care nu săvarșește Botezul prin trei afundări! De obicei, Sfintele Canoane obligatoriu de îndeplinit spun „să se caterisească” despre clericii care nu-și săvarșesc in intregime indatoririle!
Procedura corespunzătoare in Trupul Bisericii, adică excluderea sau tăierea vreunuia din mădularele ei, se numește «afurisire», iar cand e vorba de vreo demnitate bisericească, «caterisire». Astfel, ereticii sunt afurisți, sunt excomunicați din Trupul Bisericii.
Botezul prin turnare sau stropire n-a fost admis decat pentru cei bolnavi, care nu puteau suporta afundarea in apă (botezul clinicilor, adică al celor ce stăteau culcați: pareză, semi-pareză, paralizie etc.). El a fost admis sporadic și in cazurile celor deplin sănătoși in Apus – in mod eronat, incepand de prin secolul IX, iar mai tarziu s-a s-a generalizat nepermis peste tot in Romano-Catolicism, de unde l-au moștenit și protestanții, acum fiind ispititi ortodocșii să-l accepte spre apostaziere!
Recent, au admis oficial in Sinodul BOR „sa se insiste pe cele trei afundari”, dar totodată se subințelege că au acceptat tacit și botezul prin stropire sau turnare pentru prunci, ca opțiune posibilă, avand justificarea că unii prunci sunt născuți prematur! Insă, practica aceasta a botezului prin turnare sau stropire poate deveni treptat si destul de lejer normă (regulă), nu excepție, la cererea expresă a medicilor pediatri care vor impune această opțiune părinților pruncului!
Incercarea subversiva de a transforma ingaduința sau excepția (iconomia in regulă nu cumva este o incercare de intervertire a constiințelor!?
Sfantul Grigorie Teologul legiferează: exemplul rar (excepția) nu se face lege pentru Biserica, fiindca nici primăvara nu o face numai o randunică si nici geometria cu o singura linie.
Inaltpreasfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, declară cu demnitate și curaj:
„Noi avem o randuială a Botezului, veche de două mii de ani. Nu am făcut nicio excepție pană acum; dacă nu se impune excepția! Doar dacă merg in spital, acolo fac excepție și stropesc cu agheazmă mare pe un copil de la incubator (născut prematur), care este in pericol să moară; adică il pot boteza prin stropire cu agheazmă mare, dacă este la incubator. Acesta este excepția!”
Acum se nasc foarte mulți prunci in apă, mai ales de cand s-a popularizat această posibilitatea a mamelor să nască in apă, și nimeni nu a obiectat că se ineacă pruncii prin această metodă! De asemenea, există documentare in care sunt arătați bebelușii scufundați in apă fără ca să existe pericolul innecării lor! De ce oare numai prin afundarea pruncilor in cristelniță la Botez se intrevede pericolul innecului copiilor?!
In Tratatul despre Sfantul Duh al Sfantului Vasile cel Mare (Capitolele 15 și 27), citim următoarele:
Prin trei afundări și tot atâtea invocări se săvârșește marea Taină a Botezului; in felul acesta se preinchipuie moartea, iar sufletele celor care se botează se luminează cu cunoașterea lui Dumnezeu. In virtutea căror scrieri binecuvantăm apa Botezului, untdelemnul ungerii, și pe cel ce se botează? Nu in virtutea Tradiției [transmise] in mod tainic? In care scriere avem temei pentru ungerea cu untdelemn? Nu provin toate acestea din invățătura Părinților noștri păstrată in taină? Obiceiul de a afunda de trei ori (pe omul care se botează) de unde-l avem?
Sfantul loan Gura de Aur ne invață:
[…] te afundă în apele cele sfințite, ingropand omul cel vechi și făcand ca, in același timp, să se ridice cel nou, care este innoit in chipul Ziditorului său […] În locul omului care a fost afundat în apă se naște un alt om diferit, unul care a șters toata murdăria păcatelor sale, care și-a dezbrăcat vechea imbrăcăminte a păcatului și și-a pus o haină impărătească. Atunci cand preotul spune: «Cutare se boteaza in numele Tatalui, și al Fiului, și al Sfanlului Duh», îți bagă capul în apă de trei ori și de trei ori ți-l scoate afară, pregătindu-te prin această Taină să primești pogorarea harului Sfantului Duh. […]
De îndată ce ies afară din aceste ape sfințite, toți cei prezenți ii imbrățișează, ii salută, ii sărută, se bucură cu ei…
Deși mulți cred că harul (Botezului) nu cuprinde decat iertarea păcatelor, noi am socotit pană la zece cinstirile conferite de acesta. De aceea îi botezăm chiar și pe prunci, deși ei nu au păcate, pentru ca să le fie adăugată dreptatea, înfierea, moștenirea, harul de a fi frați și mădulare lui Hristos și de a se face sălașuri Duhului Sfânt.
Botezul se practică atat pentru adulți cat și pentru copii, scrie Sfantul Nicolae Velimirovici.
Așa a fost in Biserica lui Dumnezeu din timpuri apostolice (cf. Fapte 16, 14:15; 20:33 și I Cor. 1:16). De aceea să-i evitați pe cei care vă spun să nu vă botezați copiii! Întrebați-i: «Cine va fi răspunzător pentru sufletele copiilor ce mor nebotezați în casele părinților botezați? Deci nu-i ascultați pe cei care vă spun că nu trebuie botezați copiii, ci botezați-vă copiii așa cum ați făcut și până acum, cum au făcut și strămoșii voștri. Apostolul Petru i-a botezat pe Cornelie și pe toți ai lui. Apostolul Pavel recunoaște singur: am botezat și casa lui Șfefana. Ce poate să insemne casa lui decat toată familia, adulți și copii? Așadar, ce treabă avem noi cu falsurile eretice când practica Sfinților Apostoli mărturisește limpede că trebuie botezați copiii?
Problema Botezului copiilor lămurită de Sfantul Nicolae Velimirovici revine in actualitate odată cu apariția recentă a noilor reformiști…
Sfantul Iustin Popovici conchide: Sunt unii care vor reformism in Biserica, dar nu simt ca reformismul modern este pentru Biserica acelasi lucru ca si deformismul!
Botezul pruncilor presupune consimțămantul liber al pruncului, dar nu il impune. Dacă mai apoi copilul iși refuză calitatea de creștin și voiește să o părăsească, nu va fi oprit s-o facă.
Părerea unora dintre cei vechi care erau contra Botezului copiilor a fost combătută de Sfinții Părinți ca de exemplu de Irineu de Lyon, Grigorie de Nazianz, iar canonul 110 (121) de la Cartagina din anul 419 anatematizeză pe cei care neagă necesitatea Botezului pentru copii. Obiceiul Bisericii primare de a boteza copiii e mărturisit și de inscripțiile din catacombe. O inscripție numește fidelis (credincioasă creștină) pe o copilă care a murit la varsta de nouă luni. O alta numește neofitis (botezat de curand) pe un copil care
a trăit 90 de zile. O alta arată că un copil care a trăit un an, zece luni și cincisprezece zile a murit in ziua cand a fost botezat.
De aceea, dacă pruncul e prea slab psiho-fizic și există teama că nu va trăi, poate fi botezat indată după naștere. Dacă nu, botezul se face de obicei la șapte zile după nașterea pruncului (sau între 7și 40 de zile), în orice zi de sărbătoare (mai ales duminica).
Acum, practic daca se amana Botezul pruncilor atat timp cat vor considera părinții pruncului la recomandarea medicilor pediatri unde se va ajunge?Pruncilor care vor depăși varsta de doi ani nu li se va mai putea face cele trei afundări in cristelniță avand in vedere că pruncul crește și dimensiunile cristelnițelor sunt limitate. Astfel, se va putea renunța cu ușurință la Botezul prin afundare, cristelnițele putand fi scoase treptat din uzul liturgic al Bisericii și va rămane ca regulă botezul prin turnare sau stropire!
Pentru pruncul adus la Botez mărturisește credința, nașul pruncului, așa cum au mărturisit in timpul Mantuitorului, pentru slăbănog, cei ce au coborat pe slăbănog prin acoperiș (Matei 9, 2).
Sfantul Ioan Gura de Aur scrie că Hristos nu cere credință de la cei nebuni sau de la cei care și-au pierdut conștiința din pricina vreunei boli. Prin analogie putem spune că, de asemenea, Hristos nu cere credință de la un prunc atunci cand este adus la Botez.
Sfantul Grigorie Palama conchide in acest sens:
Intrebați fiind la Botez, vom răspunde fie prin noi inșine, fie prin nași, că la cei botezați, toate se fac precum ale pruncilor…
Iar Sfantul Paisie Aghioritul ne incredințează că pruncul deși nu este conștient la Botez, primește harul Sfantului Duh din belșug atunci cand este afundat in apă și primește Taina Botezului!
Sfantul Ipolit al Romei ne arată:
In ceea ce privește pe cei care nu pot să-l spună (Simbolul Credinței), părinții sau cineva din familie il va rosti pentru ei. Astfel, mărturisirea credinței pruncului prin mandatarea nașului este in acord cu Tradiția Bisericii!
Sfantul Dionisie Areopagitul scrie in acest sens:
Dumnezeieștii noștri invățători au cugetat să primească pe prunci (la Botez) in acest mod și părinții naturali ai pruncului adus să-l predea unui pedagog bun care are menirea să povățuiască copilul in deprinderea lucrurilor dumnezeiești.
Este important să amintim aici că primii martiri creștini au fost cei 14 000 de prunci uciși de Irod! Este ingăduit să fim dubitativi dacă Hristos a primit mucenicia pruncilor cu toate că nu și-au mărturisit credința lor personală mai inainte de a fi martirizați?! Intrebarea poate fi adresată celor care au o nelămurire privind acest aspect al Botezului pruncilor, obiectand că mai intai trebuie să aibe loc mărturisirea credinței lor personale in Hristos! In cazul celor 14 000 de prunci este vorba despre botezul prin mucenicie și prin sange, cu care s-a botezat insuși Hristos, după cum ne arată Sfantul Grigorie Teologul.
Sfantul Ioan Gura de Aur conchide in privința celor (cum ar fi de pildă pruncii avortați sau pruncii născuți, dar care mor nebotezați in scurt timp de la naștere) care mor fără să fi primit Botezul:
Plânge-i pe cei care au murit fără să fi fost luminați cu Botezul, fără a fi pecetluiți cu harul Sfântului Duh (în Taina Mirungerii). Aceștia sunt cei cu adevărat vrednici de plâns, vrednici de suspine, pentru că se găsesc în afară de împărăție, laolaltă cu cei condamnați (loan 3: 5) […] Este ingăduit a se face milostenie săracilor pentru ei — și prin aceasta li se va aduce oarecare mangaiere — fiindcă Dumnezeu voiește a ne folosi și prin alții.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Interesant… Numai ca… un monah trebuie sa aiba alt mod de a se adresa oamenilor… mai duhovnicesc. Eu asa cred. Modele monahilor ar trebui sa fie Sf. Antonie cel Mare, sfintii athoniti etc, nu Cedryk.
Cine vrea sa auda mesajul il aude oricum. Dar in zilele noastre sunt multe urechi astupate. Sa-mi fie cu iertare daca suna prea dur…
ApreciazăApreciază
Doamne ajuta! Puteti va rog sa stergeti mesajul de mai sus unde am postat albumul integistrat de pacatosul de mine caci s au smintit 2 persoane spunand ca dvs ca este impropriu unui calugar sa inregistreze astfel de cantece? Eu nu am vrut sa smintesc pe nimeni asa ca prefer ca mesajul sa l afle oamenii de la altii in timp ce eu o sa ma axez pe rugaciune. Daca oranduieste Domnul sa va trimit o scrisoare de marturisire o voi face insa de maine nu voi mai avea acces la internet. Numai bine
ApreciazăApreciază
Mesajul pot sa-l afle oamenii si de la calugari. Nu asta e problema. Problema e modul in care fiecare o face.
Nu e bine sa existe calugari… rapperi, caci ducem oarecum in ridicol vocatia monahala.
Pe de alta parte, la vreme de nevoie, asa cum este acum, calugarii trebuie sa iasa la marturisit.
Mirenii nu trebuie lasati singuri.
Episcopii, mai ales trebuie sa marturiseasca. Daca au tacut cand a fost vorba de erezie (cu ocazia pseudosinodului din Creta), macar acum sa nu taca. Sunt raspunzatori de sufletele oamenilor. Preotii la fel.
Asadar, faceti o scrisoare, in consultare cu duhovnicul, si de ce nu si o inregistrare de genul acesta:
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sigur, daca vreti sa faceti o scrisoare de marturisire, pe care eventual sa o cititi intr-o inregistrare audio sau video si sa mi-o trimiteti, va stau oricand la dispozitie.
ApreciazăApreciază
Da, o sa ma consult cu duhovnicul meu pt inregistrare dar va rog inca o data sa stergeti primul meu comentariu cel cu albumul. Va multumesc. Numai bine.
ApreciazăApreciază
Doamne ajuta. La ce manastire sunteti monah?
ApreciazăApreciază