Audio. ATLETUL ORTODOXIEI, DESPRE TRĂDAREA DIN CRETA, într-o predică, după ce a suferit, cu succes, o intervenție chirurgicală, prin ajutorul minunat al Sfântului Ierarh LUCA AL CRIMEII.
Predică din 19 iunie – duminica Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile)
Daniel Vla - Ortodoxie, Țară, Românism 
Un Ierarh cu adevarat
ApreciazăApreciază
Sfantul Luca sa il ajute mereu!
ApreciazăApreciază
N-ai de unde stii care e sau nu e mason, dintre ierarhi. Francmasoneria se lauda cu tot soiul de personalitati istorice valoroase din istoria popoarelor, fara sa poti confirma sau infirma apartenenta lor la masonerie.
Specula si recunoasterea de catre loje a apartenentei la francmasonerie a unor personalitati nu este deloc dovada credibila; poti pune orice in carca unui om mort, fara putinta de a se apara in fata acuzatiilor, iar daca n-a declarat el insusi in timpul vietii apartenenta la masonerie, nu prea ai de unde stii adevarul.
Modul de imbracaminte poate fi influentat, comportamentul social asemenea, simbolurile si modul de a vorbi pot fi deprinse prin sistemul public de invatamant, deci, nu poti „deduce” apartenenta la francmasonerie a unui om pe baza acestora.
Patriarhul Daniel a negat ca ar fi mason de exemplu – cum poti dovedi contrariul?
Pe de alta parte francmasoneria il revendica si pe mitropolitul ardelean Andrei Saguna ca unul de-al lor, canonizat de catre BOR ca sfant; deci aici „vanatorii de francmasoni” se lovesc de o inconsistenta – ori mitropolitul Ardealului a fost mason, si deci, Biserica a gresit in canonizarea lui, ori masonii mint, si atunci, inseamna ca si in celelalte cazuri de autorevendicari din partea lojelor a personalitatilor istorice exista probabilitatea destul de mare sa se fii mintit.
Oamenii moderni numai satanisti nu sunt – ei nu mai cred de mult in nici un dumnezeu si nu se mai inchina decat propriului ego.
Ierarhii moderni sunt mai degraba oameni plictisiti de religie, care vad slabirea credintei in popoarele lumii, si stiind ca nu pot opri declinul prin traditionalism, incearca sa adapteze credinta religioasa la capriciile omului modern, pe cat posibil, ca sa nu se duca toata constructia dracului, adica, sa ramana fara enoriasi.
Daca ar adopta varianta voastra traditionalista de credinta, ati ramane cu 10% crestini practicanti maxim in popoarele unde istoric s-a mentinut o traditie crestina, iar in popoarele unde crestinismul n-a fost constant, dominand ereziile, paganismul si materialismul, ati ramane fara adepti deloc.
Asta, pentru ca Ortodoxia este o credinta urata si sadomasochista, o credinta antiumana care te distruge personal, te rateaza pe viata. Si nimeni intreg la cap nu ravneste sa devina ca Hristos (adica ratat social, profesional, material), majoritatea oamenilor tintesc tocmai contrariul a ceea ce propovaduieste Evanghelia.
Ecumenismul nu este deloc impus de elite ci cerut de mase – intregul mod de vietuire a plebei este ecumenist, nu traditionalist. Ierarhii n-ar avea nici o sansa sa schimbe mentalitatile oamenilor in aceasta chestiune, si de aia merg si ei cu turma.
Presiunea este in ambele sensuri (cum sunt credinciosii, asa sunt si ierarhii, ba as zice, ierarhii sunt mult mai buni decat credinciosii, deci nu inteleg de ce plebea proasta ii tot acuza cand buba e la ea, la plebe, nu la ierarhi).
Vreti sa eliminati ecumenismul din Biserica? E foarte simplu – nu mai mergeti sa munciti in strainatate printre eretici, nu mai cumparati de la cei de alte credinte, nu mai relationati cu propriile rude care nu-s practicante ale credintei, fiti autosuficienti. Luati ca exemplu comunitatile Amish.
Dar cata vreme va plac roadele ecumenismului (locuri de munca banoase in afara tarii, burse de studiu la cei de alte credinte, relationarea interreligioasa etc) nu mai fiti ipocriti sa denuntati ceea ce nu va convine la ecumenism.
Nu poti fi si cu burta plina, si cu sufletul in rai. Problema voastra e ca vreti amandoua (si bogati material, trai confortabil, dar si rai). Nu exista asa ceva, fara suferinta omul nu se mantuieste. Si omul care o duce aici pe pamant bine nu se poate mantui oricate teorii ati face.
Cei mai multi oameni, desigur, aleg bunastarea materiala si fericirea pamanteasca – dar daca voi optati pt. mantuire si credinta dreapta, fara ecumenisme, macar fiti consecventi pana la capat, si acceptati-va dracului partea cealalta a monedei (saracie, suferinta, ratare socio-profesionala). Ar fi nedrept ca un vierme imputit si puturos ce nu face altceva decat sa se roage toata ziua si sa paraziteze lumea prin misticism si alte porcarii religioase, sa fie in acelasi timp si bogat, si implinit pe plan material.
In fine, inainte sa-i acuzati pe altii ca sunt eretici ecumenisti mai bine va uitati la voi si va intrebati cu ce ati contribuit voi la ascensiunea acestei miscari antitraditionale. Si sa nu ziceti ca sunteti nevinovati, ca va mintiti singuri!
In fond, daca voi, „traditionalistii”, nu pastrati credinta pura, nealterata, prin practica, de ce ar face acest lucru ierarhii (care merg si ei dupa cum bate vantul turmei)?
Macar PS. Longhin are dreptul sa denunte ecumenismul intrucat, ierarh fiind, el pastreaza credinta stramosilor in practica; a auzit mai multa lume despre el, nu doar cei bisericosi, si este apreciat si de oameni necredinciosi pt. munca sa pe plan social. Dar majoritatea antiecumenistilor ce il folosesc ca paravan, vorbesc sa se afle in treaba, ca ei sunt de cele mai multe ori principala cauza a ecumenismului modern.
Poporul oricum primeste mult peste ceea ce merita, atat material cat si religios.
Dar mereu se plange ca o curva in numele democratiei, atat de conducerea statului cat si de cea bisericeasca. Bleah. Inapoiati si viermi ce ar trebui impuscati – din material prost nici un conducator nu poate face minuni, nici macar Dumnezeu.
Si, desigur, in mentalul colectiv, poporul este pur, inocent, sau oricum, cel mai sfant dintre pacatosi cand realitatea e tocmai diferita.
ApreciazăApreciază
Dan,
Nu stim sigur, care si daca e vreun ierarh mason. Dar stim sigur ca legaturi cu masoneria au multi dintre ei. Nici nu trebuie sa fii mason ca sa fii manevrat de ei.
Apoi, la sinodul din Creta au participat au asistat si multi ereti, care puteau fi asociati cu aceasta organizatie satanica. Au fost multe structuri civile. Stim ca in administratie, si in alte domenii civile sunt multime de masoni. Si la noi si in Grecia. Nu e nevoie ca PS Longhin sa se fi referit la ierarhii ortodocsi. E clar ca acest sinod a fost tinut la presiuni externe, din afara Bisericii.
Orice om care nu crede in Dumnezeul cel adevarat e satanist! Inclusiv tu, care hulesti mereu ortodoxia si pe Hristos.
Pocaieste-te, apostatule, pana nu vine moartea si vei intelege, dar prea tarziu, cum e cu Dumnezeu si cu dracii!
ApreciazăApreciază
Daca au fost presiuni.. ce? Pentru credinta mori.
Ei si-au semnat sentinta inca din momentul in care au fost deacord cu masonii pt.distrugerea credintei ortodoxe.
Patriarhul Daniel a distrus credinta ortodoxa in Romania
Blestemul poporului o sa-l ucida, pt ca il duce la perzanie.
Cine nu crede in Dumnezeu nu se poate mantui. Dumnezeu sa va lumineze pentru a vedea adevarul credintei adevarate.
ApreciazăApreciază
Pai eu cred in Dumnezeul cel Adevarat, aveam ganduri de calugarie in tinerete, dar nu-L iubesc, sau mai exact, nu ma voi putea impaca niciodata cu El pe toate punctele credintei.
Am incercat, dar nu merge, mereu cand ajung la un anumit nivel, dau de borna peste care mi-e scarba sa trec: donarea intregii averi (sau a unei parti semnificative din ea) saracilor; iubirea vrajmasilor (nu ma refer la cei personali ci ideologici) si intoarcerea obrazului de exemplu.
Ce rost are sa ma rog mult, sa merg la biserica, sa fac milostenie cu forta (dispretuind saracul caruia ii dau bani / bunuri), sa tin posturile de peste an, daca esenta din credinta o detest? Si daca nici nu am motiv / ratiune sa ma sacrific pt. Dumnezeu? Mai rational ar fi sa ma sacrific pt. parintii mei, care m-au nascut, crescut, intretinut, decat pt. un Dumnezeu ce pot zice cel mult ca nu m-a batut pt. ca-L injur… desi la cati ani din viata mi-am irosit cu El, eu zic ca imi era oricum dator. Ca daca nu-mi mancam tineretea cu Dumnezeu, in mod sigur eram mai realizat material / profesional acuma.
Tu crezi ca nu vreau sa ma pocaiesc? Am incercat frate, si tot cad, si stii de ce? Tocmai din pricina punctelor alora de capatai ce ti le-am zis mai sus: urasc saracii (si oamenii in general – nu-mi place modul lor de vietuire, gandire, si in nici un caz nu accept sa fiu carpa lor cum presupune credinta).
Am crezut la un moment dat ca solutia e calugaria, sa scap de oameni, dar apoi numai idei imbecile am auzit ca cica un calugar trebuie sa iubeasca lumea, sa se roage pt. ea bla bla bla (nu autoizolare in rugaciune si ascetism cum imi imaginam), si asta nu de la modernisti ci peste tot prin Proloage si vieti de sfinti e aratata aceasta „ratiune” a calugariei, „dragostea de oameni” (scuze, prefer ura si razboiul total, sau cel mult dragostea de animale).
Eu inteleg de acum ce ma asteapta dupa moarte, tu insa nu intelegi ca si sa ma pocaiesc, nu m-ar ajuta mult ca raiul nu prezinta interes pt. mine, adica, la varianta biblica si la descrierea lui in vietile sfintilor, ar fi pt. mine un loc dezamagitor si trist… foarte putine merite i-as putea gasi… oricum nu suficiente cat sa depun efortul supraomenesc solicitat.
Drama mea e ca oricum ajung in iad dupa moarte orice as face (daca ma chinui sa ma mantuiesc, si prin reducere la absurd sa ma primeasca Dumnezeu in rai, nu mi-ar placea, si sunt sigur ca nici locuitorilor raiului nu le-ar placea sa fiu acolo); deci de ce sa depun efort ca prostul pt. ceva care imi distruge si putina fericire accesibila inca pe pamant?
Dumnezeul crestin este prea egoist si cere prea mult; ca sa-l citez pe El, „secera de unde n-a semanat” (din memorie, pilda talantilor). Ceea ce nu ar fi deloc problematic daca ar oferi CEVA sa merite. Dar nu cred ca Imparatia Lui merita atata bataie de cap – ia in calcul faptul ca multi oameni care merg la biserica, tin posturile si incearca sa pastreze un minim de canoane bisericesti in viata lor, pier in iad. Evident, nu voi putea eu sa respect toate canoanele, deci, de ce sa fac o treaba ce nu o pot face la perfectiune?
E tot una sa-mi zici „sinucide-te”. Sau mai exact: „rastigneste-te”.
Traiul in patimi nu este deloc ideal, dar e ceva palpabil care-ti indulceste viata, ti-o face mai frumoasa si tolerabila. Pe cand credinta iti face viata urata, regretabila, dureroasa.
Si daca la nivel uman, ar fi de inteles sacrificiul pt. o persoana iubita (parinti, copii, femeie, intr-o masura mai mica, pt. prieteni sau oameni straini de tine pe care ii admiri moral), sacrificiul pt. Dumnezeu, crucificarea (caci asta este esenta credintei) e nebunie pura, fara sa-L iubesti pe Dumnezeu.
Vreau sa-L iubesc pe Dumnezeu dar nu pot, am incercat; sunt lucruri la care nu-s dispus sa renunt, ca m-as autodistruge complet, si martiriul nu-mi place deloc, nici buna parte din oameni (credinciosi sau nu), si in nici un caz sclavagismul fata de om.
Poate daca as fi trait in alte vremuri cu alti oameni… mai usor de iubit etc…
Dar in viata duhovniceasca nu-i cum vrei tu – nu poti face de exemplu 1000 de metanii in locul milosteniei, nu poti inlocui iubirea unor carpe pe care nu dai doi bani sau a vrajmasilor cu citirea psaltirii / acatistelor s.a.m.d.
Deci in esenta credinta nu-si are sens decat daca esti dispus sa mergi pe calea ei pana la extrema (sa donezi TOATA averea saracilor – si apropo, aceasta porunca nu este in Evanghelie doar pt. calugari ci pt. toti crestinii! faptul ca numai calugarii si o parte mica dintre mireni o indeplinesc dovedeste cat de seriosi sunt crestinii in practicarea propriei credinte); adica pana la moarte pe cruce.
ApreciazăApreciază
@dan – imi pare rau pentru tine, dar esti un cretin….
ApreciazăApreciază
„Drama mea e ca oricum ajung in iad dupa moarte orice as face” – este o prostie ce spui. Nu ajungi in iad daca te intorci spre Dumnezeu. Dovada ca in clipa asta traiesti si Dumnezeu te asteapta.
Problema ta este mandria exagerata. Asta e boala ta de capatai. Lucreaza la asta, pana nu iti rezolvi problema asta nimic nu va merge. Nu te poti forta sa iubesti oamenii, nu pe toti, dar incearca sa ii ingadui, macar, sa nu ii urasti, pe cat posibil. Si sa intelegi ca sunt totusi multi oameni buni si multi oameni care iti sunt superiori, sufleteste, smereste-te un pic ! Nu total, ca nu poti , nici eu nu pot, dar UN PIC ! Nu te poti apropia de dumnezeu cu mandria asta exagerata, intelege ca e de la diavol, si diavolul iti vrea raul. Intelegi ? de ce sa faci jocul celui care te uraste, i loc sa te apropii de Dumnezeu care te iubeste ? Este ilogic.
ApreciazăApreciază
Vasile
Daca tot ii dai sfaturi omului si vrei sa-l ajuti, de ce il mai faci si cretin?
ApreciazăApreciază
Domnule ,nu meriti nici macar un raspuns ….tu urasti ortodoxia prin toti porii ,nu esti al lui Dumnezeu …iti place sa apreciezi raul ….esti de partea Iudei .
ApreciazăApreciază
Pacatul e placut prin natura lui, cum sa nu iti placa? Daca ar fi neplacut nimeni nu l-ar practica decat sadomasochistii.
Apreciez omul puternic, capabil, productiv, nu saracul, neputinciosul, cersetorul. Apreciez omul care munceste, nu cel care se roaga. Omul ce nu cerseste mila si nu face mila.
Urasc lumea in general, nu doar ortodoxia (care nici macar nu este cap de lista).
Si oricum nu trebuie sa-mi dai raspunsuri ca am o biblioteca teologica vasta la dispozitie din tineretile mele – am de unde gasi raspunsuri, cand caut.
Cand altii se jucau cu puta-n tarana si se destrabalau, eu faceam matanii noaptea tarziu si rugaciuni (Psaltire, Ceaslov, Acatiste). Deci lasa-ma cu parerile tale irelevante, ca nu traiesti in locul meu. Si mai mult ca sigur n-ai sacrificat pt. Dumnezeu cat am sacrificat eu. Deci nu ai dreptul sa ma judeci.
Nu cred ca te-a batut vreodata un parinte cand erai mica pt. ca mergi la biserica, tii posturi si te rogi lui Dumnezeu, nu cred ca s-a tinut de capul tau familia pana si cand ai ajuns la maturitate sa te rupa de credinta cu forta, si sa rezisti, chiar cand isi bateau joc de tine pe fata, de credinta ta, deci sa ma pupi undeva. Si in mod sigur n-ai facut decat sa trancanesti / raspunzi ieftin la comentarii cand cineva „a atacat ortodoxia” – eu de multe ori am ripostat in apararea lui Hristos cu pumnul in gura chiar daca adversarii erau mult mai zdraveni la trup ca mine si ma puteau desfiinta, mergand pana acolo incat sa-mi bat propriile rude pt. blasfemie.
Vezi-ti de treaba ta si lasa-ma-n durerea mea.
Am trait ortodoxia mai mult ca tine, si nu aia in puf, caldicica, babeasca, pacifista, si m-a dezamagit foarte mult.
As fi vrut sa ma fi ales la sfarsit cu galbeni ca Iuda, dar in schimb m-am ales doar cu ani pierduti fara sens, cu bani pierduti (pe milostenie, carti, slujbe etc), cu ratarea atator oportunitati…
Poate singurul bine ce mi l-a facut credinta e ca m-a ferit de la unele patimi distructive specifice tineretii…
ApreciazăApreciază
Pai matale inseamna ca ai exemple/modele precum brucan, karl marx, ana pauker s.a asemenea ceea ce apreciez la tine este sinceritatea, ceea ce nu constientizezi, sunt consecintele traiectoriei dumitale, iar vizavi de cartile pe care le detii dumneata pt mine personal acelea nu valireaza nici macar cat o hartie igienica, adica te stergi undeva cu ele si sincer ma indoiesc de mataniile si pocainta dumitale, dar nui nimic in curand visul dumitale va deveni realitate si il vei trai pe viu si din pacate cei cu gandirea ta vor fi super majoritari, iar in ceea ce priveste Mantuitorul Domnul Iisus Hristos tin sa-ti amintesc ca atit timp cat a fost pe pamint nu a trait in puf, nu sa lafait in palate si limuzine, nu minca la masa cu bogati, desi putea sa aibe toate astea daca vroia, ei bine uite ca a respins toate astea
ApreciazăApreciază
Urasc comunistii, socialistii, egalitaristii, colectivistii, si tot ceea ce tine de stanga (fie ca-i crestina sau necrestina), asadar exemplele enumerate de tine sunt cacat pentru mine.
De fapt asta e unul din motivele pt. care m-am lepadat de credinta – e prea comunista, si eu urasc saracii si ideologiile pro-saraci (fie ele crestine sau ateist-seculariste). Citeste Faptele Apostolilor inainte sa vorbesti prostii – Karl Marx era mic copil pe langa Apostoli, care au implementat cel mai dur tip de comunism cu putinta. Asa ceva nici Lenin n-a putut sa faca, in ciuda terorii folosite pt. a-i convinge pe rusi sa imbratiseze modelul apostolic.
Nu am spus ca am o vasta biblioteca teologica (filocalii, PSB-uri, vieti de sfinti, paterice, Dogmatica in 3 volume a lui Staniloae si aproape toate scrierile lui ce le-am putut gasi si asa mai departe) pentru a ma lauda, ci doar sa subliniez ca n-am nevoie de sfaturi de la imbecili; cand am o nedumerire caut in carti scrise de oameni ce se considera a avea autoritate in domeniul teologic (sfinti, ierarhi, preoti, teologi etc). Daca il resping pe Dumnezeu este pt. ca Il cunosc, stiu ce-I fata mintea, ceea ce urmareste s.a.m.d. Atat din scrierile sfinte cat si din viata de zi cu zi.
Te poti indoi cat vrei, din pacate, am fost prost (tanar) sa arunc o buna parte din viata, efort si resurse pe aceasta credinta de cacat, si regret amarnic, dar acuma nu mai pot recupera nimic, nici banii, nici timpul, nici sa iau inapoi efortul depus… De asta Il urasc si mai tare pe Hristos; daca stiam Cine e de la inceput Il scuipam direct in fata impreuna cu maica-sa si imi vedeam de treaba mea… cautandu-mi fericirea in patimi sau oricum in alte locuri. Dar asta e, am facut o greseala pe care o voi regreta mereu si n-o mai pot repara, si ironia este ca nu m-am ales cu nimic in schimbul ei.
Macar in urma pacatului te alegi cu placere – cat de trecatoare e. In urma indeletnicirii cu lucruri materialiste inveti cum sa faci bani mai multi, cum sa traiesti mai confortabil si alte chestii foarte utile pt. viata de zi cu zi.
Nu doar atat, dar religia m-a tras mult in jos, si m-am ales cu multe injuraturi in urma ei, multe relatii rupte. Multe oportunitati pierdute.
Nu mai am nici un vis, nici o aspiratie de la viata, incerc sa salvez ce mai pot, material, din ea, sa ma bucur cat mai pot. Urasc lumea si masele, deci in nici un caz nu am gandirea ca majoritatea, si detest directia spre care vor toti (crestini sau nu) sa indrepte lumea. Ma amuz nevoie mare cand vad oamenii suferind – si acum cu actele recente de terorism am motiv berechet de bucurie vazand cacati ucisi cum binemerita, femei violate, si toata constructia asta sociala stangista distrusa.
Imi plac dictaturile militare de dreapta – de la cele antice, clasice (Imperiul Roman), la cele moderne (a generalului Augusto Pinochet in Chile, sau chiar a maresalului Antonescu de la noi); dominatia celor puternici, uciderea celor slabi, legea junglei, supravietuirea celui mai bun, celui mai puternic. In nici un caz, societatea nu se-ndreapta spre asa ceva – numai viermi si rame sunt in lume, ar trebui o buna parte din popor ucis in orice parte a lumii ca sa mai ai sansa de redresare a fiintei omenesti, si cei ramasi reeducati in spirit militarist, sa o scoti din mocirla ideologiilor si credintelor de stanga. Sa il faci pe om autosuficient, nemilostiv, dur, tiran – nu cacat milostiv, prost si slab, neputincios cum e majoritatea, democrat.
Din pacate societatea moderna nu te lasa nici macar proprii copii sa ti-i educi cum vrei, sa poti reinvia macar un Imperiu Roman in miniatura, sau un al treilea Reich, ori chiar si dictatura antonesciana (dictatura pe dracu! – maresalul Antonescu a fost indiscutabil cel mai bun conducator al Romaniei, mult peste legionari, si cu siguranta superior loazelor democrate si regelui). Deci ce vis sa mai ai intr-o astfel de lume muiereasca de cacat? Daca eram mai tanar invatam limba rusa, mergeam in Rusia si ma inrolam in armata sau in Spetnaz si ucideam in voie buna cacati cu ochi ce se considera oameni. Sau si mai bine, ma inrolam in armata lui al Assad unde e actiunea si ucideam acolo viermii din opozitie, cu tot cu femei si copii.
Nu ii mai fa atata propaganda lui Hristos – sa stii ca El a avut multi sclavi ce L-au slujit in viata, Apostoli, ucenici, farisei si carturari (putini cati il ascultau), femei slujitoare la mese etc. Nu a fost tocmai un evreu de rand din epoca, si daca omul obisnuit trebuia sa munceasca de-i sareau capacele in acele vremuri ca sa traiasca, El nu muncea prea mult, ci propovaduia Evanghelia, cam la fel cu „munca” depusa de parazitii de popi din vremurile noastre.
Citeste atent Evanghelia – pana si la chemarea Apostolilor, acestia au lasat munca lor de zi cu zi ca sa-i urmeze. Deci in mod clar Hristos nu e un Dumnezeu al muncii.
Apoi bisericile Lui in ziua de astazi sunt foarte bogate, si cu toate astea, El, nesatul, cere de la oameni sa se milostiveasca de cacatii cu ochi ai lui, de balegile astea nenorocite pe care El le-ar putea milui fara efort si fara osteneala.
O alta problema a mea cu Crestinismul nu este efortul cerut de aceasta credinta (ura de sine, lepadare de sine, donarea intregii averi, trai in saracie, umilinta etc), ci scopul suprem al credintei, destinatia finala, sau mai exact pt. ce sa renunti la atatea?
Hristos n-a putut veni cu altceva mai bun decat dragostea pt. saraci, pt. viermi, pt. deseuri umane; deci atentie, nici macar nu te lasa a iubi pe cine doresti, pe oamenii de calitate ai societatii, ci practic te obliga sa iubesti viermii, cele mai proaste elemente din societate.
Deci asta e o mare buba a credintei crestine – tot efortul cerut e pentru… nimic.
Dragostea e o porcarie si cacat; cel putin dragostea crestina. Mai bine iubesti o curva si castigi mai mult din dragostea carnala, decat din Crestinism.
Hristos nu vine cu nici un plan elaborat, cu nici o strategie, cu nici un premiu nemaipomenit care sa merite sacrificiul suprem… si totusi iti cere mai mult decat sacrificiul suprem!
Iar raiul Sau nu e deloc atat de dezirabil – in afara de lipsa torturilor din iad nu-i gasesc nici un avantaj. Numai dezavantaje – trairea alaturi de flegme subumane o eternitate intreaga, obligativitatea de a te ruga nonstop pt. preamarirea unui despot, unui Dumnezeu tiranic si nedrept; ma intreb daca exista in rai posibilitate de odihna, ca in mod sigur, preamarirea lui Dumnezeu si convietuirea cu tot balastul creatiei numai odihna nu se poate numi. Mai odihnitor e sa merg la tara la o cabana langa rau, departe de civilizatie, si sa ma pun sa dorm in linistea naturii, eventual sa merg la pescuit etc.
Cel mai bun exemplu de crestini sunt tiganii, si mie nu-mi plac tiganii, as face sapun din ei. Dar au toate virtutile crestinesti: saracia, cersitul, fata plozi in veselie si se asteapta ca societatea sa-i intretina, sunt paraziti si nemuncitori, dar considera ca au drepturi (adica ii obliga pe altii sa le asigure un trai decent etc).
Pt. asa ceva, adica pt. tigani si viermi asemenea lor, eu nu ma strofoc, ii urasc, vreau sa-i vad morti, femeile lor violate si fier ros pe cur bagandu-li-se, copiii ucisi in tocator de carne si toata natia lor de naparci eradicata prin genocid.
Asta e alt lucru ce urasc la Hristos – mantuieste balastul creatiei si are pretentia sa te cobori la nivelul lor, sa te unesti cu balastul.
A fi crestin este o nenorocire, si oridecate ori as incerca sa gasesc calitati mantuitoare acestei credinte, nu pot gasi, incerc sa proiectez ce fel de om as putea deveni urmand aceasta credinta de saraci si sclavi si nu-mi place deloc rezultatul final. Crestinismul nu ma ajuta deloc sa ma dezvolt spiritual sau material – in schimb ii ajuta pe altii sa ma paraziteze si sa profite de mine.
Sunt foarte putine puncte in care Crestinismul mi-ar fi de folos in formare, si acelea, doar tangential – dar numeroasele minusuri ale ideologiei lui Hristos anuleaza si putinele beneficii ale Crestinismului.
Ar putea sa-mi dea Hristos oricati bani vrea, ca problema nu e de bani si bunastare materiala, problema e ca Crestinismul nu merita efort, nu are endgame clar, nu are tinta care sa te motiveze sa doresti sa urmezi credinta crestina, aici e problema.
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
@dan – esti de plans, esti un extremist si un om care boleste de mandrie draceasca. Ilustrezi din pacate istoria aceea cu casa maturata si curatata in care s-au intors apoi dracii, mult mai numerosi decat la inceput. te plang, imi pare sincer rau de tine. Ai trecut de la o extrema la alta. Mai bine nu aveai ganduri de calugarie, nu faceai metanii, nu mergeai atata la slube etc dar erai om cumsecade. Din pacate, tot ce ai facut nu te-a ajutat sa il intrezaresti pe Dumnezeu care e iubire, bunatate, blandete. Nu e nevoie sa faci 1000 de metanii sau sa vrei sqa iti donezi averea, dupa care sa ajungi sa urasti oamenii si pe Dummnezeu si sa Il hulesti. Crestinismul nu este extremism. In Pateric se spune ca „toate cele peste masura sunt ale dracilor”. Impaca-te cu Dumnezeu si cu tine insuti pana nu e prea tarziu. Cred ca ai fost gresit orientat, nu a avut cine sa te invete ca a fi crestin inseamna a avea masura, a avea discernamant, a iti pastra finalmente mintile – tu ti le-ai cam pierdut…… Cand o sa fii in ceasul mortii si o sa vezi cum vin dracii sa te ia o sa iti para rau de tot ce spui acum. mai bien trezeste-te cat mai ai vreme. Vino inapoi la Dumnezeu cu incetul, fara extremisme, si el te va primi cu bucurie. Nu il mai uri si nu mai uri oamenii.
ApreciazăApreciază
Pingback: Prea Sfinţitul Longhin de la Bănceni e în stare gravă! SĂ NE RUGĂM PENTRU EL – Daniel Vla – Ortodoxie, Țară, Românism
https://augustindeflorina.wordpress.com/cum-se-procedeaza-cu-episcopii-si-preotii-ecumenisti/
ApreciazăApreciază
Dane tata nu fi trist ca visul dumitale va deveni realitate, in curand va veni tatuca antihristul si acela va fi exact pe placul dumitale si se zice ca hitler sau stalin au fost mici copji pe linga cum va fi asta si dorintele tale vizavi de cei saraci au devenit realitate
ApreciazăApreciază
Daca ticalosii diavoli sunt luptatori impotriva lui Dumnezeu, atunci si templele lor pagane si eretice sunt intinate si primejdioase. (Sf. Maxim Grecul 1555)
ApreciazăApreciază
https://augustindeflorina.wordpress.com/unii-nu-stiu-liniile-de-demarcatie/
ApreciazăApreciază
Pingback: PĂRTĂȘIA (comuniunea) CU EREZIA (cu ereticii) şi alte explicaţii… – Ortodoxia mărturisitoare