Vremea este a sluji Domnului!

1.jpeg

De ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena, în municipiul Urziceni a avut loc un eveniment important: sfințirea picturii noii biserici cu hramul Sfânta Treime. Momentul a fost așteptat atât de parohieni, cât și de credincioșii municipiului, după numeroase polemici izvorâte din nevoia de a avea în centrul vechi al orașului o biserică nouă, ridicată pe locul unei construcții ce punea în primejdie siguranța credincioșilor, o adevărată ruină ce se dorea închisă și conservată. Însă, a rânduit Dumnezeu ca noul sfânt locaș să fie ridicat pe locul vechii biserici într-un timp foarte scurt, de numai doi ani, fiind apoi târnosit pe 29 mai 2011, în Duminica a șasea după Sfintele Paști, a orbului din naștere.

Inițial, aflând despre eveniment, m-a încercat o ușoară nostalgie, amintindu-mi de slujirea în această biserică pe timpul a zece ani, cu bune și cu rele, cu bucurii și cu întristări, cu încercări și cu binecuvântări. Ceea ce însă m-a răscolit cel mai tare a fost momentul din noiembrie 2016 când protopopul locului a dat citire hotărârii episcopului Vincențiu de a fi oprit de la slujire, pe o perioadă nedeterminată, pentru faptul că întrerupsesem pomenirea numelui PS sale pe motivul acceptării ereziilor legiferate la Creta, în 2016, în cadru sinodal al BOR, la data de 29 octombrie a aceluiași an, când „s-a luat act cu apreciere” a acelor hotărâri eretice.

Mi-am revenit imediat gândindu-mă la frumoasa lucrare pe care Dumnezeu mi-a încredințat-o alături de fiii duhovnicești care au urmat calea îngrădirii de erezie.

În cadrul predicii rostite de către PS Vincențiu după încheierea Sfintei Liturghii a surprins neplăcut, conform spuselor unor credincioși ai parohiei Sfânta Treime, cuvintele de dispreț față de nevrednicia mea, prin care spunea, citez cu aproximație din cuvintele acelora, că „a mai trecut unul care s-a spânzurat ca un Iuda”, „un eretic” căruia „nu-i va merge bine nici lui, nici celor ca el până la sfârșit”.

Îmi pare rău că, după atâta vreme, pseudo-episcopul Vincențiu nu a înțeles că un preot poate întrerupe pomenirea ierarhului său conform Canonului 15, I-II Constantinopol, că este „un drept și o datorie” a acestuia (după spusele părintelui profesor Ioan Floca la tâlcuirea Canonului 15) atunci când un pseudo-episcop propovăduiește erezia cu capul descoperit (în public).

De aceea, e firesc să ne întrebăm: cine este trădătorul? Cel care a folosit Canoanele Bisericii îngrădindu-se de erezie, sau cel care a călcat în picioare dogmele Bisericii și învățăturile Sfinților Părinți acceptând legalizarea panereziei ecumenismului la nivel eparhial? De ce am fost asemănat cu „un nou Iuda” în procesul în care PS Vincențiu și-a judecat propria cauză și de ce numește „spânzurare” mărturisirea adevărului ce face parte din misiunea preoțească a fiecăruia dintre noi? Cu alte cuvinte, întreruperea canonică a pomenirii numelui minciuno-episcopului este o practică perimată, căzută în desuetudine, un „privilegiu” pierdut odată cu apariția ereziei episcopocentriste a lui Zizioulas! Să înțelegem că Biserica, în viziunea PS Vincențiu, nu mai este hristocentrică și că erezia poate fi propovăduită cu capul descoperit, fără dreptul canonic ca un cleric să întrerupă pomenirea pseudo-ierarhului său devenit un fel de papă, un locțiitor al lui Hristos în propria eparhie.

Apoi, care este erezia de care mă fac vinovat? Întreruperea pomenirii este erezie? Dacă da, atunci și Sfântul Fotie cel Mare, autorul Canonului 15, poate fi acuzat de „erezie și schismă” împreună cu toți Sfinții care au întrerupt pomenirea de-al lungul timpului! Să nu fie!

Cât despre cei care suntem pe această cale a îngrădirii, de unde știe PS sa că nu mergem bine până la sfârșit, atâta vreme cât facem ceea ce din punct de vedere canonic și patristic nu este greșit? Atunci cine merge bine până la sfârșit? Ierarhia BOR care a legiferat sinodal panerezia ecumenismului, care acum așteaptă venirea papei în România sub clătinarea clopotelor ce vor fi trase la Catedrala Națională, a cavalcadei de la Iași, capitala ortodoxă a moldovenilor și a pseudo-canonizării ce va avea loc la Blaj, a cochetării pe tema autocefaliei cu schismaticii ucrainieni sau cei care se împotrivesc acestor nelegiuiri și trădări cum nu a mai cunoscut neamul ortodox românesc?

„Mărturisire spre Înviere. Trei ani de rezistență antiecumenistă în BOR”: Sinaxa interortodoxă Botoșani II, 1 mai 2019

Iertați-mi îndrăzneala de a vă întreba , dar „vremea este a sluji Domnului”: ați vorbit în predicile de la amvon, în pastorale sau în conferințele preoțești despre aceste provocări ale ecumenismului, papalității și schismei ucrainene? Ați îndemnat preoții să facă misiune de catehizare și informare cu privire la aceste probleme pe care le considerăm de maximă importanță și de actualitate? Ați luat atitudine în Sinod împotriva „Săptămânii de rugăciune ecumenistă” și ați mărturisit împotriva prezenței BOR în CMB, hotărârilor de la Balamand, Chambessy, Busan, Kolymbari? Tăcerea în eparhie sau căutarea altor vinovați decât cei reali poate fi un răspuns!

Făcând ceea ce trebuie în eparhia pe care o păstoriți, mărturisind adevărul, veți aduce bucurie Îngerilor și Sfinților în cer, Maicii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos Care S-a răstignit pentru păcatele noastre, veți da viață și motivație păstorilor ca să fie făclii luminoase pentru păstoriți și veți ajuta ca bisericile să fie împodobite nu doar cu veșmânt pictural, ci și cu virtuțile creștinești întrupate în credincioși dornici de mântuire, să fie cetăți întărite din care să răsune ca un tunet glasul Evangheliei și a păstorilor care drept învață cuvântul adevărului.

PS voastră,

Eu nu vă consider asemenea lui Iuda și nu văd starea în care vă găsiți ca pe o mergere la spânzurătoare, ci văd în acestea timpul pe care Dumnezeu vi l-a dat pentru pocăință și îndreptare. Încă vă mai puteți ridica din această cădere și încă mai puteți lua atitudine în Sinodul BOR. Altfel, puterile sufletești vor slăbi, conștiința se va toci, mintea se va întuneca și inima se va învârtoșa, călcând cu totul în picioare făgăduințele făcute la hirotonie că veți păstra Sfintele Canoane și învățăturile Sfinților Părinți neschimbate.

Preot Claudiu Buză, Urziceni

23 mai 2019

Sursa: ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com

Vedeți și: 

Video – Părintele CLAUDIU BUZĂ este APĂRAT DE CREDINCIOȘII MĂRTURISITORI DIN BISERICĂ în momentul când se anunță oficial oprirea (necanonică) de la slujire

Reclame

Părintele Claudiu Buză, predică la Duminica vindecării slăbănogului de la Vitezda

Predici la Duminica femeii gârbove (09. 12. 2018) – Părinții Ioan Ungureanu, Claudiu Buză, Cosmin Tripon

Image result for vindecare femeii garbove icoane

Pr. Ioan Ungureanu

 

Pr. ClaudiuBuză

Pr. Cosmin Tripon

Mitropolia Munteniei și Dobrogei îi încalcă, prin Consistoriul mitropolitan, părintelui Claudiu Buză, dreptul la recurs

Li se oferă șansa să reparea greșeala de „caterisire” oricum invalidă și ei nu sunt în stare nici măcar să dea un răspuns corect canonic…

Sigur, cred că nimeni nu se aștepta la un răspuns pozitiv din partea acestor slugoi de ecumeniști și/sau ecumeniști, dar ar fi avut ocazia sa facă dreptate, nu ei, preoții din așa-zisul Consistoriu, ci conform canoanelor, cinci episcopi plus unul.

Chiar dacă ridicau „caterisirea”, ruperea comuniunii de ecumeniști rămânea în continuare, dar cel puțin ei n-ar fi avut vina confirmării unei condamnări nedrepte pe capul lor. Așa… vor rămâne la pedeapsa lui Dumnezeu.

Consistoriul Mitropolitan al MMD îi încalcă părintelui Claudiu Buză dreptul la recurs

La mai bine de un an după depunerea apelului contra hotărârii de caterisire 1/2017 a Consistoriului Episcopal al Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, părintele Claudiu Buză a primit în sfârșit înștiințarea că demersul sfinției sale a fost respins de către Consistoriul Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.

După o deliberare de un an și jumătate, Consistoriul Mitropolitan al MMD i-a trimis părintelui Claudiu o simplă înștiințare că apelul i-a fost respins. Fără motivarea Consistoriului Mitropolitan, fără decizia Sinodului Mitropolitan.

În urmă cu o lună, siteul Protopopiatului Urziceni publica o știre referitoare la această decizie a Consistoriului Mitropolitan, adăugând și informația eronată “pedeapsa rămânând definitivă”, în condițiile în care art. 155, alin. (2) și (3) spun că sentințele în privința destituirii din slujirea clericală rămân definitive și executorii după aprobarea lor de către Sinodul Mitropolitan, pe când sentințele de caterisire se pot contesta la Consistoriul Superior Bisericesc și rămân, conform art. 164, definitive, executorii și irevocabile abia după ce au fost aprobate de către Sfântul Sinod.

Nu știm dacă cei de la protopopiat au primit informația referitoare la caracterul definitiv al sentinței de la Consistoriul Mitropolitan sau și-au făcut propria „analiză canonică”, însă cert este că părintelui Claudiu Buză i s-a adus la cunoștință de la Consistoriu doar informarea, fără a se lua în calcul faptul că mai are dreptul la recurs pe lângă Consistoriul Superior Bisericesc, iar pentru aceasta are nevoie de motivarea sentinței și mai ales de hotărârea de respingere a apelului, pe care o va contesta la Consistoriul Superior Bisericesc.

La data de 11 iulie 2017, părintele Claudiu Buză, însoțit de un grup de credincioși, a participat la ședința Consistoriului Mitropolitan al MMD. Prestația și mărturisirea făcută de sfinția sa cu acea ocazie și de către doamna doctor Gabriela Nagy au impresionat chiar și pe membrii Consistoriului Mitropolitan.

Părintele Claudiu a adresat o scrisoare Mitropolitului Munteniei, Preafericitul Daniel, cerându-i să dispună eliberarea tuturor documentelor necesare pentru a putea formula recursul la care are dreptul conform legislației bisericești.

Sursa: marturisireaortodoxa.ro

Video – Mihai Silviu Chirilă – Conferință/Lansare de carte la București în Duminica Sfintei Cruci

Duminică 11 martie, Duminica Sfintei Cruci.

Teologul Mihai Silviu Chirilă, pr. Claudiu Buză, pr Grigorie Sanda și intervenții ale dn-ei Gabriela Naghi.

Video – Predica lui Mihai Silviu Chirilă la Duminica Sfintei Cruci, a treia din Postul Mare

Video – Predica lui Mihai Silviu Chirilă la Duminica Sfintei Cruci, a treia din Postul Mare

Predica lui Mihai Silviu Chirilă la Duminica Sfintei Cruci, a treia din Postul Mare (11 martie 2018). Predica de după Sfânta Liturghie ce a precedat conferința și lansarea cărților „Promovarea ecumenismului la nivel panortodox de către pseudosinodul din Creta” de Mihai Silviu Chirilă și „Îngrădirea nu este schismă” de pr. prof. Teodor Zisis – la București.

Pentru că unii invocă interdicția stabilită de canonul 64 de la  Sinodul 6 Ecumenic, aceea de a nu predica mirenii în biserică, redau un fragment din tâlcuirea acestui canon:

Tâlcuire la canonul 64 de la Sin. 6 Ecumenic

„….. De va fi insă vreun mirean iscusit în cuvânt, și cu chip cucernic, nu se oprește de a răspunde și a învăța îndeosebi pe cei ce îl întreabă, precum zice Zonara, și capul 32 a cărții a 8-a din Apostoleștile așezământuri; că vor fi zice toți învățați de Dumnezeu; în ce chip grăia și Apolos, și învăța cele pentru Domnul, cu toate că numai botezul lui Ioan știa (Fapte 18, 25) și Achila și Prișcila, cei ce au învățat pe acesta și Apolos mai cu scumptate calea lui Dumnezeu (acolo).”

Vor urma filmări de la Conferința/Lansarea de carte.

Actualizare:

Video – Mihai Silviu Chirilă – Conferință/Lansare de carte la București în Duminica Sfintei Cruci

Video – Citirea Anatemelor în Duminica Ortodoxiei (25 februarie 2018) de către părintele Claudiu Buză

Related image

Slujba citirii anatemelor sau Sinodiconul din Duminica Ortodoxiei a fost creată în timpul Sinodului Local de la Constantinopol, în 11 martie 843, la care s-au întărit hotărârile celui de-al Șaptelea Sinod Ecumenic (787), ce a restabilit cultul icoanelor. Sinodul s-a ținut la inițiativa împărătesei Teodora a Imperiului Bizantin.

Principalul autor al slujbei Sinodiconului a fost patriarhul Metodie I al Constantinopolului (843-847).

În cadrul acestei slujbe se comemorează biruința dreptei credințe asupra tuturor ereziilor, la sfârșitul unui secol de lupte, în principal cu erezia iconoclastă. Sinodiconul se citeşte în Duminica Ortodoxiei şi cuprinde o sinteză pe scurt a învățăturii ortodoxe, o condamnare/anatemizare a tuturor ereziilor, a principalilor ereziarhi și o comemorare solemnă a luptătorilor ce au contribuit la triumful Ortodoxiei.

De-a lungul timpului textul a fost completat și adaptat.

În Biserica Ortodoxă Română această slujbă nu există în cărțile de cult oficiale (doar în vechile mânăstiri se păstrează unele manuscrise) și nu s-a citit din cauza duplicității ierarhiei care vroia să se pună bine cu toate cultele/ereziile existente pe teritoriile locuite de români. În felul acesta, pe de o parte, poporul român a rămas în majoritate necatehizat asupra a ceea ce înseamnă Ortodoxia, care sunt granițile Bisericii, cine și ce sunt ereticii, a faptului ca aceștia sunt în afara Bisericii și sunt sub anatemele Sinoadelor Ecumenice, a Sfinților Părinți; iar pe de altă parte ereticii nu au avut șansa să afle că sunt în greșeală, că ei nu sunt Biserică și nu au taine și har sfințitor.

Odată trecut pragul ascultării oarbe de ierarhii trădători, prin apariția preoților ce au întrerupt pomenirea din cauza ecumenismului, în Biserica Ortodoxă Română își ia locul de drept și această importantă slujbă.

De la minutul 26:35 rostirea anatemelor.

 

Înregistrare, mai neclară, de la momentul citirii anatemelor până la final.